Podcastul Raportuldegardă.ro Raportuldegardă.ro

În cadrul ediției de pe 9 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Datele despre aspectul clădirilor, spațiile verzi, trotuarele sau străzile, obținute din Google Street View pot indica noi tipuri de factori care contribuie la riscul de boală coronariană. Studiul, publicat în European Heart Journal, a arătat că factorii mediului urban pot explica 63% din variația riscului de boală coronariană între diferite regiuni ale orașelor.

Boala coronariană este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară la nivel mondial și este, în general, cauzată de formarea unor plăci de aterom la nivelul arterelor coronare, fapt ce limitează în timp fluxul de sânge de la nivelul inimii.

Echipa de cercetare de la Universitatea Case Western Reserve, Ohio, a analizat peste jumătate de milion de imagini ale Google Street View din șapte orașe americane și a colectat date despre ratele de boală coronariană din regiunile respective.

Utilizând o abordare bazată pe inteligență artificială (rețea neuronală convoluțională), au descoperit faptul că anumite caracteristici ale mediului construit pot oferi indicii importante despre riscul de boală coronariană în diferitele zone urbane. S-a constatat că spațiile verzi și drumurile pietonale sunt asociate cu un risc mai scăzut de boală coronariană, în timp ce străzile nepavate sunt asociate cu un risc mai mare.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Primul ceas inteligent care realizează imagini ale vaselor de sânge în timp real și monitorizează indicatori hemodinamici în afara spitalului

▶ Google Street View poate contribui la evaluarea riscului de boală coronariană pe baza cartierului în care locuiești

▶ Toate cazurile de cancere solide pediatrice ar trebui testate prin secvențierea întregului genom

▶ Scorurile de risc poligenic ar trebui incluse în programele de screening pentru cancerul de sân

În cadrul ediției de pe 2 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Factorii de risc implicați în dezvoltarea sindromului metabolic pot contribui și la dezvoltarea cancerului. Pentru prima dată, s-a evaluat evoluția sindromului metabolic de-a lungul timpului și modul în care se corelează cu riscul de a dezvolta cancer.

Pe parcursul perioadei de urmărire 2010–2021 a fost observată o creștere notabilă a riscului de cancer printre cei cu cele mai înalte scoruri de sindrom metabolic, în special pentru cancerele de sân, endometru, rinichi, colon și ficat, comparativ cu cei cu scoruri stabile sau mai scăzute. Rezultatele sunt publicate în jurnalul Cancer (American Cancer Society).

Sindromul metabolic reprezintă un grup de afecțiuni metabolice concomitente, care amplifică riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet zaharat tip 2. Aceste afecțiuni includ hipertensiune arterială, hiperglicemia, obezitatea, dislipidemia și rezistența la insulină.

Noul studiu, prospectiv, a inclus aproape 45.000 de adulți chinezi cu vârsta medie de 49 de ani, care au fost clasificați în patru grupuri pe baza progresiei scorurilor de sindrom metabolic. Aceste grupuri variază de la cei care arată un model stabil-scăzut cu scoruri constant scăzute, la cei cu un model crescător-ridicat, unde scoruri inițial ridicate s-au înrăutățit în timp.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Speranța de viață a scăzut cu 1,6 ani în timpul pandemiei COVID-19 la nivel global

▶ Persoanele cu sindrom metabolic au un risc mai mare de a dezvolta cancer

▶ Participarea redusă la programe de screening pentru cancerul de sân este puternic influențată de determinanții sociali ai sănătății

▶ Stresul și inflamația cronică afectează deciziile la nivel de societate: harta centrală a inflamației

În cadrul ediției de pe 26 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Transformarea digitală a societății, intensificată de pandemia de COVID-19, a extins peisajul amenințărilor și a adus noi provocări. Aceste provocări au nevoie de răspunsuri adaptate la realitate și, deopotrivă, de rezolvări inovatoare. Numărul atacurilor cibernetice continuă să crească și sunt tot mai sofisticate. Amenințările vin atât din interiorul, cât și din afara UE. Cât de pregătită este Uniunea să facă față noului context și, la rândul ei, România?

Oamenii trebuie să se afle în centrul acestei lumi din ce în ce mai digitalizate, atrag atenția demnitarii europeni. Aceștia au adoptat în decembrie 2022 „Declarația privind drepturile și principiile digitale”, document semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și de premierul ceh Petr Fiala (Cehia deținea președinția prin rotație a Consiliului UE).

Declarația cuprinde șase capitole care urmăresc să ghideze factorii de decizie și companiile care lucrează în noile tehnologii, în special, precum și să scoată în evidență drepturile pe care cetățenii europeni se pot aștepta să le aibă în mediul online. Iată câteva dintre acestea:

• Incluziunea prin conectivitate, educație digitală, formare și competențe, condiții de muncă echitabile și echitabile și acces la serviciile publice digitale;

• Reafirmarea importanței libertății de alegere și a unui mediu digital echitabil;

• Încurajarea participării în spațiul public digital;

• Creșterea siguranței, securității și împuternicirii în mediul digital, în special pentru tineri;

• Promovarea durabilității.



Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Drepturile digitale în UE: Care sunt și cum se reflectă în viața de zi cu zi?

▶ Spațiul European al Datelor de Sănătate: Consiliul și Parlamentul ajung la un acord

▶ Lipsa acută de somn, detectată rapid prin analiza AI a biomarkerilor din sânge

▶ Două noi tipuri de cancer de prostată, identificate pe baza analizei AI a evoluției mutațiilor genetice

În cadrul ediției de pe 19 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

LDL-colesterolul crescut este un factor de risc bine cunoscut pentru boala cardiovasculară aterosclerotică. Cu toate acestea, noile direcții de cercetare în domeniul prevenției bolilor cardiovasculare arată că există mai mulți biomarkeri care ar trebui evaluați pentru identificarea precisă a persoanelor la risc.

Un studiu recent, realizat pe date din UK Biobank, publicat în Journal of the American College of Cardiology (JACC), arată că o particulă de lipoproteină (a) este de până la 6 ori mai aterogenă ca LDL-colesterolul.

Rezultatele au implicații clinice importante, având în vedere că societățile profesionale europene (ESC, EAS) recomandă testarea lp(a) o dată în viață pentru toți adulții. De asemenea, există mai multe terapii care țintesc lp(a) în dezvoltare, care au demonstrat deja rezultate semnificative în studiile clinice.

Deși particulele de LDL-colesterol sunt mai abundente în organism și contribuie în cea mai mare măsură la riscul de boală aterosclerotică, există și alte tipuri de lipoproteine și markeri ai profilului lipidic, mai puțin studiați, dar care contribuie la riscul rezidual de boală cardiovasculară.

Lipoproteina (a) este o astfel de particulă, similară structural cu LDL-colesterolul, formată prin adăugarea de apolipoproteină (a) la apolipoproteina B de pe particulele LDL. În noul studiu s-a realizat o analiză genetică comparându-se variabilitatea apolipoproteinei B (apoB) de la nivelul lp(a) și LDL-c.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Parlamentul European adoptă prima lege din lume privind utilizarea inteligenței artificiale

▶ Lipoproteina (a), asociată cu un risc de 6 ori mai mare de ateroscleroză decât LDL-colesterolul

▶ Femeile cu infecție HPV cu tulpini la risc înalt și sindrom metabolic au un risc de deces aproape triplu

▶ Expunerea la microplasticul din mediu crește riscul de boli cardiovasculare

În cadrul ediției de pe 12 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Rezultatele unui studiu publicat în The Lancet estimează că, în 2022, peste un miliard de persoane din întreaga lume sufereau de obezitate, iar aproape jumătate dintre adulţi (43%) erau supraponderali. Noua analiză a inclus date colectate în perioada 1990-2022, de la 222 milioane de adulţi, adolescenți şi copii din aproape 3700 de studii, reprezentând peste 200 de ţări şi teritorii.

În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Obezității, marcată pe 4 martie, noile date reprezintă un nou apel la acțiuni colective pentru a combate această criză de sănătate publică. Este important ca prevenția obezității să înceapă încă din copilărie pentru a evita efectul cumulativ de-a lungul vieții, care crește riscul de multe tipuri de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare și cel puțin 13 tipuri de cancer.

Obezitatea este o afecțiune cronică complexă, determinată de cauze care sunt din ce în ce mai bine înțelese și pentru care există soluții eficiente de prevenție și tratament. Cu toate acestea, există lacune în implementarea acestor soluții la nivel global.

În cadrul Adunării Mondiale a Sănătății din anul 2022, statele membre au convenit asupra Planului OMS pentru combaterea obezității, care își propune să faciliteze acțiuni specifice până în anul 2030. Până în momentul de față, 31 de țări au preluat lupta împotriva epidemiei de obezitate, punând în practică prevederile acestui plan.

Strategiile fundamentale adoptate includ promovarea unor practici sănătoase încă din primele zile de viață, cum ar fi susținerea alăptării, precum și implementarea de reguli stricte împotriva marketingului nociv al alimentelor și băuturilor destinat copiilor.

Acestea mai includ politicile alimentare și de nutriție în școli, reglementarea vânzării produselor bogate în grăsimi, zahăr și sare în apropierea instituțiilor de învățământ, politici fiscale și de preț pentru promovarea unei diete sănătoase, politici de etichetare nutrițională, campanii de educație publică pentru promovarea unei alimentații corecte și a exercițiilor fizice, se stabilesc standarde pentru activitatea fizică în școli și se integrează serviciile de prevenire și management al obezității în asistența primară de sănătate.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Numărul copiilor și adolescenților cu obezitate a crescut de 4 ori în ultimii 30 de ani. 43% dintre adulți sunt supraponderali

▶ Putem combate efectele negative ale singurătății și izolării sociale prin sport și activitate fizică

▶ Aceeași durată de activitate fizică săptămânală, beneficii mai mari asupra sănătății cardiovasculare a femeilor comparativ cu bărbații

▶ Noi biomarkeri pentru scleroza multiplă descoperiți prin combinarea datelor clinice cu datele omice

În cadrul ediției de pe 5 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Vaccinurile oncologice personalizate de tip lizat tumoral cresc semnificativ supraviețuirea în absența bolii (DFS, disease free survival) și supraviețuirea generală (OS, overall survival) la pacienții cu melanom rezecat în stadiul III/IV, cu un profil de siguranță favorabil.

Aceste rezultate raportate în abstractul publicat în Journal for ImmunoTherapy of Cancer cuprind datele colectate pe o perioadă de 36 de luni, în cadrul studiului de fază 2, aflat în curs de desfășurare.

Studiul a inclus aproape 200 de pacienți, împărțiti în patru grupuri de aproximativ 40-50 de persoane. Un grup a primit vaccinul de tip TLPO (tumor lysate particle only), un alt grup a primit vaccinul TLPLDC (tumor lysate, particle-loaded, dendritic cell), al treilea grup a primit vaccinul TLPLDC plus G-CSF, iar ultimul grup a primit placebo.

Deşi aceste rezultate sunt promiţătoare, este necesară investigarea vaccinului în cadrul studiilor clinice de fază III. Pe baza rezultatelor obţinute în studiile clinice de fază II, FDA a autorizat iniţierea studiului clinic de fază III, care va include 500 de persoane, pe parcursul a trei ani. Studiul clinic de fază III va fi lansat anul acesta.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Supraviețuire de 95% la 3 ani pentru pacienții cu melanom stadiul III/IV, în urma administrării unui vaccin oncologic personalizat

▶ Remisiunea diabetului zaharat de tip 2 prin scăderea în greutate reduce riscul de boli cardiovasculare și renale

▶ Episoadele de hipoglicemie la conducătorii auto cu diabet, depistate înainte de apariția simptomelor cu ajutorul AI

▶ Persoanele care sunt mai active seara decât dimineața au un risc mai mare de evenimente cardiovasculare și calcificare arterială