Despre Holocaust INSHR-EW

Dialogul dintre Marius Cazan și Emanuel Grec continuă cu o discuție despre ASUMARE. Despre cum se raportează societatea din România de astăzi la trecutul traumatic al exterminării populației evreiești și rome în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Despre mituri, confuzii, distorsionări și promovarea memoriei publice a celor condamnați pentru crimele comise în timpul Holocaustului din România.
Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În cel de-al doilea episod din acest sezon, Marius Cazan și Emanuel Grec discută despre efortul statului român în primii ani după cel de-al Doilea Război Mondial, de a aduce în fața unei forme de justiție, pe cei vinovați pentru crimele comise în timpul Holocaustului din România. Un dialog despre contextul în care au apărut Tribunalele Poporului. Deseori contestate astăzi de cei care neagă Holocaustul ce au fost de fapt aceste instanțe speciale de judecată? Care a fost scopul lor? Când și cum au funcționat? Ce categorie de fapte au anchetat?
Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În România de astăzi se construiesc proiecte care promovează toleranța. Ne afirmăm deschis spiritul civic și valorile democratice. Manifestăm însă empatia selectiv, în situații care nu ne scot din zona de confort. Privim doar partea luminoasă a istoriei, ignorând umbrele care continuă să proiecteze prejudecăți asupra celor pe care îi considerăm ALTFEL. 
Ana Bărbulescu și Ciprian Necula ne invită în noua serie a podcast-ului „Despre Holocaust” la un dialog onest despre stereotipuri și prejudecăți. Cum iau naștere și se perpetuează stereotipurile despre romi? Este familia cuibul prejudecăților? Cum deconstruim stereotipurile? Ce rol au sistemul educațional și Biserica în procesul de formare a sistemului de valori prin care ne raportăm la cei pe care îi considerăm diferiți de noi? Este reconcilierea trecutului un prim pas spre vindecarea dizabilității sociale provocată de stereotipuri și prejudecăți?
Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

A fost antisemitismul un factor de atracție pentru clerul ortodox român sau un semnal de alarmă pentru cei care simpatizau Mișcarea Legionară? Care este impactul presei bisericești asupra preoților și în ce măsură a influențat antisemitismul la nivelul clerului? Nu în ultimul rând, cum se raportează astăzi Biserica Ortodoxă Română la trecutul interbelic, la colaborările cu Mișcarea Legionară? Sunt câteva din întrebările care își găsesc răspuns în ultima parte a dialogului dintre Marius Cazan și Ionuț Biliuță.
Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În continuarea dialogului despre „Clerul ortodox și Mișcarea Legionară” Ionuț Biliuță vorbește despre modul în care clericii se raportează la violențele și crimele legionarilor. Discuția se îndreaptă spre figurile din rândul Mișcării care au avut aderență în rândul preoțimii și, totodată, spre clericii care promovează legionarismul. Marius Cazan și Ionuț Biliuță aduc, de asemenea, în prim-plan, factorii care au influențat activismul clerului în favoarea partidelor sau mișcărilor fasciste.
Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

În prima parte a dialogului pe care Marius Cazan îl poartă cu istoricul Ionuț Biliuță aflăm despre profilul socio-cultural al clerului BOR în perioada interbelică, diferite tipologii de preoți din mediul rural și din comunitățile urbane, diferențele regionale, implicarea în viața socială, factorii și contextele care-i fac pe preoți să se apropie de activismul politic al perioadei.
Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!