În prima lună a acestui an, consumul a scăzut drastic. Nivelul scăderii a fost cu 9,1%, față de ianuarie 2025, și cu 25,3% față de luna decembrie anul trecut. Cifrele par neverosimile. Cel puțin dacă raportăm ianuarie 2026 la decembrie 2025 vedem o adevărată prăbușire, nu doar o scădere. Evident, există în această cădere o explicație la prima mână. Adică, știm că, în mod tradițional, în România, în luna decembrie, consumul crește peste media anuală, pentru că Sărbătorile de iarnă aduc acea exuberanță irațională despre care se vorbește în manualele de economie. Doar că după decembrie, vine inevitabil luna ianuarie și comercianții, de exemplu, știu că nivelul consumului scade mult, pentru că, pe de o parte, toată lumea trăiește din stocurile acumulate cu o lună în urmă și, pe de altă parte, multă lume se trezește, după cheltuielile de Sărbători, cu mai puțini bani în conturi și în buzunare. Fără îndoială, modelul s-a aplicat și anul acesta. Adică, a scăzut consumul în ianuarie a.c. față de decembrie 2025, doar că nivelul reducerii este cu adevărat șocant (25%). Cu atât mai mult cu cât perioade din an comparabile, ianuarie 2026 față de ianuarie 2025, indică o reducere a consumului cu 9%. Știm ce s-a întâmplat. Nu doar efectul sărbătorilor a acționat, ci și măsurile luate de guvern în a doua jumătate a anului trecut. Anul 2025 s-a încheiat cu o rată a inflației ridicată, aproape de 10%, inflație statistică, și mai mult decât 10 procente, inflație resimțită de consumator, în funcție de coșul de produse. Anul trecut, guvernul a decis creșterea unor taxe și impozite sensibile pentru consumatori, precum TVA-ul sau accizele. Mai mult, încă din decembrie 2025 s-a anunțat creșterea taxelor și impozitelor locale, fapt care s-a și întâmplat la o amplitudine mai mare decât așteptările. În acest climat de creștere a fiscalității este clar că populația a fost mult mai atentă la consumul propriu. În fine, anul trecut, veniturile salariale și pensiile au fost înghețate, situație care se prelungește și în 2026. Să spunem clar: toate deciziile luate anul trecut au avut darul să echilibreze parțial finanțele publice, să mai reducă deficitul bugetar, fapt subliniat ca pozitiv de agențiile de rating, de exemplu. Exista riscul ca în cazul în care guvernul nu ar fi luat nicio măsură care să reducă deficitul, agențiile de rating să fi aruncat România în categoria „nerecomandat pentru investiții”. Deci, din punctul de vedere al bugetului, măsurile decise de guvern au fost de-a dreptul salvatoare. Din punctul de vedere al economiei, măsurile au dus la o contracție demonstrată atât de recesiunea tehnică de la sfârșitul anului trecut, cât și de prăbușirea consumului de la începutul acestui an. Întrebarea este: cifrele din ianuarie a.c. ne arată o tendință care s-a instalat în economia românească și se va manifesta pe o perioadă lungă de timp sau este doar o mișcare trecătoare? Dacă avem în vedere indicatorii macroeconomici de la începutul anului, incertitudinile care vin din economia mondială, dar și mecanismul psihologic din rândul consumatorilor români sunt șanse mari ca anul acesta nivelul consumului să își continue scăderea. Cu alte cuvinte, economia românească pierde un motor de creștere esențial, cu siguranță important, și anume consumul. Doar că acest lucru se întâmplă destul de brusc și cu un nivel prea ridicat. Cădem din lac în puț, trecem de la o economie cu o creștere propulsată de consum la o economie în care consumatorii își gestionează mult mai atent banii. Desigur, cifrele din ianuarie 2026 erau anunțate de evoluția de anul trecut când consumul a înregistrat practic o stagnare. Dar, prăbușirea de la începutul anului este un semnal de alarmă pentru toată lumea. Pentru companii care vor trebui să gândească o strategie de preț care să se adapteze la noile condiții, pentru guvern, care ar putea să își vadă dat peste cap calculul bugetar și pentru gospodării care vor fi nevoite să învețe să își administreze banii cu prudență. Intrăm, așadar, într-o economie nouă în care va trebui să ne descurcăm.
