Ce șanse are Nicușor Dan la președinția României. Sociolog: „Electoratul PSD nu l-ar vota” (Adevărul)

Nicușor pentru liniștea PSD și PNL, în plexul USR (SpotMedia) - România se pregătește de un guvern cu 4 partide. Exemplele din Europa arată ca aceste coaliții au viață scurtă (HotNews) - Noul guvern se naște gata speriat: necesarul de finanțare pe 2024 a sărit la 250 de mld. lei (CursDeGuvernare) - Spălarea de creiere din România costă Rusia mai puțin decât o singură rachetă balistică trimisă în Ucraina: când nimic din ce am trăit și din ce vedem cu ochii noștri nu este adevărat (Republica)

Ce șanse are Nicușor Dan la președinția României. Sociolog: „Electoratul PSD nu l-ar vota” (Adevărul)

Analistul politic Valeriu Turcan și sociologul Vladimir Ionaș oferă pentru ziarul Adevărul perspective diferite asupra candidaturii lui Nicușor Dan, subliniind atât oportunitățile cât și provocările politice pe care le va întâmpina în drumul său către Cotroceni.

„Nicușor Dan folosește o oportunitate existentă, probabil că vede lipsa de coordonare și orgoliile și și-a făcut socoteala că poate fructifica acest context,” spune Valeriu Turcan, analist politic, fost consilier prezidențial și profesor de comunicare politică și comunicare de criză la Universitatea București. Potrivit acestuia, Nicușor Dan observă o fereastră politică în care își poate construi campania, bazându-se pe sondajele de opinie care sugerează un „culoar” favorabil.

Totuși, Turcan subliniază că succesul candidatului nu depinde doar de oportunitățile politice, ci și de mai mulți factori esențiali: „Șansele depind de mai mulți factori, între care capacitatea de a coagula o coaliție de sprijin, campania propriu-zisă și evoluția evenimentelor.”

Sociologul Vladimir Ionaș are o viziune mai rezervată cu privire la șansele lui Nicușor Dan, subliniind dificultățile unei candidaturi independente. „În calitate de independent șansele sunt 0,” spune Ionaș, explicând că un astfel de candidat trebuie să obțină sprijinul unor partide mari pentru a avea șanse reale la câștig.

Nicușor pentru liniștea PSD și PNL, în plexul USR (SpotMedia)

Are Nicușor Dan șanse să câștige alegerile prezidențiale? Da! Și nu ar fi exclus ca după primul moment de uimire, mai mult sau mai puțin mimată, chiar partidele tradiționale să îi asigure, oficial sau discret, culoar spre Cotroceni.

De ce? Pentru că un președinte independent, indiferent de numele lui, nu are vreo șansă să schimbe/reformeze/salveze etc România. Categoric nu, în arhitectura noastră constituțională, consideră Ioana Ene Dogioiu.

Un președinte care nu are control asupra unui partid politic parlamentar este un președinte decorativ, pentru că dincolo de politica externă și un număr foarte mic de numiri, un președinte nu are atribuții directe și exclusive în domeniile cheie.

Un președinte independent ar fi extrem de comod pentru partidele politice tradiționale, pe care are șanse minime să le deranjeze.

Indiferent cât de largă ar fi susținerea partinică a lui Nicușor Dan, esențial pentru domnia sa e nu numai să mențină iluzia salvatorului, ci să și dovedească priză la electoratul din urbanul mic și rural.

E puțin probabil ca primarii să tragă din toate puterile pentru un candidat independent.

Integral pe pagina SpotMedia.

România se pregătește de un guvern cu 4 partide. Exemplele din Europa arată ca aceste coaliții au viață scurtă (HotNews)

PSD, PNL, USR, UDMR se pregătesc pentru a forma viitorul guvern, într-o mișcare menită să obțină o largă majoritate după rezultatele fără precedent ale alegerilor parlamentare, care au adus trei partide radicale de dreapta în Parlament. Cum va funcționa coaliția este devreme de anticipat, dar istoria unor astfel de coaliții, în România și în Europa, arată că, de multe ori, ele au avut probleme în a finaliza mandatul.

În România, alianțe formate chiar din partide care vor forma viitoare coaliție pro-europeană au eșuat în trecut. A fost cazul Uniunii Social Liberale, din care făceau parte PSD și PNL și care a guvernat între 2012 și 2014. Până la urmă s-a destrămat după certuri între liberali și social-democrați. 

În chip similar, o alianță PNL-USR-UDMR, formată după alegerile din decembrie 2020 s-a destrămat la doar 8 luni după ce premierul liberal de atunci, Florin Cîțu, l-a demis pe Stelian Ion (USR) de la Justiție, iar miniștrii USR au demisionat în bloc. 

O altă coaliție PSD-PNL-UDMR formată în 2021 avea să ajungă la final, dar fără miniștrii UDMR, formațiunea ieșind din alianța guvernamentală la rotativa premierilor.

Găsiți pe  pagina HotNews exemple din Europa arată ca aceste coaliții au viață scurtă.

Noul guvern se naște gata speriat: necesarul de finanțare pe 2024 a sărit la 250 de mld. lei – deficit bugetar plus rostogolirea datoriilor vechi (CursDeGuvernare)

Necesarul de finanțare al statului din 2024 – suma pe care Ministerul Finanțelor o împrumută pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoria publică veche – a fost revizuit la 250 de miliarde de lei în noiembrie (circa 14% din PIB).

Datele au fost făcute publice luni, de către Ministerul Finanțelor, iar ele vor fi moștenirea de la care va porni noul guvern: pe de o parte deficitul mult peste estimări, de la care trebuie să pornească corecția pe 7 ani; iar pe de altă parte, costurile de finanțare a acestor datorii care vor trebui incluse în Bugetul 2025.

Suma este cu 69 de miliarde de lei mai mare decât estimarea de la începutul anului din Legea Bugetului, și cu 15 miliarde de lei mai mare decât estimarea de acum o lună, notează CursDeGuvernare.

Spălarea de creiere din România costă Rusia mai puțin decât o singură rachetă balistică trimisă în Ucraina: când nimic din ce am trăit și din ce vedem cu ochii noștri nu este adevărat (Republica)

România era o țară foarte bogată, aveam o producție industrială de mamă-mamă, stăteam la 7 grade în casă, dar eram fericiți și dacă aveam noroc puteam prinde o dată pe iarnă două kilograme de banane, după o coadă de 3 ore în ger.

Eram cei mai fericiți, iar moartea lui Ceaușescu s-a datorat nu faptului că el a fost un criminal odios, care și-a bătut joc de țara pe care a condus-o despotic, ci pentru că, ce să vezi: lumea civilizată era îngrozită că, după ce ne-am plătit datoria externă (pe care de altfel tot dementul o făcuse, pentru obiectivele lui megalomanice) realizările noastre industriale vor pune pe butuci economia occidentală.

Toate acestea și multe altele fac parte din războiul hibrid care neagă cu înverșunare realitatea. Preluând asemenea postări, decerebrații noștri batjocoresc memoria tinerilor care s-au jertfit ca să scăpăm de teroarea comunistă. Acum ei au dreptul să spună toate enormităţile despre cât de minunat era în comunism. Dacă atunci însă ar fi îndrăznit să ridice măcar o sprânceană împotriva savantei de renume mondial sau a dezastrului total din țară, ar fi intrat urgent la pușcărie. Acum pot să facă ce vor, inclusiv să spună minciuni sfruntate despre minunea care era România comunistă, scrie economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, contributor Republica.

Marian Preda, rectorul Universității din București: Trebuie să avem un muzeu al regimurilor totalitare în centrul Capitalei, la clădirea de la balconul căreia dictatorul Ceaușescu a rostit ultimul mesaj. Tinerii să vină să vadă cum e să stai 24 de ore în apartamente la o temperatură de 15° și cu frigiderele goale / E foarte important ca noul guvern să ia decizia cât mai curând (EduPedu)

Rectorul Universității din București, Marian Preda, a spus că România trebuie să aibă un muzeul al regimurilor totalitare, în centrul Bucureștiului, pentru ca generațiile de tineri să afle mai bine istoria țării. „Trebuie să avem în mijlocul Bucureștiului, în mijlocul României, un muzeu al regimurilor totalitare, cu o componentă majoră a evocării victimelor comunismului și a aducerii în memoria generațiilor noi, a tuturor atrocităților comise de regim comunist timp de 47 de ani în România”. Rectorul Universității a dat ca exemple alte țări cum ar fi Germania care are muzeul de la Auschwitz. Declarația consemnată de Edupedu a fost făcută de Marian Preda luni, în cadrul lansării programei de liceu a disciplinei obligatorii pentru clasa a XII-a, Istoria Comunismului în România.

Aprobare