49 min

#10 — Metamorfoza: conflictul dintre viață și artă (Kafka, Heidegger, Nietzsche) Meditații

    • Society & Culture

Existențialism III (3 din 4)

Voi v-ați gândit vreodată, care-i rolul unui artist în viață? Să descrie realitatea, sau să o schimbe?

De ce atunci când artistul dezvăluie adevăruri pătrunzătoare despre lume el devine în același timp înstrăinat de acea lume?

Van Gogh scria în jurnalul său, “Mi-am pus inima și sufletul în arta mea și mi-am pierdut mințile în proces.”

Filosoful german Martin Heidegger, analizându-l pe Nietzsche, construiește o imagine a lumii în care arta, stilul de viață artistic și imaginea artistului joacă un rol important. Lumea însăși, presupune Heidegger, este doar un set dinamic de relații, proprietăți și atribute care construiesc întregul posibilității umane, deci, a sensurilor și semnificațiilor umane. Ca atare, susține Heidegger, esența lumii este ascunsă și uitată, nedezvăluită în întregime, îngropată adânc sub mai multe straturi de interpretări metafizice și anxietăți religioase.

Lumea artei, pe de altă parte, oferă rezoluție și dezvăluire. Ea dezvăluie câmpurile de bază ale semnificației, care sunt altfel reprimate și ignorate. Arta și modul artistului dezvăluie nu numai totalitatea semnificațiilor, ci și, în primul rând, simpla posibilitate de sens.

Are arta un rol transcendent? Dacă da, atunci ce ar dezvălui ea despre viață? Iar dacă nu, atunci care sunt consecințele psihologice pentru mintea artistului atunci când el se confruntă cu această realizare? Ce se întâmplă atunci când artistul confundă viața cu arta?

Ca să încerc să răspund la aceste întrebări, voi compara două lumi diferite, folosind două dintre celebrele lor parabole: povestea lui Nietzsche despre un „Acrobat pe frânghie” și povestea lui Kafka “Prima Întristare” despre un acrobat la trapez într-un circ. Voi încerca să vă explic concepția “saltului artistului” și în cele din urmă, voi concluziona ce ne-ar putea învăța, dacă este vreo învățătură, comparația dintre Nietzsche și Kafka cu privire la perspectiva lui Heidegger asupra vieții artistice.

-------------------------------------------------------------------



--------------------------------------------------------------------
Surse: Prima Întristare (First Sorrow, Franz Kafka), Metamorfoza (Metamorphosis, Kafka), Așa Grăit-a Zaratustra (Thus Spoke Zarathustra, Friedrich Nietzsche), Nașterea Tragediei(Birth of Tragedy, Nietzsche), Știința Voioasă (The Gay Science, Nietzsche), Wikipedia, Internet Encyclopedia of Philosophy (www.iep.utm.edu), Stanford Encyclopedia of Philosophy (www.plato.stanford.edu), www.iwm.at
------------------------------------------------------------------------------------------
Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast
Facebook: www.facebook.com/MeditatiiPodcast
iTunes: itunes.apple.com/us/podcast/medit…ast/id1434369028
YouTube: www.youtube.com/channel/UC-ONPBDKSNytH-O5eIQKItA

Existențialism III (3 din 4)

Voi v-ați gândit vreodată, care-i rolul unui artist în viață? Să descrie realitatea, sau să o schimbe?

De ce atunci când artistul dezvăluie adevăruri pătrunzătoare despre lume el devine în același timp înstrăinat de acea lume?

Van Gogh scria în jurnalul său, “Mi-am pus inima și sufletul în arta mea și mi-am pierdut mințile în proces.”

Filosoful german Martin Heidegger, analizându-l pe Nietzsche, construiește o imagine a lumii în care arta, stilul de viață artistic și imaginea artistului joacă un rol important. Lumea însăși, presupune Heidegger, este doar un set dinamic de relații, proprietăți și atribute care construiesc întregul posibilității umane, deci, a sensurilor și semnificațiilor umane. Ca atare, susține Heidegger, esența lumii este ascunsă și uitată, nedezvăluită în întregime, îngropată adânc sub mai multe straturi de interpretări metafizice și anxietăți religioase.

Lumea artei, pe de altă parte, oferă rezoluție și dezvăluire. Ea dezvăluie câmpurile de bază ale semnificației, care sunt altfel reprimate și ignorate. Arta și modul artistului dezvăluie nu numai totalitatea semnificațiilor, ci și, în primul rând, simpla posibilitate de sens.

Are arta un rol transcendent? Dacă da, atunci ce ar dezvălui ea despre viață? Iar dacă nu, atunci care sunt consecințele psihologice pentru mintea artistului atunci când el se confruntă cu această realizare? Ce se întâmplă atunci când artistul confundă viața cu arta?

Ca să încerc să răspund la aceste întrebări, voi compara două lumi diferite, folosind două dintre celebrele lor parabole: povestea lui Nietzsche despre un „Acrobat pe frânghie” și povestea lui Kafka “Prima Întristare” despre un acrobat la trapez într-un circ. Voi încerca să vă explic concepția “saltului artistului” și în cele din urmă, voi concluziona ce ne-ar putea învăța, dacă este vreo învățătură, comparația dintre Nietzsche și Kafka cu privire la perspectiva lui Heidegger asupra vieții artistice.

-------------------------------------------------------------------



--------------------------------------------------------------------
Surse: Prima Întristare (First Sorrow, Franz Kafka), Metamorfoza (Metamorphosis, Kafka), Așa Grăit-a Zaratustra (Thus Spoke Zarathustra, Friedrich Nietzsche), Nașterea Tragediei(Birth of Tragedy, Nietzsche), Știința Voioasă (The Gay Science, Nietzsche), Wikipedia, Internet Encyclopedia of Philosophy (www.iep.utm.edu), Stanford Encyclopedia of Philosophy (www.plato.stanford.edu), www.iwm.at
------------------------------------------------------------------------------------------
Instagram: www.instagram.com/meditatii.podcast
Facebook: www.facebook.com/MeditatiiPodcast
iTunes: itunes.apple.com/us/podcast/medit…ast/id1434369028
YouTube: www.youtube.com/channel/UC-ONPBDKSNytH-O5eIQKItA

49 min

Top Podcasts In Society & Culture