Hacking Work Podcast Doru Șupeală

Pagina web Visual Capitalist, un site excelent de analiză statistică și explicare grafică a fenomenelor economice și sociale contemporane, a publicat săptămânile trecute o hartă a salariului minim net în lume. Harta include date despre venitul minim garantat în cele mai multe și relevante țări de pe planetă, iar datele comparative pe care harta le prezintă ne fac să credem că România pare mai degrabă o țară sud-americană și nicidecum o țară europeană. Datele statistice folosite de Visual Captalist sunt întotdeauna serioase și verificate, iar informația despre România este una pe care o știm cu toții: salariul minim net la noi în țară, stabilit prin lege, este azi un pic sub 2000 de lei. Pe harta de care vorbim, toate sumele sunt exprimate în dolari americani, astfel că România apare cu expresiva sumă de 393 de dolari.Am spus că analizând sumele de pe hartă, părem mai degrabă o țară asiatică sau sud-americană, fiindcă sume similare apar în dreptul unor țări precum Guatemala – 383 de dolari, Ecuador – 407, Chile – 396, Uruguay – 424, Paraguay – 323 sau Argentina – 336 de dolari. Dacă ne uităm la țările europene vecine cu noi, suntem aproape egali cu Ungaria - 383, Bosnia – 324 și Serbia – 347 de dolari. Imediat ce ridicăm un pic lupa de pe hartă descoperim că aproape toate celelalte țări membre ale Uniunii Europene din Estul Europei stau mult mai bine: Polonia are 584 de dolari, Estonia are 704, Lituania are 585, Letonia are 646. Dacă privim spre sud, Malta are 788, iar Grecia 626 dolari. Dacă întoarcem privirea spre vest, cifrele urcă spectaculos: Luxemburg are cel mai ridicat salariu minim lunar (2.140 $) și aproape se află Olanda (1.895 $), Irlanda (1.753 $), Marea Britanie (1.705 $) și Germania (1.594 $). Dacă ajungem peste mări și țări civilizate, vedem cifre similare: Australia (2.022 $), Noua Zeelandă (1.866 $), Statele Unite (1.550 $) și Canada (1.545 $).După cum bine știm, costul vieții, cu mici excepții, este cam același în țările Europei de Est și diferă doar în costurile imobiliare în țările cu tradiție democratică din Vestul și Nordul Europei. Mai multe cercetări publicate de instituții respectabile, inclusiv de Uniunea Europeană, au afirmat în repetate rânduri că venitul minimal pentru un trai decent în România ar trebui să depășească 3500 de lei, adică să fie cu minim 70% mai mare decât este în prezent.De cele mai multe ori, politicienii și lideri de business explică public că salariul minim este atât de mic la noi fiindcă munca românilor este neproductivă și neprofitabilă, de parcă vinovați pentru asta ar fi angajații și nu managerii. Adevărul pe care puțini se străduiesc să îl spună este că multe dintre companiile care activează în România fac profituri uriașe folosindu-se tocmai de prețul foarte mic plătit pentru muncă. În același timp, este evident că investitorii străini aduc în general în România activități economice cu valoare adăugată mică, munci simple și rudimentare, repetitive, care presupun efort fizic mare, dar care nu pot fi facturate cu sume mari. Ca să putem crește repede și consistent valoarea salariului minim net din România, este necesar ca muncile prestate de români să aibă un grad mai mare de complexitate și deci o valoare financiară mai mare, dar și ca statul și politicienii să încurajeze acest proces de schimbare, urcând constant și mai rapid valoarea salariului minim net obligatoriu și investind în programe serioase de calificare și recalificare, adică în școlarizare pentru întreaga populație adultă, nu doar pentru elevi și studenți.Privind la actuala cotă a salariului minim net, putem să concluzionăm că mai avem mult până la decență și prosperitate. Ceea ce putem spune sigur este că suntem campioni mondiali la pensii speciale și încă ne batem joc de educația națională, care este s

Varianta audio a ediției 56 Hacking Work News este disponibilă acum, ascult-o în timp ce stai în trafic sau îți faci plimbările de weekend binemeritate după o săptămână de lucru intens.
Din subiectele de azi:
Recrutorii nu mai știu cine e om și cine e robot;
Abuzul sexual se întâmplă și-n știință;
Apare alternativa accesibilă la săptămâna de lucru de 4 zile;
Femeile lider se simt izolate la job;
Cum îi spui șefului că nu ești mulțumit de salariu?;
Raluca Anton, live la Hacking Work;
Realizatorul celui mai vizionat podcast din lume vine la Brand Minds.
___
Îți mulțumim că ne asculți în versiunea audio.
Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
___
Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS.
Hacking work Online
🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

S-a adâncit și mai mult falia existentă în piața muncii de la noi. De parcă distanța, răceala și diferențele de opinie dintre manageri și salariați nu erau și așa destul de mari. O nouă prăpastie apare între așteptările și dorințele angajaților, pe de o parte, și mentalitatea și deciziile șefilor, de cealaltă parte. 80% dintre angajaţii din România îşi doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar şi în formula cu zece ore pe zi, impusă la acest moment de legislația țării noastre. Dar 6 din 10 companii sunt cel puțin reticente când vine vorba de adoptarea acestui program. Sunt datele rezultate dintr-un studiu publicat recent de platforma BestJobs, care a adresat un chestionar atât candidaților care au un CV pe platformă cât și specialiștilor și managerilor HR care gestionează conturile firmelor angajatoare pe platforma respectivă.Pe de o parte, 80% dintre oameni își doresc să lucreze mai puțin, ideal 32 de ore în patru zile și să fie plătiți la fel ca acum, când muncesc 40 de ore în cinci zile. Pe de altă parte, cel puțin 60% dintre firme spun categoric că nu se poate. Și am toată convingerea că ambele procentaje sunt corecte și reprezintă realitatea.În același sondaj, 40% dintre angajatorii din România spun că se tem că acest program ar influenţa negativ capacitatea oamenilor de a se concentra şi implicit productivitatea. Mai mult decât atât, aproape 35% dintre manageri sunt preocupaţi de faptul că, pe termen lung, angajaţii ar fi epuizați din cauza volumului zilnic de muncă crescut în cele patru zile care rămân lucrătoare.Din toate aceste date, rezultă trei lucruri foarte clare: Primul este că cei mai mulți dintre manageri nu au înțeles încă în mod corect acest concept al săptămânii reduse de lucru. Experimentele făcute în lume arată că productivitatea s-a păstrat, iar angajații sunt mult mai fericiți, odihniți motivați și loiali firmelor care le oferă această opțiune. Dar managerii din România nu își pot închipui că așa ceva este posibil.Al doilea lucru care explică rezultatele din acest sondaj este că numărul firmelor din România în care aplicarea săptămânii de lucru de patru zile ar fi ușor de realizat este foarte mic. Asta pentru că, în cea mai mare parte a economiei noastre predomină munca măsurată în ore și activitățile cu un grad redus de contribuție intelectuală și creativă a angajaților. Suntem încă o țară de lohn, în cea mai mare parte, adică activitățile profesionale sunt mai degrabă unele de execuție supravegheată direct și nu de creație cu un grad mare de autonomie și auto-disciplină. La noi, rezultatele economice sunt încă direct dependente de timpul de lucru și de volumul muncilor mai degrabă fizice, care, în cazul în care sunt reduse ca timp, duc și la reducerea productivității. Al treilea lucru care apare evident după acest sondaj este că nu suntem pregătiți pentru săptămâna de lucru de patru zile nici din punctul de vedere al mentalității. Succesul acestui concept s-a realizat mai ales în firmele unde gradul de încredere între manageri și angajați este unul foarte înalt. În firmele respective, oamenii nu au nevoie de supraveghere și dirijare continuă, ci lucrează autonom, iau inițiativă, sunt obișnuiți să ia decizii, colaborează deschis și sunt conștienți că au responsabilitatea directă a productivității și profitabilității. Săptămâna de lucru de patru zile este un succes doar acolo unde atât managerii, cât și angajații găsesc soluții împreună, pentru a reduce timpii morți, ședințele inutile, activitățile neproductive sau cronofage și a păstra astfel productivitatea și profitabilitatea, muncind mai puțin timp. La noi, sunt foarte rare cazurile unde putem identifica asumarea adevărată a responsabilității de către ambele părți, un grad înalt de respect, încredere și cola

Tu cine ai alege să fii, dacă ai putea deveni oricine?Sandu Stermin nu s-a putut hotărî, așa că a devenit multe lucruri, și pe toate le-a purtat către excelență, prin puterea curiozității sale și a pasiunii pentru explorare.Sandu e autorul multiaclamat și premiat al cărților ”Căzuți din junglă” și ”Călătorie în jurul omului”, în ultimii ani tot mai vizibile în topurile de cărți bestseller din România, e profesor, e biolog, are o licență în teologie, un master în filozofie și o formare în psihologie pozitivă, dar și o călătorie în jurul lumii la activ.În cel mai nou episod SPARKS, am vorbit mai puțin despre titluri și realizări, și mai mult despre ce a stat în spatele lor – munca, mirarea, învățarea continuă, modelele solide și apartenența fiecăruia la un „trib”, dar și frica drept catalizator al schimbării.Filtrat prin experiențele lui surprinzătoare, pe care vi le prezentăm pe larg, onest și cald, în acest episod, Sandu ne învață, încă o dată, că sinonimul curajul nu este absența fricii, ci încăpățânarea de a realiza tot ceea ce ți-ai propus, în ciuda ei.___Hacking work Online🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.

Dacă ești recrutor sau lucrezi în Resurse Umane, află că poți folosi acel timp mult bine și mai eficient. În acest episod, Liviu Livanu ne face cunoștință cu chatbot-ul Dora – viitorul interviurilor de angajare. Robotul de recrutare, creat de echipa Happy Recruiter, are un ecosistem clar definit, venind atât în ajutorul candidaților, cât și în ajutorul recrutorilor.Practic, Dora discută cu cei interesați de un anumit loc de muncă sau cu cei care au aplicat bazându-se pe instrucțiunile primite de la recrutori, astfel încât discuția să urmeze un flux logic. Din 2018, Dora a avut între 900.000 și 1 milion de mini-interviuri.Happy Recruiter a pornit de la ideea de a rezolva două dintre problemele sectorului de recrutare folosind automatizarea:Îi ușurează munca recrutorului oferindu-i doar candidații care sunt interesați și îl scutește de toată munca grea și cronofagă reprezentată de discuții preliminare cu zeci de candidați.Îi oferă persoanei interesate să se angajeze sau candidatului un loc de muncă exact când acesta îl caută, exact în momentul în care are nevoie de un nou job.În prezent, robotul vorbește 7 limbi (română, germană, engleză, franceză, olandeză, portugheză și poloneză) și sunt prezenți în Europa. Happy Recruiter lucrează atât cu agențiile de recrutare (de exemplu, Lugera & Makler), cât și cu angajatorii din sectoare de activitate precum retail sau producție (Penny, Flanco, Profi România etc).--Hacking Work este primul podcast din România care vorbește clar, cinstit și curajos despre piața muncii, un produs multimedia oferit de compania de software DevNest și susținut de Medlife. Este produs de Pluria Romania, Undelucram.ro și SPOR - Școala Pentru Oameni Responsabili.Acest material a fost prelucrat cu ajutorul soluției software de transcript Vatis Tech, care asigură cea mai bună acuratețe în limba română (95%+).Ne găsești pe 🟠Youtube 🔵Spotify 🔵Google Podcast 🔵Apple Podcast 🔵RSS 🔵Substack 🟠Facebook 🟠Linkedin 🟠Instagram.

Varianta audio a ediției 55 Hacking Work News este disponibilă acum, ascult-o în timp ce stai în trafic sau îți faci plimbările de weekend binemeritate după o săptămână de lucru intens.
Din subiectele de azi:
- Românii vor săptămâna de lucru de 4 zile, însă managerii se opun;
- Super-profesioniștii nu prea știu să fie lideri buni;
- România pare țară asiatică pe harta globală a salariului minim;
- Treburile casnice, al doilea job full-time al româncelor;
- Meseria de sudor e chiar brățară de aur;
- Marile companii renunță la revenirea la birou;
- Diversitatea și Incluziunea sunt „mofturi”.
___
Îți mulțumim că ne asculți în versiunea audio.
Fiecare comentariu, distribuire sau abonare ne ajută real – la fel cum ne ajută fiecare idee sau poveste pe care alegi să ne-o împărtășești.
___
Pentru mai multe vești care te informează cu privire la ce se mai întâmplă în lume, îți punem la îndemână varianta audio a newsletter-ului și pe Apple Podcast și RSS.
Hacking work Online
🟠Youtube 🔵Spotify 🟠Google Podcast 🔵Apple Podcast 🟠RSS 🔵Substack🟠Facebook 🔵Linkedin 🟠Instagram 🔵Twitter 🟠TikTok.