Podcastul Raportuldegardă.ro Raportuldegardă.ro

În ediția de pe 14 martie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre dezvoltarea primului vaccin ARNm împotriva unei infecții bacteriene.

Un studiu preclinic demonstrează eficacitatea unui vaccin de tip ARNm împotriva infecției cauzate de bacteria Yersinia Pestis, care cauzează ciuma. Rezultatele, care au fost publicate recent de Universitatea din Tel Aviv și de Institutul din Israel pentru Cercetare în Biologie în jurnalul Science Advances, indică o eficacitate de 100% a vaccinului. Aceste date sunt importante pentru că ar putea conduce la soluții pentru tratamentul infecțiilor bacteriene și ar putea facilita combaterea rezistenței la antimicrobiene.

Dezvoltarea de vaccinuri contra infecțiilor bacteriene este mult mai complexă decât în cazul virusurilor. Există deja vaccinuri clasice contra anumitor infecții cauzate de bacterii (ex. tetanos, tusea convulsivă sau difteria). În cazul COVID-19, tehnologia ARNm s-a dovedit soluția optimă, atât datorită eficacității superioare, dar și a procesului mult mai rapid de producție. Cunoașterea genomului viral permite dezvoltarea unor molecule de ARN mesager care codifică doar anumite proteine virale și producerea unui răspuns imun. Atunci când ARN-ul intră în celulele umane, sunt folosite temporar mecanismele celulare pentru expresia antigenului viral.

Bacteriile în schimb, nu necesită celulele umane pentru a își produce proteinele necesare supraviețuirii. Mai mult decât atât, proteinele produse de bacterii pot fi foarte diferite de cele umane chiar dacă folosesc același cod genetic. De-a lungul timpului s-a încercat obținerea de proteine bacteriene în celulele umane dar exprimarea acestor antigene s-a tradus printr-un răspuns imun foarte redus. Echipa de la Tel Aviv a dezvoltat noi metode pentru a asigura stabilitatea și imunogenicitatea proteinelor bacteriene și a optimiza răspunsul imun. Animalele de laborator infectate cu Yersinia Pestis au murit într-o săptămână, însă cele infectate dar care au primit vaccinul ARNm au supraviețuit. Mai mult decât atât, a fost necesară o singură doză pentru a asigura protecție completă după doar 2 săptămâni.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-antivirale-orale-variante-sars-cov-2/

▶ Pacienții cu cancer pulmonar și depresie severă prezintă biomarkeri de inflamație care se corelează cu supraviețuirea și răspunsul la imunoterapie  - https://raportuldegarda.ro/depresie-inflamatie-nsclc-supravietuire-redusa/ 

▶ STUDIU. Un test de biopsie lichidă permite diagnosticul şi monitorizarea cancerelor solide la copii, în cazurile în care biopsia standard nu este posibilă  - https://raportuldegarda.ro/biopsie-lichida-diagnostic-cancere-solide-pediatrie/  

În ediția de pe 28 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre limitările utilizării tehnologiei ChatGPT în managementul infecțiilor bacteriene.

Implementarea algoritmilor de tipul ChatGPT în practica clinică are anumite limitări care țin de deficiențe în conştientizarea situaţiei și inferenţa logică, putând pune în pericol siguranţa pacienţilor, conform unui studiu publicat în The Lancet. În același timp însă, ChatGPT a fost antrenat pe seturi de date suficient de mari și, deşi nu are acces la baze de date medicale specifice, oferă răspunsuri convingătoare la majoritatea întrebărilor (de nivelul unui student în anul III la medicină). Această nouă tehnologie are potenţialul de a evolua rapid şi de a se integra în cadrul clinic, motiv pentru care autorii au propus un cadrul calitativ de evaluare a siguranţei acestor modele de inteligenţă artificială, aplicabil pentru diverse specialităţi medicale.

În cadrul studiului, ChatGPT a primit opt întrebări bazate pe scenarii ipotetice de cazuri de infecții, pentru a obţine sfaturi cu privire la terapia antimicrobiană. A fost evaluat caracterul adecvat al răspunsurilor oferite, consecvența, siguranța și implicațiile privind administrarea medicamentelor. În general, ChatGPT a recunoscut limbajul natural corespunzător şi a înţeles scenariile transmise. Situaţiile medicale serioase nu au fost bine distinse de cele mai puţin importante. ChatGPT a recunoscut factorii importanți din punct de vedere clinic atunci când au fost furnizate informații explicite, dar a omis problemele relevante în scenariile de complexitate ridicată.

Informațiile au fost consecvente și nu au fost repetate în același răspuns, dar sfaturile s-au schimbat uneori la întrebările repetate. Adesea, ChatGPT a menţionat că nu îşi asumă răspunderea şi a recomandat consultarea unui specialist în boli infecţioase. Capacitatea ChatGPT de a recunoaște contraindicațiile antimicrobienelor nu s-a corelat cu importanța acestora. Algoritmul a intrat în “moduri de eșec” în care au fost oferite în mod repetat sfaturi periculoase. ChatGPT și-a ignorat uneori propriile sfaturi și a ratat adesea indicațiile clinice privind siguranța pacienților, ceea ce a facilitat planuri de management inadecvate.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-analiza-ecdc-boli-infectioase-cutremur-turcia-siria/ 

▶ STUDIU. Cancerul, principala cauză de deces în rândul persoanelor cu diabet zaharat de tip 2  - https://raportuldegarda.ro/cancer-cauza-deces-diabet-zaharat-tip-2/ 

În ediția de pe 21 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre protecția imună dobândită în urma infecției COVID-19 care, deși similară cu cea determinată de două doze de vaccin ARNm, riscurile depășesc beneficiile.

La persoanele care au trecut prin infecție COVID-19 cel puțin o dată, riscul de spitalizare sau deces este cu 88% mai redus timp de 10 luni, comparativ cu cei care nu au trecut prin infecție. Pe 16 februarie a fost publicată în Lancet cea mai amplă analiză de până acum  asupra răspunsului imun obținut în urma bolii și duratei protecției față de diferite variante. În total au fost evaluate 65 de studii din 19 țări.

Infecțiile cu variantele care circulau înainte de Omicron s-au asociat cu o protecție mult mai redusă contra reinfectării cu Omicron BA.1 (36% la 10 luni de la infecție). Meta-analiza arată că durata protecției contra bolii simptomatice și formelor severe este cel puțin la fel de importantă precum cea determinată de două doză din vaccinurile mARN pentru variantele Alfa, Delta, Omicron BA.1.

Autorii atrag atenția însă asupra faptului că rezultatele nu contestă importanța vaccinării, care reprezintă în continuare cea mai sigură metodă de a obține protecția imună. Aceștia precizează că autoritățile ar trebui să ia în considerare atât imunitatea naturală, cât și cea obținută prin vaccinare pentru informarea politicilor de sănătate (stabilirea de recomandări pentru zonele cu transmitere ridicată, la locul de muncă, în mijloacele de transport, etc). Vaccinarea este în continuare extrem de importantă pentru toată lumea pentru a proteja populațiile la risc (persoanele vârstnice, cei cu comorbidități).

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-infectii-rezistente-antibiotice-tratate-virusuri-bacterii/ 

▶ PREMIERĂ. Primul copil din UK a primit terapia genică pentru leucodistrofie metacromatică în afara studiilor clinice  - https://raportuldegarda.ro/primul-copil-uk-terapie-genica-leucodistrofie-metacromatica 

▶ STUDIU. Poluarea aerului, factor de risc pentru creșterea tensiunii arteriale la adolescenți  - https://raportuldegarda.ro/poluare-aer-factor-risc-crestere-tensiune-arteriala-adolescenti/ 

În ediția de pe 14 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre identificarea unei proteine care blochează infecția cu SARS-CoV-2 la nivel pulmonar și formează o barieră protectoare naturală în organismul uman.

Proteina, numită LRRC15 (leucine-rich repeat-containing protein 15) funcționează ca un receptor care se leagă de SARS-CoV-2 și îl „sechestrează”, blocând progresia infecției. Studiul a fost realizat la Universitatea Syndey și reprezintă un punct de plecare important pentru cercetarea unei noi clase de medicamente pentru prevenția infecției cu SARS-CoV-2 sau alte coronavirusuri, dar și pentru țintirea unor altor procese cum ar fi fibroza pulmonară. Studiul a fost publicat în PLOS Biology.

Autorii au explicat că această proteină funcționează pe modelul „Velcro”, se lipește de proteina spike a virusului și apoi îl îndepărtează de celulele țintă pe care le-ar putea infecta. LRRC15 este un receptor prezent nu doar în plămâni ci și în piele, la nivelul placentei, în nodulii limfatici și la nivelul limbii.

Atunci când s-au aplicat colorații speciale asupra țesutului pulmonar sănătos nu s-a identificat LRRC15, dar în cazul plămânilor afectați de COVID-19, proteina LRRC15 era abundentă. De aceea, s-a concluzionat că proteina este parte din răspunsul organismului la infecția COVID-19, prin care se dezvoltă o barieră fizică ce separă virusul de celulele umane.

Subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-proteina-egfr-rol-mecanism-virus-hepatitic/

▶ Testarea ADN-ului tumoral circulant permite identificarea tratamentului potrivit pentru cazurile avansate de tumori stromale gastrointestinale - https://raportuldegarda.ro/adn-tumoral-circulant-identificarea-tratament-cazuri-avansate-tumori-stromale-gastrointestinale/

▶ STUDIU. Secvențierea rapidă a întregului genom poate ghida decizia clinică la 2 din 3 copii internați în secțiile ATI - https://raportuldegarda.ro/secventiere-rapida-intreg-genom-ati-copii/ 

În ediția de pe 7 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre legătura dintre rujeolă și apariția unei forme de encefalită severă.

A fost descoperit mecanismul prin care virusul rujeolic poate provoca o tulburare neurologică rară, dar fatală (panencefalită sclerozantă subacută sau SSPE), care poate apărea la câțiva ani după o infecție cu rujeolă. În mod normal, virusul rujeolic nu are capacitatea de infectare a sistemului nervos, însă conform studiului recent, virusurile care persistă în organism pot dezvolta mutații în proteina de fuziune sau proteina F.

Cercetătorii au analizat genomul virusului rujeolic de la pacienții cu SSPE și au observat că diferite mutații s-au acumulat în proteina lor F. Anumite mutații sunt responsabile pentru creșterea activității infecțioase la nivel celular, însă unele mutații determină o scădere a activității virale. 

Au fost descoperite două strategii prin care virusul rujeolic fuzionează și infectează neuronii:

● inițial, activitatea de fuziune a unei proteine F mutante este suprimată datorită interferenței cu proteinele F normale, însă această interferență poate fi ulterior depășită de acumularea de mutații;

● unele mutații ale proteinei F pot reduce activitatea de fuziune, dar o cooperare între aceste tipuri de proteină F și formele normale poate determina o creștere a activității de fuziune (ceea ce înseamnă că inclusiv proteinele F mutante care par a fi incapabile să infecteze neuronii pot infecta în continuare sistemul nervos).



Subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-exercitii-fizice-vaccinare-gripa-nivel-seric-anticorpi/



SPUNE-ȚI PĂREREA în cercetarea cancerului din UE

▶ https://raportuldegarda.ro/chestionar-cercetare-cancer-uniunea-europeana-uncan-eu/

În ediția de pe 31 ianuarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre consecințele dezinformării în sănătate.

Reticența față de vaccinuri, alimentată de dezinformare și teorii ale conspirației, a dus la mii de decese și spitalizări și a costat sistemul de sănătate cel puțin 300 de milioane de dolari în timpul celor două valuri pandemice, conform unui raport realizat în Canada. Impactul real este mult mai mare decât datele din raport, care au urmărit doar o perioadă de 9 luni.

Dezinformarea a contribuit la ezitarea în legătură cu vaccinarea pentru 2,3 milioane de cetățeni. Dacă toate aceste persoane ar fi ales să se vaccineze, ar fi fost evitate 2800 de decese, s-ar fi înregistrat cu 13.000 mai puține spitalizări. De asemenea, s-a fi evitat 3500 de internări în secțiile de terapie intensivă și aproape 200.000 de cazuri de COVID-19 la nivel național. Conform experților care au contribuit la raport, impactul individual este relativ simplu de cuantificat prin spitalizări, decese și costuri. Deși costurile la nivel de societate sunt mai dificil de evaluat, impactul asupra sănătății publice sunt semnificative, iar post-pandemie, țara a devenit mult mai vulnerabilă la consecințele dezinformării.

Subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-vaccin-bivalent-actualizat-omicron-eficient-preventie-forme-severe/