25 episodes

Casa Habsburg a avut în acest loc o reşedinţă de vară încă din secolul XVII. Aceasta a fost distrusă însă în anul 1683, în timpul celui de-al doilea asediu turcesc. După înfrângerea oştirii otomane, arhitectul stilului baroc, Johann Bernhard Fischer von Erlach, a primit de la Împăratul Leopold I sarcina de a construi un castel de vânătoare. O jumătate de secol mai târziu, Nicolaus Pacassi, arhitectul de curte al Împărătesei Maria Theresia, a primit comanda schimbării stilului architectural al Palatului Schönbrunn în stil rococo odată cu transformarea sa în reşedinţa de vară oficială a Împărătesei. Aici îşi petrecea Maria Theresia lunile de vară alături de curtenii săi, al căror număr ajungea, orişicum, la 1.500 de persoane. Familia imperială a contribuit activ la amenajarea sălilor palatului, iar istoria acestuia rămâne vie până în zilele noastre şi stă mărturie pentru stilul amenajării interioare şi pentru viaţa de zi cu zi a Habsburgilor. Dar şi succesorii Mariei Theresia şi-au lăsat amprenta asupra acestui loc, mai cu seamă stră-strănepotul Împărătesei, Împăratul Franz Joseph, care s-a născut şi a decedat aici în anul 1916, după o domnie de 68 de ani. Când ajungeţi la etajul întâi, mergeţi spre dreapta, în aşa-numita "Cameră Os de Peşte". Prin fereastra din partea stângă puteţi arunca o privire în Marea Curte Imperială, care aparţine Muzeului Copiilor, unde vizitatorii pot afla multe despre viaţa cotidiană la Curtea Imperială şi pot experimenta direct câteva dintre aspectele ei. Uşa deschisă din dreapta oferă o perspectivă asupra Camerei Ofiţerilor de Serviciu. Sarcina principală a ofiţerului de serviciu era aceea de a transmite imediat împăratului informaţiile militare. În acest context se poate explica de ce această cameră se afla în imediata apropiere a monarhului.

Schloß Schönbrunn - Asiller katýndaki ihtiþam odalar‪ý‬ Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.

    • Gesellschaft und Kultur

Casa Habsburg a avut în acest loc o reşedinţă de vară încă din secolul XVII. Aceasta a fost distrusă însă în anul 1683, în timpul celui de-al doilea asediu turcesc. După înfrângerea oştirii otomane, arhitectul stilului baroc, Johann Bernhard Fischer von Erlach, a primit de la Împăratul Leopold I sarcina de a construi un castel de vânătoare. O jumătate de secol mai târziu, Nicolaus Pacassi, arhitectul de curte al Împărătesei Maria Theresia, a primit comanda schimbării stilului architectural al Palatului Schönbrunn în stil rococo odată cu transformarea sa în reşedinţa de vară oficială a Împărătesei. Aici îşi petrecea Maria Theresia lunile de vară alături de curtenii săi, al căror număr ajungea, orişicum, la 1.500 de persoane. Familia imperială a contribuit activ la amenajarea sălilor palatului, iar istoria acestuia rămâne vie până în zilele noastre şi stă mărturie pentru stilul amenajării interioare şi pentru viaţa de zi cu zi a Habsburgilor. Dar şi succesorii Mariei Theresia şi-au lăsat amprenta asupra acestui loc, mai cu seamă stră-strănepotul Împărătesei, Împăratul Franz Joseph, care s-a născut şi a decedat aici în anul 1916, după o domnie de 68 de ani. Când ajungeţi la etajul întâi, mergeţi spre dreapta, în aşa-numita "Cameră Os de Peşte". Prin fereastra din partea stângă puteţi arunca o privire în Marea Curte Imperială, care aparţine Muzeului Copiilor, unde vizitatorii pot afla multe despre viaţa cotidiană la Curtea Imperială şi pot experimenta direct câteva dintre aspectele ei. Uşa deschisă din dreapta oferă o perspectivă asupra Camerei Ofiţerilor de Serviciu. Sarcina principală a ofiţerului de serviciu era aceea de a transmite imediat împăratului informaţiile militare. În acest context se poate explica de ce această cameră se afla în imediata apropiere a monarhului.

    01 - Camera Gãrzii

    01 - Camera Gãrzii

    În acest spaţiu stătea în post garda de corp a Împăratului Franz Joseph, care supraveghea intrarea în apartamentul împăratului. În partea dreaptă puteţi observa soba din ceramică folosită la încălzirea palatului, care, la fel ca şi celelalte sobe din castel, era încălzită printr-un coridor de încălzire situat în spatele acestor săli, pentru a nu deranja familia imperială şi pentru a nu produce mizerie. Iniţial, sobele au fost încălzite cu lemne, dar începând cu secolul XIX a fost introdusă o instalaţie de termoficare cu aer fierbinte care nu mai este în funcţiune din anul 1992.

    • 1 min
    02 - Camera Biliardului

    02 - Camera Biliardului

    Această încăpere servea ca sală de aşteptare înaintea audienţelor acordate de Franz Joseph, care acorda audienţă de două ori pe săptămână. Masa de biliard a aparţinut odinioară bunicului lui Franz Joseph, Împăratul Franz II/I, şi aici îşi petreceau timpul liber cadrele militare. Pe pereţi puteţi admira trei picturi mari, din care cea mijlocie reprezintă prima decernare a Ordinului Maria Theresia în anul 1758. Acest ordin fondat de Maria Theresia a reprezentat primul Ordin de Merit al Monarhiei şi era considerat a fi una dintre cele mai înalte distincţii ale Casei Imperiale. Picturile din stânga şi din dreapta imortalizează jubileul centenar al fondării ordinului. Franz Joseph a oferit atunci atât un dineu somptuos în Galeria Mare şi o recepţie în Parcul Palatului.

    • 54 sec
    03 - Camera din lemn de nuc

    03 - Camera din lemn de nuc

    Această cameră şi-a primit numele de la lambrisajul preţios din lemn de nuc care provine, împreună cu decoraţiunile aurite şi cu mesele tip consolă din amenajarea originală în stil Rococo, din timpul Mariei heresia. Candelabrul datează din secolul XIX. Aici îi primea Franz Joseph pe cei veniţi în audienţă. Se obişnuia să se ceară o audienţă în semn de recunoştinţă pentru o distincţie, pentru depunerea unei petiţii sau pentru a se prezenta după obţinerea unei funcţii oficiale. Audienţele durau de regulă câteva minute şi se încheiau printr-o simplă înclinare a capului. Franz Joseph primea într-o singură după-amiază până la o sută de persoane. Memoria împăratului era proverbială; el nu uita niciodată un nume sau o figură pe care a întâlnit-o cândva. Audienţele durau de regulă câteva minute şi erau încheiate de împărat printr-o simplă închinare a capului.

    • 55 sec
    04 - Camera de lucru a Împãratului Franz Joseph

    04 - Camera de lucru a Împãratului Franz Joseph

    Franz Joseph urca pe tronul Imperiului Austriac la vârsta de numai 18 ani. Efortul zilnic pe care îl desfăşura era enorm: ziua sa de lucru începea la ora 5 dimineaţa şi se derula la masa de lucru pe care o puteţi vedea în partea dreaptă. Aici studia documentele, i se servea micul dejun şi masa de prânz. În faţa acestei mese de lucru îşi petrecea viaţa primul funcţionar al statului. Împăratul nu punea mare preţ pe amenajarea somptuoasă a încăperilor sale particulare. Se mulţumea cu tablourile personale, fotografiile familiei şi cadourile copiilor şi nepoţilor săi. Unul dintre cele două mari portrete îl prezintă pe Franz Joseph la vârsta de 33 de ani, iar celălalt, pe soţia sa, Împărăteasa Elisabeth, cea care avea să capete o aură de-a dreptul mitologică sub numele de Sisi.

    • 57 sec
    05 - Dormitorul Împãratului Franz Joseph

    05 - Dormitorul Împãratului Franz Joseph

    Viaţa de zi cu zi a împăratului începea în dormitor şi se derula după un plan bine stabilit. Ziua începea chiar de la ora 4 dimineaţa, împăratul îşi făcea toaleta de dimineaţă cu apă rece înainte de rugăciune, pe care o rostea ca un credincios catolic exigent pe taburetul de rugăciune pe care îl vedeţi în stânga patului. Patul metalic este o expresie a stilului de viaţă spartan al împăratului austriac. În acest pat s-a stins din viaţă Franz Joseph la vârsta de 86 de ani, după o domnie de 68 de ani, în anul 1916, în mijlocul haosului produs de Primul Război Mondial. Tabloul de pe şevalet îl reprezintă pe împărat pe patul de moarte. În decursul îndelungatei sale existenţe, Împăratul Franz Joseph a suferit multe lovituri ale sorţii: prima fiică, Sophie, a murit la vârsta de 2 ani, fratele împăratului, Maximilian, Împăratul Mexicului, a fost executat de revoluţionari, apoi a urmat suicidul tragic al singurului său fiu, Rudolf, iar Împărăteasa Elisabeth a fost asasinată de un anarhist italian. La ieşirea din această cameră, în stânga, după uşă, se află toaleta imperială. Aceasta a fost construită "în stil englezesc" pentru Franz Joseph în anul 1899. Următoarele trei camere mici aparţineau de apartamentul Împărătesei Elisabeth. În Cabinetul cu scară, folosit drept cameră de lucru, împărăteasa Elisabeth a scris numeroase scrisori, jurnale şi poezii. De aici pornea o scară elicoidală spre încăperile private ale împărătesei, situate la parter. După căderea monarhiei, scara a fost îndepărtată. Camera de toaletă era consacrată îngrijirii frumuseţii împărătesei. Elisabeth a fost considerată una dintre cele mai frumoase femei ale timpului ei şi era conştientă de acest lucru. Îngrijirea frumuseţii şi activităţile sportive pentru păstrarea siluetei suple defineau programul zilnic al împărătesei. Părul ei superb, lung până la pământ, necesita o îngrijire zilnică de mai multe ore. Acum, vă rugăm să traversaţi aceste încăperi şi veţi ajunge în camera 9, dormitorul matrimonial al Împăratului Franz Joseph şi al soţiei sale, Elisabeth.

    • 2 min
    09 - Dormitorul Matrimonial Imperial

    09 - Dormitorul Matrimonial Imperial

    În anul 1854 Franz Joseph s-a căsătorit cu Elisabeth, verişoara sa în vârstă de aproape 16 ani. Cu ocazia nunţii lor, această cameră a fost amenajată ca dormitor matrimonial. Franz Joseph şi-a adorat soţia întreaga viaţă. Dacă această afecţiune şi-a găsit un ecou pe măsură, rămâne incert. Elisabeth a refuzat de la început să se supună vieţii rigide de la Curte şi a devenit în anii ce au urmat o femeie foarte sigură de sine. Ducea o viaţă independentă, întreprindea călătorii lungi, fiind doar rar de găsit în Viena. În luna septembrie a anului 1898, la vârsta de 61 de ani, a fost înjunghiată cu o pilă triunghiulară de anarhistul italian Luigi Luccheni la Geneva.

    • 1 min

Top Podcasts In Gesellschaft und Kultur

ORF Hitradio Ö3
ZEIT ONLINE
FALTER
Marcel Kilic
Mari Lang
Audio Alliance / stern

More by Schloß Schönbrunn Kultur- und Betriebsges.m.b.H.