De ce nu este șacalul o specie invazivă? / Dialog cu Ovidiu Banea, ecolog-biolog la ONG Crispus Sibiu Natura la usa ta #podcast

“Prezența șacalului auriu în localități este un indicator al ignoranței umane și al gunoaielor aruncate de-a valma și nereciclate”, spune Ovidiu Banea, ecolog-biolog la Crispus NGO Sibiu România.

 

Și da, șacalii mai vânează și iezi, viței sau păsări de curte. Însă o gospodărie înconjurată cu un gard și păzită de câini este mult mai puțin tentantă pentru șacali. Desigur, mai contează și faptul că, în mod frecvent, animalele domestice moarte sunt aruncate pe câmp, în loc să fie incinerate sau, măcar, îngropate.

 

Altfel, în zonele agricole, hrana șacalilor este formată într-o proporție covârșitoare (până la 80%) de rozătoare. Dacă mai punem și faptul că neutralizează virușii gripei porcine sau aviare consumând cadavre de mistreți sau păsări sălbatice, rezultă că șacalii pot să ne fie de ajutor.

 

Acesta și unul dintre motivele pentru care, surpinzător pentru mulți, sacalul auriu (Canis aureus) se află în Anexa a V-a a Directivei Habitate, alături de capra neagră (și nu numai). Simplificând, șacalul auriu și capra neagră beneficiază de
același statut de protecție la nivelul Uniunii Europene. În cazul lor, este obligatoriu studiul efectivelor si monitorizarea acestora înaintea luării oricăror măsuri de management, cum ar fi, în cazul șacalilor din România, cote de vânătoare de peste 80%. În situația de față, vorbim despre cote de exterminare.

 

În mod cert, șacalii s-au înmulțit foarte mult în ultimele decenii. Însă, în niciun caz, nu e vorba despre o specie nouă în fauna României. Prima documentare științifică a avut loc în 1929, pe un ostrov al Dunării, însă specia a fost consemnată cu mult timp înainte. De exemplu, în Descriptio Moldaviae (apărută la început de secol 18), Dimitrie Cantemir vorbește despre cical / șacal. Ca să fim cât se poate de onești, sunt și specialiști (Mihai Marinov este unul dintre ei) care consideră că cicalul lui Cantemir nu ar fi
neapărat tot una cu șacalul, ci un cumul de mai multe animale.

Șacalul apare însă și în memoriile de război ale lui George Topârceanu;

 

“…nu-mi venea să cred când spuneau bulgarii că prin
aceste locuri trăiesc în libertate şacali, ca-n pustiul Arabiei pietroase – până ce-am văzut cu ochii unul într-o noapte, ţinând discurs la lună.”

 

Prin urmare, șacalii ajungeau ocazional și în România, dar fiind o prezență mult mai discretă decât acum, nu au lăsat urme în mentalul colectiv. Așa se face că avem povești, legende,
locuri sau nume care amintesc de lupi, urși sau vulpi. Nu și despre șacali. Pe viitor însă, foarte probabil, lucrurile se vor schimba.

.....

Urmărește-ne și aici:

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana

Website: https://bit.ly/3mAkAGj

Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric

Grafică și montaj: Kuantum Studio



Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesa