Călătorii în trecut RFI România

La „Călătorii în trecut” aflăm că pânâ în secolul al XIX-lea Biserica Ortodoxă a fost cel mai mare agent din țările române. Pentru a-și consolida statutul, sfinții părinți închideau ochii atunci când afacerile intrau în conflict cu legea bisericească. Așa se face că în perioada fanariotă, deși Biserica considera spălatul pe corp drept o sursă de păcat, Mitropolia și unele mânăstiri dețineau hamamuri donate de oameni cu stare, care doreau să își asigure un loc mai bun pe lumea cealaltă. 

La Călatorii în trecut analizăm istoria unei fenomen extrem de îngrijorător al zilelor noastre: fake news. Florin Zeru, cadru didactic al Facultății de Comunicare și Relații Publice a identificat trei aspecte principale ale dezinformării: minciuna, scoaterea din context și deepfake. 

La Călătorii în trecut descoperim un ultras avant la lettre al echipei Steaua București. Tovarășa Elena Ceaușescu, căci despre ea este vorba, s-a bătut pe stadion cu soția ministrului de Interne! 

Pastila de istorie din această săptămână este despre artă și..... pile. La Călătorii în trecut, scriitorul Radu Paraschivescu ne povestește cum geniul lui Caravaggio, considerat fondatorul stilului baroc, ar fi rămas în umbră dacă nu ar fi fost sprijinit de câțiva protectori puternici. Pe lângă latura financiară, aceștia aveau rolul de a-l apăra pe Caravaggio de clerul și o parte a aristocrației romane. Acestea erau scandalizate de alegerea prostituatelor și tâlharilor ca modele pentru scenele sale religioase pictate în biserici.

Bogdan Simion nu este doar un cobzar, foarte tânăr și poate unul din ultimii urmași artistici ai maestrului Tudor Gheorghe, pasionat de muzica românească veche, dar, mai mult decât atât, este un artist care vrea să înțeleagă ce cântă. Așa se face că a citit enorm și știe în amănunțime aspecte esențiale ale vieții și evoluției marilor nume ale muzicii românești din perioada interbelică, dintre care unele aproape necunoscute azi, pentru că au fost șterse din memoria colectivă prin politica regimului comunist.

Astăzi la Călătorii în trecut aruncăm o privire asupra obiceiurile culinare ale dacilor. Astfel, aflăm că strămoșii noștri găteau pe lângă mămăliga din mei și o delicioasă friptură de...câine. Nu trebuie să fim însă indigați de această afirmație, întrucât „cel mai bun prieten al omului” era servit cu aceeași plăcere și de restul europenilor. Cum au ajuns istoricii la această concluzie, ne explică jurnalistul gastronomic Cosmin Dragomir.