Vocea Natiei Starea Natiei

Luptele pentru actualul program de muncă sunt recente în istoria noastră. Oamenii s-au luptat cu adevărat pentru un program de muncă mai scurt și pentru dreptul la timp liber. Astăzi, la mai puțin de 100 de ani distanță, cedăm mult prea ușor aceste drepturi. Despre toate astea, dar și despre cei șase pași propuși de Celeste Headlee în cartea Nu face nimic! pentru o viață trăită din plin, povestește Dragoș la Vocea Nației.
___
În episodul 181 al podcastului Vocea Nației:
- Nu se știe când a decis prima persoană din lume să o mituiască pe alta să-i facă treaba în locul său, dar primul „fluturaș de salariu” datează de acum 5.000 de ani.
- Tehnologia a avansat atât de mult încât am putea să avem un standard foarte ridicat de viață muncind mult mai puțin. Cum ar fi să muncim doar șase luni pe an? Sau cum ar fi să avem un întreg an liber o dată la doi ani? Cum ar fi să muncim doar trei sau patru ore pe zi?
- În Franța au avut loc cele mai mari proteste din ultimele decenii. Puține mișcări sociale au mai atras atât de multă popularitate precum mișcarea împotriva creșterii vârstei de pensionare.
- Ne aflăm acum într-o revoluție similară celei care a dat naștere motorului cu abur sau microprocesoarelor. Doar că, de data aceasta, inteligența artificială este cea care schimbă fiecare aspect al vieții umane. Iar toate discuțiile din ultima perioadă despre casierii care sunt înlocuiți cu case self checkout sunt o dovadă că lucrurile încep să se schimbe și în practică, nu doar în teorie.
___
Link outlet Server Config:
- https://www.server-config.ro/outlet

Refurbished vs. second-hand:
- https://www.server-config.ro/content/6-refurbished-vs-second-hand
___
Cărți menționate:
- Nu face nimic! – Celeste Headlee
- Munca – James Suzman
- B******t Jobs – David Graeber
- 4.000 de săptămâni – Oliver Burkeman
- The Weekend Effect – Katrina Onstad

„Nu vom avea parte de cina noastră din bunătatea măcelarului, a berarului sau a brutarului”, zicea Adam Smith, „ci din grija lor pentru propriul interes”. Economistul încerca să explice în felul ăsta cum funcționează „mâna invizibilă a pieței”. Doar că, în fiecare zi, în timp ce Adam Smith își scria ideile, în jurul lui se întâmpla ceva ce nu avea legătură cu interesul propriu. În tot timpul în care a scris cartea „Avuția Națiunilor”, Adam Smith a locuit în casa mamei lui, care l-a îngrijit, fără să ceară ceva în schimb.
Așa că o întrebare foarte bună e: cine i-a gătit, de fapt, cina lui Adam Smith? Oare doar brutarul și măcelarul, singurii pe care el îi invocă în teoriile pe care le-a formulat? Sau poate că lui Smith i-a scăpat ceva?
___
În episodul 180 din podcastul Vocea Nației:
- Unul dintre lucrurile pe care le face feminismul este să arate că există inegalități și lucruri în neregulă acolo unde, în general, societatea crede că nu e nimic de văzut și că totul e perfect normal.
- La începutul pandemiei, în statele membre ale UE, femeile petreceau, în medie, 62 de ore pe săptămână pentru îngrijirea copiilor și 23 de ore pentru teme, în timp ce bărbații petreceau pentru aceleași activități, cam jumătate din timpul petrecut de femei.
- În prezent, economia nu este constituită doar cu o mână invizibilă, ci și cu o inimă invizibilă.
- Dacă Lehman Brothers ar fi fost Lehman Sisters, criza financiară din 2008 ar fi avut efecte diferite.
- În fiecare zi, milioane de mâini invizibile ne asigură supraviețuirea. O economie potrivită secolului 21 e una care recunoaște, printre altele, și acest lucru.
___
Best Buy Server Config
- Laptop DELL Latitude 5490 14" FHD, Intel Core i5-8250U pana la 3.40GHz, 16GB DDR4, 256GB SSD, GARANTIE 2 ANI:
https://www.server-config.ro/laptop-refurbished/1573-laptop-dell-latitude-5490-14-fhd-intel-core-i5-8250u-pana-la-340ghz-16gb-ddr4-256gb-ssd-garantie-2-ani.html
___
Cărți menționate:
- Cine i-a gătit cina lui Adam Smith – Katrine Marçal
- Work won’t love you back – Sarah Jaffe
- Doughnut Economics – Kate Raworth

Dacă scriitorii nu preiau informațiile brute despre schimbările climatice de la oamenii de știință și nu le prezintă într-un mod ușor de înțeles pentru public, atunci „lumea se va sfârși”, i-a spus un cercetător autorului Andri Snær Magnason. Pentru că „oamenii nu înțeleg numere și grafice, dar înțeleg imediat poveștile”.
Așa că Maganson a scris în cartea Despre timp și apă o poveste cu perspectiva unică a cuiva care trăiește într-o țară acoperită în proporție de 11% de ghețari, Islanda.
Despre această perspectivă, dar și despre cum includem natura în modelele noastre economice, povestește Dragoș la Vocea Nației.
___
În episodul 179 din podcastul Vocea Nației:
- Generația actuală de scriitori sufocă natura în termeni economici.
- Ghețarii sunt „manuscrise înghețate care spun povești”, exact așa cum sunt inelele din trunchiurile copacilor sau depozitele sedimentare.
- Ar trebui să atribuim un preț naturii?
- În ce termeni ar trebui să discutăm despre viitorul ecosistemelor? În termeni economici sau emoționali?
- Cum să exprimăm îngrijorarea? Împrumutând termeni din sfera științifică sau din cea emoțională? Din sfera religiilor sau a statisticilor?
- Cum îți iei rămas bun de la un ghețar?
___
Cărți menționate:
- Despre timp și apă, Andri Snær Magnason
- The Good Ancestor, Roman Krznaric
- Mission Economy, Mariana Mazzucato
___
Efectele topirii ghețarilor. Nivelul apelor crește în Pacific, dar scade în Islanda, Anca Stănescu, mindcraftstories.ro:
- https://mindcraftstories.ro/mediu/efectele-topirii-ghetarilor-nivelul-apelor-creste-in-pacific-dar-scade-in-islanda/
___
Server Config: https://www.server-config.ro/

#VN 178 🎙3 martie 2023
cu Dragoș Pătraru

Într-o epocă în care atenția a devenit moneda de schimb, să înveți copiii „să citească totul cu atenție” ar putea să nu mai fie un sfat așa de bun. Pe lângă gândire și citire critică, avem azi nevoie și să știm ce trebuie să ignorăm.
--
În episodul 178 din Vocea Nației:
- Știrile de „ultima oră” curg constant pe banda rulantă a televiziunilor de știri. Cu cât mai îngrozitoare e o știre, cu atât are mai multă audiență. Totul e „șocant” și „breaking”.
- Primim informații constant. Pagini de internet, panouri publicitare, afișe lipite în lifturi, hârtiuțe lăsate în parbrizul mașinii, toată lumea are ceva să ne spună și mai ales ceva să ne vândă, cu promisiunea că, dacă și numai dacă vom cumpăra acel ceva, orice ar fi el, ne va fi, în sfârșit, bine.
- Ce înseamnă citirea laterală?
- Ce este ignorarea critică?

#VN 177 🎙25 februarie 2023
cu Dragoș Pătraru
Cum rămânem oameni într-o lume tehnologizată? Cum rămânem oameni într-o epocă ce atrage atenția și într-o lume care se joacă cu mințile noastre și ne face să fim permanent nervoși și grăbiți?

În episodul 177 din podcastul Vocea Nației:
Avem un „exces de tot”. O supraîncărcarea cu informații, cu obiecte, cu muncă, cu știri, chiar și cu panică.
Anxietatea și depresia nu sunt probleme cauzate de funcționarea greșită a creierului. Ci de funcționarea greșită a vieții.
Ce sunt factorii stabilizatori?
Singurătatea e o boală a inadaptării.
Religia e un sport de echipă.
Link outlet Server Config: https://www.server-config.ro/outlet
Refurbished vs. second-hand:
https://www.server-config.ro/content/6-refurbished-vs-second-hand

Cărți menționate:
Gânduri de pe o planetă nervoasă – Matt Haig
Legături pierdute – Johann Hari
Mintea moralistă – Jonathan Haidt

Playlist Vocea Nației: https://bit.ly/3XyZNVr

#VN 176 🎙18 februarie 2023
cu Dragoș Pătraru

Generozitatea oamenilor a fost, din nou, uriașă în fața dezastrului lăsat în urmă de cutremurul din Turcia și Siria. De ce nu putem fi buni și empatici întotdeauna? De ce arătăm atât de multă solidaritate în astfel de momente și de ce revine apoi între noi ura față de ceilalți? De ce nu ne purtăm unii cu alții întotdeauna așa cum ne purtăm în fața unui dezastru?

În episodul 176 din podcastul Vocea Nației:
Colaborarea stă la baza civilizației.
Lipsa de empatie pe termen lung, într-o lume construită din colaborare, e un semn că ceva nu funcționează bine în mediul din jur.
Cooperarea și competiția sunt două fețe ale aceleiași monede. Ceea ce arată ca un act de colaborare de pe o parte, poată să arate ca un act de competiție de pe cealaltă.
Cât de mult ar trebui să ne pese de „ceilalți”? Răspunsul la întrebarea asta modelează în profunzime felul în care arată societățile, instituțiile pe care le construim.