Spațiul Schengen: această cedare de suveranitate care ne face mai puternici

Extinderea Spațiului Schengen terestru cu România și Bulgaria este un pas important pentru Uniunea Europeană, o afirmare a voinței de consolidare, într-o conjunctură complicată.

Pe de o parte, un Donald Trump impredictibil, care se pregătește să preia controlul la Casa Albă după ce a lansat mesaje deloc prietenoase către Europa: ba amenințări cu războiul comercial, ba o posibilă retragere strategică și lăsare a Vechiului Continetnt singur în fața amenințării ruse.

De cealaltă parte, o Rusie care nu dă semne că ar fi dispusă la încetarea războiului, în pofida retoricii președintelui ales al Americii.

În aceste condiții, Europa dă, în sfârșit, o dovadă că-și înțelege rolul și că este capabilă să treacă peste orgolii și interese naționale mărunte.

Unda verde pentru București și Sofia înseamnă, de asemenea, o victorie – chiar dacă târzie și scrâșnită – a Europei instituțiilor în fața Europei națiunilor.

Instituții precum Comisia și Parlamentul deschiseseră ușile celor două țări încă din 2011, dar dosarul a fost blocat în Consiliu, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.

Un vot cu majoritate, așa cum se propune acum pentru adoptarea deciziilor într-o viitoare Uniune Europeană extinsă, ar fi rezolvat problema cu mult timp în urmă.

Și avem astfel imaginea Europei națiunilor, visul pe care îl vântură așa-zișii suveraniști – în fapt, un grup care reunește naționaliști, adversari ai Uniunii Europene și pro-ruși.

Oare chiar este Europa națiunilor în interesul nostru? Cel puțin dosarul Schengen ne-a arătat că nu.

Și ar mai fi ceva, deloc pe placul așa-zișilor suveraniști: Spațiul Schengen chiar înseamnă o cedare de suveranitate, sau mai bine zis o punere în comun a suveranităților de către statele membre. Și aceasta, în folosul cetățenilor, pentru sprijinirea comerțului și investițiilor.  

Cu Spațiul Schengen, România este mai puternică și nu mai slabă. Vor câștiga cetățenii, vor câștiga antreprenorii români.

Decizia de joi a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne a venit într-un moment politic extrem de complicat în România, confruntată cu un avans puternic al naționalismului, euroscepticismului  și tendințelor pro-ruse.

Momentul de acum doi ani, în care Austria, de una singură, a blocat extinderea Spațiului Schengen, a dus la întărirea acestor curente în România. Purtătorii lor de cuvânt au apăsat pedala sentimentală și au accentuat ideea că românii ar fi niște cetățeni europeni de mâna a doua, supuși tuturor discriminărilor.

Va dispărea acest sentiment după 1 ianuarie și mai cu seamă, peste cele șase luni, când controalele se vor ridica cu totul? Greu de spus. Mai curând, n-ar trebui să ne facem iluzii. Frustrările și nemulțumirile sunt mai profunde, așa cum au arătat rezultatele ultimelor alegeri.

Totuși, este un pas înainte. Dar chiar și așa, România tot nu este complet racordată la Uniunea Europeană și la instituțiile occidentale, în general. Mai este nevoie de aderarea la OECD și la zona euro.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România