15 episodes

„Depășim prejudecăți cu Mariana Țîbulac-Ciobanu” este un produs media creat în Republica Moldova, în care se discută despre istoriile de succes ale persoanelor cu dizabilități, care au depășit stereotipurile și prejudecățile găsind mereu soluții în situații dificile. Moderatoarea podcast-ului, Mariana Țîbulac-Ciobanu va avea ca invitați persoane cu dizabilități care vor aborda împreună subiecte ce scot în evidență stereotipurile și prejudecățile cu care aceștia se confruntă în viața de zi cu zi, precum și soluțiile la aceste probleme, promovând potențialul și contribuția lor în societate.

Depășim Prejudecăți Mariana Țîbulac-Ciobanu

    • Society & Culture

„Depășim prejudecăți cu Mariana Țîbulac-Ciobanu” este un produs media creat în Republica Moldova, în care se discută despre istoriile de succes ale persoanelor cu dizabilități, care au depășit stereotipurile și prejudecățile găsind mereu soluții în situații dificile. Moderatoarea podcast-ului, Mariana Țîbulac-Ciobanu va avea ca invitați persoane cu dizabilități care vor aborda împreună subiecte ce scot în evidență stereotipurile și prejudecățile cu care aceștia se confruntă în viața de zi cu zi, precum și soluțiile la aceste probleme, promovând potențialul și contribuția lor în societate.

    Ep. 15 „Cum se descurcă un polițist cînd în munca sa întîlnește o pesoană care nu aude sau nu vorbește?”

    Ep. 15 „Cum se descurcă un polițist cînd în munca sa întîlnește o pesoană care nu aude sau nu vorbește?”

    În episodul anterior vorbeam despre curajul, demnitatea și responsabilitatea de a fi polițist în RM, majoritatea ofițerilor de poliție sunt oameni cu idealuri morale și s-au înrolat în poliție pentru că vor să contribuie la îmbunătățirea vieții comunității, pentru a o face mai sigură şi pentru a ajuta oamenii.
    Din curiozitatea „Cum se descurcă un polițist cînd în munca sa întîlnește o pesoană care nu aude sau nu vorbește?” am și creat episodul de astăzi.
    Știm că în cazul unor accidente, persoana cu dizabilități de auz suportă un stres emoțional suplimentar din considerentul că nu poate comunica de la egal la egal, cu celelalte părți implicate.
    Conform datelor oferite de Asociația Surzilor în Republica Moldova sunt circa 5000 de persoane cu deficienţe de auz, oameni care trăiesc într-un univers prea puţin cunoscut de noi, cei care auzim. Aceştia spun că se lovesc zilnic de discriminare. Foarte puțini dintre ei au un loc de muncă, pentru că angajatorii nu au încredere în capacităţile lor, iar când merg să își revendice drepturile la instituţiile de poliție sau justiție, statul nu le pune la dispoziţie un translator.
    Prima noastră interlocutoare este dna Liliana Darii, interpret autorizat în limbaj mimico-gestual, în cadrul Asociației Surzilor din Moldova, pe care am rugato să ne povestească în numele persoanelor cu dizabilități de auz, detalii, despre cum reușesc acești oamenii să comunice cu poliția, în caz de necesitate?
    Liliana Darii….
    Cu toții credem că atunci când se aplică legea, sunt utilizate cele mai relevante politici, este pe larg aplicată moralitatea și nedescriminarea. Dar trebuie să știm că niciunul dintre aceste aspecte nu funcționează bine atunci când este vorba de contexte juridice în care sunt prezente persoane surde. Prin urmare, articolele prevăzute in Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, conform căreia justiția asigură protecția egală a drepturilor tuturor acestor persoane, este pusă sub semnul întrebării atunci când se presupune că persoanele surde au acces la sistemul juridic în același mod ca și ceilalți și obțin aceleași rezultate ca și concetățenii lor care nu au probleme de auz.
    Statul pune problema comunicării cu persoanele cu dizabilități în grija ASRM, insă o asociație neguvernamentală nu poate înlocui structurile statului în exercitarea misiunilor sale.
    Despre cît de importanță este reforma poliției în sensul de a îmbunătăți incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități vorbim cu
    Ion Corcimari, Ofițer principal al Serviciului Mobilitate Academică al Direcției Cooperare Internațională a Academiei de Poliție ”Ștefan cel Mare” al MAI:
    Așadar, colaborarea între Poliție și interpreți în LMG este anevoioasă, nu există o reglementare clară. Deseori, există situații când interpreții nu sunt remunerați pentru serviciile lor
    (1), fac traducerea gratuit, din compasiune pentru persoana cu dizabilități de auz
    (2), polițistul sau persoana cu dizabilități achită din buzunarul său serviciile traducătorului
    (3). Uneori, pentru serviciul de translare polițistul vine la oficiul Asociației Surzilor RM, fiind întrerupte alte activități din cadrul organizației și oferindu-i-se spațiu pentru traducerile procedurale.
    Așadar, într-o țară ca RM, Serviciul 112, cu regret, NU are un interpret în Limbajul Mimico-Gestual pentru a prelua apeluri de la persoanele cu dizabilități de auz.
    Profesia de interpret în LMG nu este atractivă din punct de vedere financiar. Polițiștii, probabil, nu vor să învețe LMG, deoarece: această problemă nici n-a fost pusă pe agenda poliției, sau le-ar crea o încărcătură suplimentară la locul de muncă, fără a fi remunerați corespunzător.
    Totodată, este de menționat faptul că, numărul solicitanților de servicii sociale, inclusiv din rândul persoanelor

    • 23 min
    Ep. 14 Reforma poliției - un pas inainte spre un inspectorat mai inclusiv persoanelor cu dizabilități?!

    Ep. 14 Reforma poliției - un pas inainte spre un inspectorat mai inclusiv persoanelor cu dizabilități?!

    A apărut episodul 14 / 2021, din sezonul I al podcastului ”Depășim Prejudecăți” întitulat -

    ”Reforma poliției - un pas inainte spre un inspectorat mai inclusiv persoanelor cu dizabilități?”

    Din sumarul acestei ediții poți afla:

    · care este motivația unei femei-polițiste de a fi mereu in acțiune,

    · de unde găsește femeia-polițistă acel curaj de a trece peste anumite infracțiuni grave,

    · există sau nu egalitate de gen în poliție,

    · s-a reușit sau nu, în urma procesului de reformare a poliției ca inspectoratele acesteia să devină mai inclusive, mai adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități din țara noastră.

    Despre toate acestea poți afla de la eroina podcastului de astăzi pe nume Mariana Carabanov, polițistă și una din co-fondatoarele organizației Femeilor Polițiste din RM.

    • 19 min
    Ep.13 Vor sau nu companiile din RM să angajeze persoane cu dizabilități?!

    Ep.13 Vor sau nu companiile din RM să angajeze persoane cu dizabilități?!

    Salut, sunt Mariana Tibulac-Ciobanu si te invit sa asculti “DepășimPrejudecăți!” un podcast despre cum dizabilitățile se transformă in abilitați ori o viața in care – DepășimPrejudecăți!
    Dacă în podcastul anterior am vorbit despre serviciul Angajare Asistată la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilități din RM, mai mult despre măsurile de sprijin și ajutor de care se pot bucura aceste persoane, precum și de beneficiile care le aduce serviciul dat la nivel de cadru legal, astăzi vom discuta despre percepțiile existente în societate la acest subiect. Adesea auzim precum că companiile din RM nu vor să angajeze persoanele cu dizabilități. Din episodul care urmează vom afla Cît de adevărat sau nu, este acest lucru?! Un angajator care este disponibil de a accepta o persoană cu dizabilități in rândul angajaților săi, acesta mai întâi iși pune problema creării unui loc de muncă adaptat pentru o persoană cu dizabilități.
    In acest caz angajatorul are nevoie de resurse financiare pentru acomodarea rezonabilă a spațiului de muncă precum și procurarea echipamentelor necesare pentru angajatul cu dizabilități. Intervine oare statul cu careva resurse financiare în acest sens?!
    Intrebare pe care am acordat-o și Elenei Donici, talent coordineiter, Orange Moldova. Elena Donici, Orange Moldova, Companie care are in rindul angajaților săi și persoane cu dizab Conform prevederilor Codului Muncii, persoana cu un grad de dizabilitate sever și accentuat lucrează 6 ore pe zi în loc de 8 ore. Dar, angajatorul este obligat să-i ofere salariu pentru 8 ore integral, deși a lucrat doar 6. În acest caz, asistența din partea statului ar consta în achitarea celor două ore nelucrate pe zi de persoanele cu dizabilități.
    Amintim că, la 29 aprilie 2021 a fost aprobată Hotărîrea Guvernului Nr. 49 pentru aprobarea Regulamentului privind subvenționarea locurilor de muncă. Regulamentul stabilește procedura de acordare a subvențiilor aferente cheltuielilor privind plata salariului pentru angajatori, ca urmare a angajării de către aceștia inclusiv a persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, care se calculează în dependență de gradul de dizabilitate, angajare în întreprinderi specializate etc.
    Reprezentanta Ace Cabling, Nadejda David ne-a povestit mai multe detalii din experiența companiei date în ceea ce privește angajarea persoanelor cu dizabilități Nadejda David, ACE Cabling.....................
    În același sens, ținem să menționăm că, conform prevederilor de acum 4 ani, mai exact din 16 martie 2017 ale Codului Contravențional, articolul 561, angajatorii pot fi amendați pentru refuzul de a angaja persoane cu dizabilități sau pentru nerezervarea locurilor de muncă pentru aceste persoane. Amenzile respective se bazează pe prevederile Legii 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, art. 34, angajatorii care au mai mult de 20 de angajați, ar trebui să rezerveze și să acorde 5% din numărul locurilor de muncă pentru persoane cu dizabilități.
    Totodată, Istoriile de succes și exemplele pozitive pe care le avem, ne demonstrează totuși că fraza precum că ”toți angajatorii din RM se eschivează de a angaja persoane cu dizabilități” este doar o prejudecată răspândită de cei care au avut nenorocul de a fi refuzați în cadrul interviurilor de angajare și au renunțat să mai încerce din frica de a nu fi respinși din nou! Prin deschiderea angajatorilor de a primi persoanele cu dizabilități în instituțiile, companiile, organizațiile lor, în calitate de angajați, are de câștigat întreaga societate.
    Statul câştigă prin creșterea ratei de ocupare și incluziunea socială mai bună a persoanelor cu dizabilități. Câștigăm şi prin deschiderea către diversitate a celorlalţi cetăţeni care, lucr

    • 20 min
    Ep.12 Angajarea asistată a persoanelor cu dizabilități la locul de muncă!

    Ep.12 Angajarea asistată a persoanelor cu dizabilități la locul de muncă!

    Cu siguranță că te-ai întrebat și tu oare cum își găsește o persoană cu dizabilități un loc de muncă? Sau cît de ușor sau greu le vine acestora să obțină, dar și să-și păstreze locul de muncă obținut? Exact despre aceasta vom și vorbi in episodul nostru de astăzi, întitulat „Angajarea asistată a persoanelor cu dizabilități la locul de muncă!”

    De multe ori dizabilitatea atrage atenţia celor din jur, însă informarea corectă a societăţii poate transforma această atenţie într-una pozitivă, care serveşte ca punct de pornire pentru acţiunile de includere socială a acestora. Adaptarea persoanelor cu dizabilităţi la mediu este cu atât mai uşoară cu cât societatea este atentă la nevoile lor şi investeşte în crearea facilităţilor, spațiilor accesibile necesare acestora.

    Angajarea asistată este un serviciu adresat persoanelor cu dizabilități pentru a-i ajuta în obținerea și păstrarea unui loc de muncă de pe piața liberă a muncii. 

    Despre cît de motivat a fost să muncească și cît de ușor sau greu i-a fost să identifice un loc de muncă, beneficiind de serviciile angajării asistate, prestate de Asociatia MOTIVATIE din Moldova, vorbim cu 

    Olimp Ilievici, angajat în calitate de prestator de servicii fotocopiere în cadrul Centrului Multifuncțional al Agenției Servicii Publice.  Asociatia MOTIVATIE din Moldova oferă servicii de angajare asistată persoanelor cu dizabilități din anul 2013, astfel dezvoltând programul de angajare asistată în bază modelului EUSE, iar acum când cadrul legal a fost aprobat, intentionează să se acrediteze ca prestator de servicii de angajare asistată.

     Despre cum a evoluat din 2013 și până în prezent programul angajare asistată al Asociației și cum a influiențat viața persoanelor cu dizabilități, dar și schimbările la nivel de cadru legal, ce tip de măsuri de sprijin și ajutorare pot beneficia aceștia în acest sens, vorbim cu directorul executiv , al A. O. „MOTIVAȚIE” – Ludmila Iachim.

    În RM deja de mai bine de 8 ani de cînd a fost pilotat programul de angajare asistată, mai multe companii private s-au arătat deschise și au acceptat să angajeze persoane cu diferite tipuri de dizabilități.

    Odata cu aprobarea Hotărîrii de Guvern a Procedurii de Angajare Asistată pentru persoanele cu dizabilități, prestatorii de servicii sociale din domeniul privat și asociativ vor avea posibilitatea să ofere servicii de angajare asistată. Ceea ce înseamnă că va crește numărul de organizații care vor putea să se acrediteze pentru a presta servicii de calitate pentru încadrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități din Moldova.

    După angajare, aceștia își vor putea spori considerabil nivelul de trai și își vor putea susține financiar membrii familiei.

    De asemenea am discutat subiectul dat cu Vasile Cușcă, secretar de stat, în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

    Știm că stereotipurile și prejudecățile din partea angajatorilor, dar și a societății în general, sunt legate de abilitățile de muncă a persoanelor cu dizabilități, „ce să fac cu el in compania mea”,  ”nu vreau să lucrez eu în locul lui”, ”are pensie las să stea acasă ce să mai incurce lumea pe aici”.

    Prejudcățile pot fi schimbate, doar că acest fapt constituie un proces foarte amplu și de durată! Schimbarea mentalității societății va fi posibilă doar atunci cînd vom avea cît mai multe istorii de success și exemple reale unde persoanele cu dizabilități au reușit să se angajeze și să dea dovadă de responsabilitate și profesionalism!

    Acest episod din podcast este realizat cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agen

    • 16 min
    Ep. 11 Provocări în realizarea dreptului la vot al persoanelor cu nevoi speciale

    Ep. 11 Provocări în realizarea dreptului la vot al persoanelor cu nevoi speciale

    Toți cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani, inclusiv cei cu nevoi speciale, în data de 11 iulie au dreptul de a vota la alegerile pentru Parlamentul RM. Acest drept este prevăzut în numeroase documente juridice cu caracter obligatoriu, printre care și Declarația universală a drepturilor omului, Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, precum și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

    Cu toate acestea, desfășurarea oricărui scrutin electoral, devine o adevărată provocare pentru întraga țară. Moldova rămâne în continuare restanțieră la capitolul spații publice inaccesibile, deoarece în majoritatea instituțiilor care găzduiesc secții de votare nu există rampe de acces, toaletă adaptată, ușile sunt înguste, iar coridoarele întunecoase. Un Studiu realizat de PNUD Moldova în 2019, arată că din totalul de 612 secții de votare evaluate doar 6 erau accesibile, 174 – parțial accesibile și 432 – inaccesibile.

    Așadar, multe dintre cele peste 180.000 de persoane cu dizabilități înregistrate in RM, nu își pot exercita pe deplin drepturile de vot. Din experiențele altor țări, bunele practici arată totouși că există forme alternative de votare, cum ar fi votul prin corespondență, votul electronic sau votul cu o urnă mobilă. Cum a reușit Pavel Capmari utilizator de scaun rulant din orașul Sîngerei să-și dobîndească grație insistențelor sale, dreptul la vot, aflăm din relatările acestuia...

    • 18 min
    Ep. 10 Un nou scrutin electoral - mai incluziv sau nu, pentru cei 180.000 de alegători cu dizabilități?!

    Ep. 10 Un nou scrutin electoral - mai incluziv sau nu, pentru cei 180.000 de alegători cu dizabilități?!

    Așa după cum știm la 11 iulie 2021 în Republica Moldova,  vor avea loc alegeri parlamentare anticipate! Acestea reprezintă al X-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței. Alegătorii vor alege o nouă componență a Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului. O categorie aparte de electorat în acest sens  il constituie și cei peste 180 mii de persoane cu dizabilități din RM.

    Pe parcursul anilor, Statul a întreprins diferite acțiuni menite să contribuie la sporirea participării electorale a persoanelor cu dizabilități: s-a ajustat cadrul legislativ; Comisia Electorală Centrală a defășurat diferite instruiri și trainiguri pentru a asigura dreptul acestora la vot, s-au întreprins diferite acțiuni pentru a asigura accesibilitatea mediului fizic, cit și cel informational prin tipărirea unor material electorale în sistemul punctat Braille, etc … și totuși aceștia se declară discriminați cînd vine vorba de dreptul lor de a vota!

    Prejudecățile existente precum că ”pe aceștia cel mai ușor îi cumperi  cu 100 lei, macatoane și ulei ”, sau ”au ei idee ce înseamnă platformă electorală, lor li-ii totuna unde pun ștampila”, ”secretul votului, va fi secretul meu, căci eu il insoțesc”, ” sau ”la secția dată sunt multe scări, așa că dacă va vota acasă știm noi cum să-l convingem” și multe alte idei și păreri de acest gen care persist în societatea noastră,  vom incerca să le combatem astăzi împreună cu politologul Ion Ciobanu, doctor in științe politice, persoană cu deficiențe de vedere care este invitatul podcastului nostru.

    • 21 min

Top Podcasts In Society & Culture