Muzică, Inerții și Mișcări Inertia Movement

"Așadar, Ansamblul Hyperion a fost esențial pentru a duce muzica noastră mai departe, dându-ne posibilitatea să auzim sunete pe care altfel nu le-am fi auzit și ar fi rămas teorie. În cadrul Hyperion repetam o improvizație dirijată, diferită de abordarea generală a altor grupuri experimentale, care improvizează și ele. Materialul sonor este definit ca fiind concret sau ceva mai deschis. În acest proces de dirijare sunetul este împins către climax, tensiuni sau înspre momente de așteptare: de fapt, înspre structură. Rezultă o formă caracteristică în care coexistă coerența și libertatea. Improvizația ar putea fi definita ca o compoziție rapidă - contrastantă cu compoziția 'de lungă durată' de pe hârtie - însă asta nu presupune o improvizație destructurată, fără un proces sau o dezvoltare." (Ana-Maria Avram)

Spectralismul românesc "are bagajul tradiției foclorice încă vii și a clascicismului, relativ recent, din jurul lui George Enescu", o cale firească spre "legitimitate", așa cum notează Ana-Maria Avram în notele preliminarii, din Iunie 1990, în cartea amintită. ("Roumanie, terre du neuvieme ciel - entretiens avec Ana-Maria Avram", 1990)

Inertia Movement reaia seria de 5 episoade dedicate muzicii hiperspectrale a ansamblului internațional Hyperion, ai căror fondatori și conducători sunt Iancu Dumitrescu și Ana-Maria Avram. Interviul din cele 5 episoade a fost luat soților Iancu Dumitrescu și Ana-Maria Avram la Bucov, la o săptâmână după concertul din 2017 de la Hanul Gabroveni iar editarea și exemplificările aparțin Anei-Maria Avram.

"Ansamblul Hyperion a fost fondat de compozitorul Iancu Dumitrescu în anul 1976" in București. Așa sună introducerea ansamblului pe pagina de început dedicată muzicii spectrale a proiectului, un reactor de energii care a cântat pe unele din cele mai prezente scene în muzica de avangardă din lume: Cafe Oto în Londra, festivalul CTM în Berlin, Miller Theatre în New York.

“E păcat cumcă românii au apucat de-a vedea în basm numai basmul, în obicei numai obiceiul, în formă numai forma, în formula numai formula. Formula nu e decât manifestațiunea palpitabilă, simțită a unei idei oarecari.”