Cum tratează presa câștigătorii alegerilor atunci când nu-i convine rezultatul Marionet - șuetă politică

    • Politics

Listen on Apple Podcasts
Requires macOS 11.4 or higher

Un fapt curios, mai mult sau mai puțin: ori de câte ori un partid dintr-o țară europeană (și nu numai) dedicat naționalului și nu internaționalului câștigă alegerile, presa principală explodează.
În Europa ziare de anvergură căzute cu totul în mâinile progresiștilor (citește extrema stângă), dar și în România, imediat după victoria Georgiei Meloni în Italia, a lui Wilders în Olanda, ori a lui Milei în Argentina, au mitraliat publicul cu titluri oneroase de genul: “Extremistul de dreapta..”, “Extrema dreaptă câștigă..”, “Dreapta extremă”, “Populismul câștigă teren” și tot așa de parcă suntem în anii 1920 și fuhrerul se pregătește să preia puterea peste tot în lume!
Mai țineți minte cum au tăvălit-o pe Meloni după ce ea și partidul ei au câștigat alegerile generale? Între timp au lăsat-o moale cu minciunile puse pe umerii acestei femei - adevărat bărbat politic - care nu face altceva decât să se opună politicilor tembel-distructive dispuse de elitele U.E și deopotrivă de presa mainstream.
Așa au făcut cu Bolsonaro în Brazilia și exemplul suprem, cu Donald Trump în Statele Unite. Naziști, rasiști, homofobi, deraiați, dedicați violenței politice - erau etichetele puse pe seama acestor oameni despre care - și istoria recentă o demonstrează - se poate spune orice, dar că aveau sămânță de fuhreri nu. Dac-ar fi fost așa, Brazilia era condusă și în prezent de Bolsonaro iar America de Trump.
Dar presei nu-i pasă nici cât negru sub unghie de minciunile pe care le pasează publicului fără să clipească. Oamenii aflați în spatele acestor publicații bag seama că sunt cel puțin sociopați, că suferă de sindromul urii nemăsurate, că sunt mânați fără să-și dea seama poate, de dorința distrugerii caracteristică stângii politice. Nu realizează cât rău pot să facă, iar dacă vor realiza vreodată, va fi prea târziu. Ei vor fi primii așezați cu gâtul sub ghilotină. S-a mai întâmplat in istorie, dar nimeni nu învață nimic din ea. Azvârlesc cu căcat și apoi trec la prada următoare, deh, poate mai apare vreun “extremist (musai) de dreapta”, căci cei de stânga sunt lingușiti, protejați și iertați de orice laptopuri burdușite cu mizerii acuzatoare ori de afaceri cu China, Ucraina și eventual România…
Ventilarea de mizerii se întâmplă zilele astea cu privire la Geert Wilders, câștigător detașat al alegerilor din Țara Lalelor.
Vă invit prin urmare să ascultați un comentariu pe această temă: cum tratează presa câștigătorii alegerilor atunci când nu-i convine rezultatul.

Un fapt curios, mai mult sau mai puțin: ori de câte ori un partid dintr-o țară europeană (și nu numai) dedicat naționalului și nu internaționalului câștigă alegerile, presa principală explodează.
În Europa ziare de anvergură căzute cu totul în mâinile progresiștilor (citește extrema stângă), dar și în România, imediat după victoria Georgiei Meloni în Italia, a lui Wilders în Olanda, ori a lui Milei în Argentina, au mitraliat publicul cu titluri oneroase de genul: “Extremistul de dreapta..”, “Extrema dreaptă câștigă..”, “Dreapta extremă”, “Populismul câștigă teren” și tot așa de parcă suntem în anii 1920 și fuhrerul se pregătește să preia puterea peste tot în lume!
Mai țineți minte cum au tăvălit-o pe Meloni după ce ea și partidul ei au câștigat alegerile generale? Între timp au lăsat-o moale cu minciunile puse pe umerii acestei femei - adevărat bărbat politic - care nu face altceva decât să se opună politicilor tembel-distructive dispuse de elitele U.E și deopotrivă de presa mainstream.
Așa au făcut cu Bolsonaro în Brazilia și exemplul suprem, cu Donald Trump în Statele Unite. Naziști, rasiști, homofobi, deraiați, dedicați violenței politice - erau etichetele puse pe seama acestor oameni despre care - și istoria recentă o demonstrează - se poate spune orice, dar că aveau sămânță de fuhreri nu. Dac-ar fi fost așa, Brazilia era condusă și în prezent de Bolsonaro iar America de Trump.
Dar presei nu-i pasă nici cât negru sub unghie de minciunile pe care le pasează publicului fără să clipească. Oamenii aflați în spatele acestor publicații bag seama că sunt cel puțin sociopați, că suferă de sindromul urii nemăsurate, că sunt mânați fără să-și dea seama poate, de dorința distrugerii caracteristică stângii politice. Nu realizează cât rău pot să facă, iar dacă vor realiza vreodată, va fi prea târziu. Ei vor fi primii așezați cu gâtul sub ghilotină. S-a mai întâmplat in istorie, dar nimeni nu învață nimic din ea. Azvârlesc cu căcat și apoi trec la prada următoare, deh, poate mai apare vreun “extremist (musai) de dreapta”, căci cei de stânga sunt lingușiti, protejați și iertați de orice laptopuri burdușite cu mizerii acuzatoare ori de afaceri cu China, Ucraina și eventual România…
Ventilarea de mizerii se întâmplă zilele astea cu privire la Geert Wilders, câștigător detașat al alegerilor din Țara Lalelor.
Vă invit prin urmare să ascultați un comentariu pe această temă: cum tratează presa câștigătorii alegerilor atunci când nu-i convine rezultatul.