Proiectul Legii salarizării, blocat de Curtea de Apel București la cererea Sanitas (SpotMedia) - Judecătorii și procurorii, arși la buzunar pe noua lege a salarizării. Diminuare de până la 15.000 de lei (Libertatea) - Polul modernizator” și adepții săi. Ce partide ar putea face parte dintr-o construcție reformistă la următoarele alegeri (Cotidianul) - Cum poate fi apărată platforma Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect de gaze din România şi Europa? (Ziarul Financiar) Tragedia pe care autoritățile o numesc „situație ciudată”. Cine e de vină când stâncile ucid pe șoselele din țară? (Adevărul) Mentenanță defectuoasă sau un accident imposibil de prevenit? În timp ce Asociația Pro Infrastructură susține că bolovanul care a ucis un șofer pe Valea Oltului a căzut din cauza plaselor de protecție vechi sau lipsă, CNAIR ridică din umeri și pasează vina spre administratorii fondului forestier, invocând faptul că sectorul respectiv „nu a avut niciodată probleme”, iar tăierea copacilor pentru montarea barierelor ar fi necesitat avize greu de obținut. Dincolo de tragedia de marți, Ionuț Ciurea avertizează că Valea Oltului va deveni și mai dificil de gestionat pe măsură ce avansează lucrările la Autostrada Sibiu-Pitești. Pe mai multe sectoare, viitoarea autostradă va fi construită chiar deasupra DN7, ceea ce înseamnă că excavațiile și consolidările se vor desfășura deasupra unuia dintre cele mai circulate drumuri din România. În opinia sa, acest lucru va impune restricții de circulație și chiar închideri temporare ale drumului, în funcție de riscurile identificate. Adevărul reamintește că accidentul de pe Valea Oltului nu este singular. În 2022, un bolovan desprins de pe versant a căzut peste un autoturism care circula pe DN66, în Defileul Jiului, la Bumbești-Jiu, iar șoferul și-a pierdut viața. În 2024, un politician din Arad, în vârstă de 34 de ani, a fost grav rănit după ce o piatră căzută de pe versant a lovit mașina în care se afla, în apropierea localității Gurahonț. Proiectul Legii salarizării, blocat de Curtea de Apel București la cererea Sanitas (SpotMedia) Curtea de Apel Bucureşti a suspendat, la solicitarea Federaţiei Sanitas, procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice. În consecință, proiectul nu mai poate fi dezbătut în Parlament deocamdată, informează SpotMedia. Decizia pronunţată marţi poate fi atacată cu recurs, în termen de cinci zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Guvernul este obligat să reia negocierile oficiale cu sindicatele din sistemul public. Federația Sanitas susține că noua lege a salarizării va reduce semnificativ veniturile personalului medical și acuză că proiectul a fost elaborat fără consultarea celor din sistem. O grevă de avertisment de două ore a avut loc, luni, în sistemul public de sănătate, din 28 iulie urmând să fie declanşată greva generală. Judecătorii și procurorii, arși la buzunar pe noua lege a salarizării. Diminuare de până la 15.000 de lei (Libertatea) Magistrații din eșaloanele superioare ale instanțelor vor avea teoretic lefurile scăzute, potrivit noii legi a salarizării. Practic, salariile vor fi menținute la nivelul de bază din prezent, însă creșterea lor pe viitor va fi foarte lentă, față de cea a altor categorii socio-profesionale, scrie Libertatea. Variana de lege a salarizării propusă de Guvernul Bolojan este una dură pentru magistrați, În special pentru cei care au grad de ÎCCJ, PICCJ, curte de apel sau tribunal. Prin noua formulă de calcul, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu peste 20 de ani de vechime, va avea un salariu de bază de 22.550 de lei, cu 3.700 de lei mai puțin ca pe actuala lege a salarizării. Și procurorii cu vechime și grade se vor afla sub zodia reducerilor. Lefurile șefilor vor fi diminuate drastic. Cât despre calendarul pentru adoptarea legii salarizării, acesta rămâne incert. EXCLUSIV „Polul modernizator” și adepții săi. Ce partide ar putea face parte dintr-o construcție reformistă la următoarele alegeri (Cotidianul) „România are nevoie de o forță politică nouă, una care să se opună alianței suveraniste care în mod evident se face prin voința lui George Simion și a lui Călin Georgescu”. Posibilul pol modernizator sau reformator, indiferent de denumire, ar urma să fie construit în jurul PNL, ca vârf de lance al alianței. Surse politice susțin că liberalii discută de mult despre un „pol al modernizării”. Acestea adaugă faptul că ideea ar reprezenta „viziunea” lui Ilie Bolojan. Aceleași surse mai spun că în acest moment nu există discuții oficiale pe acest subiect, dar că sensul natural ar fi ca PNL să meargă în această direcție. Cotidianul a discutat cu lideri PNL dar și cu reprezentanții mai multor formațiuni politice care au fost vehiculate că ar putea face parte dintr-o construcție pentru viitoarele alegeri: Forța Dreptei, REPER, SENS, Partidul DREPT. Cum poate fi apărată platforma Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect de gaze din România şi Europa? (Ziarul Financiar) Platforma Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect de gaze din Europa care urmează să scoată la suprafaţă 100 de miliarde de metri cubi de gaze, trebuie să fie apărată, în contextul războiului dintre Ucraina şi Rusia şi al incidentelor din sfera apărării de pe teritoriul României din ultimele luni. O soluţie pentru apărarea Neptun Deep poate fi prin drone navale, susţine Adrian Iacob, director executiv al Lockheed Martin România, subsidiara americanilor pe piaţa locală, unul dintre cei mai importanţi contractori militari şi furnizori de echipamente aerospaţiale. „Proiectul Neptun Deep poate fi apărat cu drone navale care stau în apă 30 de zile, se învârt în jurul platformei, transmit informaţii online, stau şi la suprafaţă, şi dedesubt, la 200 de metri“, a spus Adrian Iacob, Lockheed Martin România. Integral în ZF. Vacanțele nu mai înseamnă doar peisaje. Poate fi gastronomia un brand de țară pentru România? După Harghita 2027 și Banat 2028, dobrogenii zic și ei „Da” (HotNews) Un grup de inițiativă din Dobrogea vrea să convingă turiștii că regiunea înseamnă mai mult decât Litoralul și Delta Dunării. Din 18 produse românești culinare cu protecție europeană, 6 sunt din Dobrogea. Iar desemnarea ca Regiune Gastronomică Europeană 2029 ar putea atrage atenția asupra acestor locuri mai puțin știute. În Dobrogea există, de pildă, un producător care cultivă peste 500 de soiuri tradiționale de roșii și care în 2024 a luat medalia de aur la Bruxelles, la Festivalul Tomatelor. Iar o fabrică de lactate a luat un important premiu în „țara brânzei”, Franța, la Concours International de Lyon.
