Ideipesteidei Mihai Florin Anca

Dezvoltarea ca dezvoltare personală, dar și beletristica este importantă și ne învață lucruri frumoase, importante și practice.

Cartea de azi e una subțirică, cea cu numărul 44 de la colecția Literatură a ziarului Cotidianul, ”Pobby și Dingan”, carte scrisă de Ben Rice, un tânăr romanicer britanic.

Cine sunt Pobby și Dingan? Sunt un băiat și o fată dar nu orice copii, ci prietenii imaginari ai unei fete dintr-un orășel minier( unde se săpa pentru opal) din Australia,pe nume  Kellyane.

A crede sau a nu crede? Aceasta e întrebarea în cazul de față. Unii copii și adulți o batjocoreau, alții erau indiferenți, iar fratele ei Ashmol râdea și uneori era deranjat de faptul că părinții lui iau în serios lucrurile.

Lucrurile se precipită când cei doi prieteni imaginari sunt uitați în mina familiei de către tatăl celor doi copii.

Indiferent la sora lui și la problemele acestea, când ea se îmbolnăvește, Ashmol mobilizează întreg orașul pentru căutarea lui Pobby și Dingan.

**********************************************

Walt Disney spunea printre altele:

” Râsul este atemporal, imaginația nu are limite, iar visele sunt pentru totdeauna”.

Marele fizician Albert Einstein spunea despre imaginație în felul următor:

”Imaginația este mai importantă decât cunoașterea. Cunoașterea este limitată. Imaginația înconjoară lumea. ” .

Chiar dacă e scurt, primul și singurul lui roman, autorul Ben Rice ne arătă în cele 100 și un pic de pagini cât de important e să credem în lucrurile nevăzute, să îi iubim și susținem pe ceilalți și despre puterea comunității.

Banul nostru contează! Și contează și relația noastră cu el. 

Autorul ne îndeamnă să ne predăm și acest capitol lui Dumnezeu și să trăim o viață simplă, în care să încetăm din a ne mai compara cu ceilalți și să îi mulțumim pe cei din jur cu ceea ce deținem. 

Ascultați recenzia și luați aminte la trăirea unei vieți simple, cât mai minimaliste cu putință. 

Poate chiar să mai renunțați la televizor, pentru că astfel vor mai scădea din dorințe/pofte. 

Spor la citit și sunt curios cum ți se pare o astfel de carte și o astfel de decizie de a duce o viață simplă! 

Noi, ca oameni suntem trup, duh și suflet și simțin nevoia și de hrană spirituală.

Câteva motive foarte importante pentru care e nevoie să facem acest lucru dimineața, chiar după ce ne trezim, sunt următoarele:


ne dă energie pentru ziua care începe;
auzim Vocea Lui;
ne ține cărarea dreaptă( și ne păzește de cel rău, prin disciplinare, citire zilnică);
e printre puținele momente când suntem doar noi, singuri, căci după aceea le acordăm celorlalți atenția noastră.

Sunt câteva motive pentru care consider eu că oamenii nu citesc astfel de cărți. Le afli ascultând podcastul de azi. 

Azi, la ediția CreativeMornings Virtual, Elisav Bizău ne-a vorbit despre joacă și joc, și în mod specific despre o atitudine de relaxare.

Ne-a implicat pe toți cei prezenți la fiecare literă și poate acest lucru a fost cel mai important.



Cu riscul de a părea ciudați de către ceilalți, recomand și eu să avem această relaxare și stare de bine. Are în plus și un efect benefic, medicinal.

At the 15thmay edition of Cluj CreativeMornings Virtual, Elisav Bizău talked about game and play and specifically about a chilling attitude.



With the risk of being seen as awkard by others, I also recommend to have this state of mind, of playfullness.It also has a therapeutic effect.

https://mihaiflorinanca.eu/2020/05/15/plaiy-playfullness/

Cuvântul acesta vine din alăturarea a 3 cuvinte grecești: Kalos-eidos- skopein, care traduse înseamnă a vedea lucrurile frumoase.

Un caleidoscop e o metaforă pentru felul în care privim lumea. Ne-a povestit despre o poveste cu un taximetrist, ce a observant că la un capăt e haos, iar la celălalt vezi bilele cum se mișcă, e armonie. ”Depinde de perspectivă” i-a răspuns.



This word comes from joining 3 greek words: kalos-eidos-skopein, wich translated means to look at the beautifull things.

A kaleidoscope is a methapor for the way we look at the world. She told us about a story of a taxy driver who observed that at one end it is chaos, but at the other hand you see the beads moving, it is harmony.

”It depends on the perspective” she answered to the taxi driver.