97 Radu Atanasiu: Cum să câștigi bătălia de idei Katai

Ce a apărut prima dată? Oul sau găina? – O întrebare la care două persoane pot răspunde total diferit.







Și totuși, cine are dreptate?







Ei bine, realitatea nu e niciodată simplă. Și ambele persoane pot prezenta argumente valide să-și susțină teoria. Totul depinde însă de modul cum își exprimă ideile și de capacitatea de a ajunge la un compromis – nu de alta, dar nu vrei să petreci o noapte întreagă la bere discutând aceeași dilemă, fără să ajungi la un rezultat, nu? Ba mai mult, mai pleci și supărat acasă. J







„În general, celălalt nu este convins nu pentru că nu i-ai adus destule argumente pro, ci pentru că nu ai reușit să îi învingi argumentele lui contra.”







În viața de zi cu zi ne lovim de astfel de situații, în care două părți își susțin propria idee, fiecare mergând până în pânzele albe să demonstreze că are dreptate. Însă, „țipatul unul la altul și încordatul mușchilor este contraproductiv”, deși suntem tentați în mod natural să recurgem la astfel de modalități de persuasiune.







Așa că, hai să vedem ce alte metode avem să ne facem auziți!























Radu Atanasiu – feblețea digitalului românesc, mai ales când sunt evenimentele de debate organizate de revista Biz – este exact persoana în măsură să te învețe. Radu este evanghelistul gândirii critice – o noțiune intrată relativ recent în dicționarul tuturor – predând critical thinking și decision-making la Maastricht School of Management Romania și la The Entrepreneurship Academy. Mai mult, în timpul lui liber este business angel și a fondat platforma de voluntariat debunavoie.ro, care face legătura între oamenii care doresc să facă fapte bune și organizațiile care plănuiesc și coordonează astfel de acțiuni.







Am învățat de la Radu cum ar trebui să ne comportăm într-o discuție în contradictoriu, și care sunt trăsăturile pe care ar trebui să le avem pentru a ajunge la un rezultat satisfăcător pentru ambele părți. Spoiler alert, au ieșit la suprafață diplomația, empatia, fairplay-ul și în final, capacitatea de a accepta că și celălalt poate avea doza lui de dreptate.







Spre exemplu, uite cum intră fairplay-ul în joc:







„Scopul în fairplay al unei bătălii de idei este ca eu să încerc să te conving pe tine și tu să încerci să mă convingi pe mine în timpul în care eu îmi las libertatea să fiu convins de tine, adică mă las pe mine să fiu convins de tine, și tu te lași să fii convins de mine.”







Fără să vrem, am făcut și o demonstrație de cum ar trebui să decurgă un debate, când am vorbit despre decision-making – am fost fairplay, acceptând că poate mă înșel, și ascultând atent argumentele lui Radu. Uite aici un mic fragment din conversația noastră:







Robert: Spuneai într-un articol din revista Biz: „Luarea deciziilor e un proces pe care îl simțim atât de natural, încât atunci când ni-l analizăm, avem un sentiment incomod, de parcă am autoanaliza felul în care alergăm.” Dacă luarea deciziilor e un proces, și tu vorbeai să controlezi procesul, înseamnă că în acest proces nu este bine sau rău. Corect? Pentru că, părerea mea e că nu poți să calculezi binele sau răul într-un proces.







Radu: Înțeleg ce zici, dar aș vrea să nuanțez faptul că nu sunt de acord cu tine.







Robert: Foarte bine. Accept.







Radu: Uite, te întreb pe tine: Dacă alergi într-un maraton și vrei să mărești viteza, ai mări frecvența pașilor, sau lungimea lor?







Robert: Lungimea pașilor.







Radu: Da, asta îți vine natural. Dar sunt multe cercetări care arată că, sustenabil, dacă vrei să mai alergi niște zeci de kilometri,