Podcastul Raportuldegardă.ro

Raportuldegardă.ro
  • 0,0 (0)
  • WISSENSCHAFT
  • WÖCHENTLICH
Podcast Podcastul Raportuldegardă.ro

În podcastul Raportuldegardă.ro analizăm dovezile științifice pe baza cărora ar trebui să discutăm despre medicina prezentului, bazându-ne doar pe vocile experților.

  1. Riscul de Obezitate, Determinanții Sociali ai Sănătății | Dr. Marius Geantă | #știința360

    VOR 5 TAGEN

    Riscul de Obezitate, Determinanții Sociali ai Sănătății | Dr. Marius Geantă | #știința360

    În cadrul ediției de pe 17 septembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  ▶ OMS lansează primul ghid global pentru investigarea originii agenților patogeni și prevenirea epidemiilor și pandemiilor Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu sprijinul Grupului Consultativ Științific pentru Originea Patogenilor Noi (SAGO), a lansat un cadru global pentru a ajuta țările să investigheze originile patogenilor noi și a celor re-emergenți. Scopul este de a consolida capacitățile globale pentru a identifica sursele noilor patogeni, a preveni viitoarele epidemii și a îmbunătăți răspunsul la amenințările pentru sănătate. ▶ Tehnologia de tip wearable ar trebui utilizată de rutină în strategiile pentru depistarea timpurie a fibrilației atriale și a COVID-19 Tehnologia purtabilă, precum Fitbit, Apple Watch și inelul Oura, devine din ce în ce mai populară, însă potențialul său depășește monitorizarea activității fizice. Un nou studiu realizat de Universitatea din Australia de Sud relevă că aceste dispozitive ar putea juca un rol mai mare în detectarea timpurie a bolilor, în special a fibrilației atriale și a COVID-19. Echipa de cercetare a analizat 28 de studii care au implicat 1,2 milioane de participanți și au arătat că brățările fitness au identificat cu acuratețe COVID-19 în 88% din cazuri, fibrilația atrială în 87%, aducând încă un argument pentru beneficiile folosirii datelor provenite din dispozitivele de monitorizare a sănătății în timp real. ▶ Riscul de obezitate, influențat de determinanții sociali și structurali ai sănătății Factorii sociali și structurali sunt determinanți ai diferențelor observate în ratele obezității între diferitele grupuri rasiale și etnice. Realizat de o echipă interdisciplinară de la Colegiul de Sănătate Publică al Universității George Mason, cercetarea subliniază modul în care acești factori afectează în mod disproporționat adulții din diferite grupuri etnice din SUA care se confruntă cu rate semnificativ mai mari de obezitate comparativ cu adulții albi. De asemenea, persoanele cu venituri mai mici sunt mai expuse riscului de obezitate, evidențiind o legătură puternică între statutul socio-economic și rezultatele asupra sănătății. Mai multe detalii - subiectele discutate. Ascultă emisiunea Știința360 în fiecare marți la ora 14:00, pe Radio România Cultural.

    28 Min.
  2. Caravana Misiunii UE privind Cancerul | Dr. Marius Geantă | #știința360

    12. SEPT.

    Caravana Misiunii UE privind Cancerul | Dr. Marius Geantă | #știința360

    Urmându-și traseul și eforturile de prevenire a cancerului în România, caravana Misiunii UE privind Cancerul a trecut prin Lerești, Argeș, unde se implementează Living Lab-ul românesc al proiectului 4P-CAN, susținut prin programul Orizont Europa. Pe parcursul a patru ani, organizațiile participante și-au propus să identifice barierele din calea adoptării măsurilor de prevenție primară a cancerului prin studierea factorilor de risc din Codul European împotriva Cancerului, lansat în urmă cu mai bine de 30 de ani de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – IARC, unul dintre partenerii cheie ai proiectului. Fumatul, de exemplu, este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru cancer și este responsabil pentru milioane de decese anual. Renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumatul pasiv sunt măsuri cheie pentru reducerea riscului. De asemenea, consumul de alcool este legat de șapte tipuri de cancer, iar evitarea acestuia poate preveni un număr semnificativ de cazuri. În plus, menținerea unei greutăți corporale sănătoase, prin dietă echilibrată și activitate fizică regulată, poate reduce riscul de cancer legat de obezitate. Vaccinarea împotriva infecțiilor, cum ar fi hepatita și HPV, joacă, de asemenea, un rol important în prevenirea cancerului. Un alt aspect crucial al prevenției este conștientizarea și evitarea expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă și în mediul înconjurător. Utilizarea echipamentului de protecție și adoptarea unor măsuri adecvate de siguranță pot preveni cancerele legate de expunerea la substanțe periculoase. De asemenea, protecția împotriva radiațiilor, în special a radiațiilor UV, prin utilizarea de creme de protecție solară și îmbrăcăminte adecvată, este esențială pentru prevenirea cancerului de piele. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ A început turneul autobuzului Misiunii UE pentru Cancer – sosește în Lerești, Argeș, la finalul lunii august ▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul, la Lerești – cum prevenim printr-un stil de viață sănătos ▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul: ce este screening-ul oncologic?

    35 Min.
  3. Vaccinarea HPV la băieți reduce riscul de cancer de cap și gât | Dr. Marius Geantă | #știința360

    15. AUG.

    Vaccinarea HPV la băieți reduce riscul de cancer de cap și gât | Dr. Marius Geantă | #știința360

    În cadrul ediției de pe 4 iunie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) este o măsură eficientă pentru prevenirea infecțiilor HPV și a cancerelor asociate, iar o nouă analiză prezentată la Întâlnirea Anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) din 2024 reprezintă un nou argument asupra vaccinării extinse a populației masculine. Bărbații care au primit vaccinul HPV au avut un risc cu 54% mai mic de toate cancerele asociate HPV și un risc cu 56% mai mic de cancer de cap și gât, comparativ cu cei nevaccinați. Datele confirmă reducerea semnificativă a riscului de cancer, în special a cancerului de col uterin și a cancerului de cap și gât, pentru bărbații și femeile care primesc vaccinul HPV. Femeile vaccinate împotriva HPV au prezentat o reducere de 27% a riscului de toate cancerele asociate HPV și o reducere de 54% a riscului de cancer de col uterin. În plus, femeile vaccinate au avut o probabilitate semnificativ mai mică de a dezvolta leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt, carcinom in situ de col uterin și rezultate anormale ale testului Papanicolau. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ O nouă definiție a obezității la persoanele de peste 40 de ani: valoarea prag a IMC ar trebui scăzută la 27 kg/m² ▶ Vaccinarea HPV la băieți reduce riscul de cancer de cap și gât cu peste 50% ▶ Un vaccin universal împotriva gripei, eficient contra tuturor variantelor, ar putea fi dezvoltat prin tehnologia ARNm ▶ Supraviețuitoarele cancerului de sân BRCA 1/2 pot utiliza tehnici de reproducere asistată în siguranță

    27 Min.
  4. AI identifică rapid pacienții cu Boli Rare Nediagnosticate | Dr. Marius Geantă | #știința360

    11. JUNI

    AI identifică rapid pacienții cu Boli Rare Nediagnosticate | Dr. Marius Geantă | #știința360

    În cadrul ediției de pe 28 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. PheNet este un algoritm de învățare automată care poate identifica pacienții cu imunodeficiențe comune variabile (CVID), pe baza informațiilor provenite din dosarele medicale electronice ale acestora. Din cauza eterogenității fenotipurilor CVID, pot trece oriunde între 5 și 15 ani de la apariția primelor simptome și până la diagnosticarea corectă a unei boli din această categorie. PheNet încearcă să adreseze acest dezavantaj, putând scădea timpul de diagnostic cu cel puțin un an. Algoritmul de inteligență artificială filtrează datele medicale din dosarele electronice ale pacienților, identificând anumite tipare fenotipice corespunzătoare unui diagnostic de CVID, și clasifică ulterior persoanele în funcție de riscul de a prezenta o boală rară. Testele efectuate au demonstrat că PheNet poate depista corect mai mult de jumătate din pacienții cu CVID, cu cel puțin un an înainte de diagnosticul oficial. Rezultatele studiului sunt publicate în jurnalul Science Translational Medicine. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Un algoritm AI identifică rapid pacienții cu boli rare nediagnosticate pe baza dosarelor medicale electronice ▶ Poluarea aerului, factor de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal prin modificări epigenetice ▶ Diabetul zaharat, poluarea și alcoolul, principalii factori de risc modificabili pentru boala Alzheimer ▶ Reacţiile adverse la imunoterapie pot fi evitate la pacientele cu cancer de sân triplu negativ prin utilizarea testului genetic ImPrint

    26 Min.
  5. Alimente ultraprocesate, social media & stilul de viață sănătos | Dr. Marius Geantă | #știința360

    21. MAI

    Alimente ultraprocesate, social media & stilul de viață sănătos | Dr. Marius Geantă | #știința360

    În cadrul ediției de pe 14 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Durata vieții umane este influențată atât de factorii genetici, cât și de cei legați de stilul de viață. Deși longevitatea este asociată și cu o componentă genetică, aceasta poate fi afectată și de comportamente modificabile ale stilului de viață. Cu toate acestea, înțelegerea deplină a modului în care un stil de viață sănătos poate contracara riscurile genetice implicate în determinarea duratei vieții a fost limitată până acum. Într-un studiu publicat în BMJ Evidence-Based Medicine a fost evaluat riscul de mortalitate asociat unui anumit stil de viață și factorilor genetici, investigând modul în care aceștia interacționează pentru a influența longevitatea. Concluzia studiului a fost că un stil de viață sănătos poate avea un impact semnificativ asupra riscului de mortalitate, chiar și în cazul indivizilor cu o predispoziție genetică pentru o durată de viață mai scurtă sau moarte prematură. Cercetătorii au subliniat importanța stilului de viață, mai ales oprirea fumatului, activitatea fizică, somnul suficient și dieta în prelungirea speranței de viață. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Pandemia COVID-19, direct legată de creșterea ratelor de obezitate la copii. Nevoie de măsuri urgente ▶ Adolescenții consumă mai multe alimente ultraprocesate în timpul folosirii dispozitivelor electronice ▶ Un stil de viață sănătos scade riscul decesului prematur cu până la 60%, chiar dacă există predispoziție genetică ▶ O săptămână de pauză de la social media crește stima de sine la femeile tinere

    28 Min.
  6. De ce bolile psihiatrice se manifestă diferit la femei și bărbați? | Dr. Marius Geantă | #știința360

    14. MAI

    De ce bolile psihiatrice se manifestă diferit la femei și bărbați? | Dr. Marius Geantă | #știința360

    În cadrul ediției de pe 7 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Cercetătorii de la Stanford Medicine au dezvoltat în cadrul unui studiu publicat în PNAS un algoritm pe bază de inteligență artificială care a putut diferenția scanările RMN cerebrale ale bărbaților de cele care aparțineau femeilor. Prin înțelegerea mai profundă a diferențelor substanței cerebrale în funcție de sex se poate ajunge la o cunoaștere complexă a comportamentului uman, dar și a patologiei psihiatrice. Ei au descoperit că punctele cheie care au ajutat cel mai mult modelul să distingă între activitatea cerebrală a unei persoane de sex masculin și cea al unei persoane de sex feminin includ rețeaua implicită, un sistem cerebral care ajută la procesarea informațiilor autoreferențiale, împreună cu rețelele striate și limbice, implicate în procesele de învățare și de răspuns la recompense. Sexul are un rol crucial în organizarea funcțiilor cerebrale, cu un impact semnificativ asupra apariției biomarkerilor specifici genului, mai ales în afectări neurologice sau psihiatrice, cum ar fi autismul, deficitul de atenție, depresia, adicțiile, schizofrenia și boala Parkinson. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Un vaccin terapeutic personalizat ARNm scade riscul de recidivă în cancerul pancreatic ▶ O singură doză din terapia ARN, zilebesiran, scade tensiunea arterială pentru 6 luni la pacienții care nu răspund la tratamentul standard ▶ Screeningul prin PSA are un impact redus asupra ratelor de mortalitate în cancerul de prostată ▶ De ce bolile psihiatrice se manifestă diferit la femei și la bărbați? Un algoritm AI identifică diferențele cerebrale

    22 Min.
  7. Expunerea la Microplasticul din mediu crește riscul de BCV | Dr. Marius Geantă | #știința360

    8. MAI

    Expunerea la Microplasticul din mediu crește riscul de BCV | Dr. Marius Geantă | #știința360

    În cadrul ediției de pe 30 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.  Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Într-un nou studiu publicat în NEJM, s-au identificat urme de microplastic și nanoplastic la peste jumătate din cazurile de plăci aterosclerotice carotidiene. La acești pacienți s-a observat un risc de 4,5 ori mai mare de evenimente adverse cardiovasculare. Particulele de plastic din mediu pot fi inhalate sau introduse în organism prin alimente. Acestea conțin mii de aditivi chimici, dintre care mulți sunt toxici, incluzând carcinogeni, neurotoxice și perturbatori endocrini care afectează metabolismul lipidic și pot crește riscul de diabet, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral. Din cei 257 de pacienți care au urmat procedura de endarterectomie carotidiană (îndepărtarea plăcii de aterom din carotide), 58% aveau urme de microplastic sau nanoplastic la nivelul plăcii de aterom. Acesta este primul studiu care arată că particulele de plastic sunt prezente în plăcile de aterom. Autorii au explicat că rezultatele demonstrează că expunerea la poluanți de tipul microplasticelor poate fi considerată un nou factor de risc pentru bolile cardiovasculare. ▶ Expunerea la microplasticul din mediu crește riscul de boli cardiovasculare ▶ Starea sănătății metabolice înainte de vaccinare influențează eficacitatea răspunsului imun antigripal ▶ Screeningul prin secvențierea exomului oamenilor sănătoși identifică mutații acționabile clinic ▶ Începem să prioritizăm stilul de viață sănătos după 40 de ani. Cum este influențat de personalitate și factori sociali?

    23 Min.
  8. Migrena, cel mai important Factor de Risc pentru AVC la Tineri | Dr. Marius Geantă | #știința360

    26. APR.

    Migrena, cel mai important Factor de Risc pentru AVC la Tineri | Dr. Marius Geantă | #știința360

    În cadrul ediției de pe 23 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Incidența accidentului vascular este într-o continuă creștere în rândul persoanelor sub 55 de ani, mai ales în țările dezvoltate. Această observație a fost atribuită factorilor de risc tradiționali asociați accidentului vascular care apare la persoanele mai în vârstă, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, obezitatea, fumatul și boala arterială coronariană. În ciuda acestei asocieri, a fost observată o creștere a evenimentelor vasculare cerebrale în lipsa acestor factori de risc, mai ales la femeile care nu suferă de diabet zaharat sau hipertensiune arterială. Într-un studiu publicat în Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes, cercetătorii au ajuns la concluzia că există și alți factori de risc implicați în producerea accidentelor vasculare, pe lângă cele cunoscute, cum ar fi migrena, bolile autoimune și trombofilia, mai ales în rândul persoanelor cu vârsta sub 35 de ani. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Cancerul de prostată este mai agresiv la anumite grupuri etnice. Biomarkerii proteogenomici indică riscul de recurență și tratamentul țintit ▶ Terapia genică pentru hemofilia B: 96% din pacienți pot renunța la tratamentul de substituție cu factor IX după 2 ani ▶ Migrena, cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral la persoanele tinere ▶ Problemele de neurodezvoltare ar putea fi anticipate prin modelarea microbiotei bebelușilor cu ajutorul Digital Twins

    29 Min.
Alle anzeigen (166)

Info

În podcastul Raportuldegardă.ro analizăm dovezile științifice pe baza cărora ar trebui să discutăm despre medicina prezentului, bazându-ne doar pe vocile experților.

Informationen

  • Erstellt von
    Raportuldegardă.ro
  • Jahre aktiv
    2019 - 2024
  • Folgen
    166
  • Bewertung
    Unbedenklich
  • Copyright
    © Raportuldegardă.ro
  • Sendungswebsite
    Podcastul Raportuldegardă.ro

Melde dich an, um anstößige Folgen anzuhören.

Bleib auf dem Laufenden mit dieser Sendung

Melde dich an oder registriere dich, um Sendungen zu folgen, Folgen zu sichern und die neusten Updates zu erhalten.
Wähle ein Land oder eine Region aus

Afrika, Naher Osten und Indien

Asien/Pazifik

Europa

Lateinamerika und Karibik

USA und Kanada