Revista presei internaționale

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 22 hr ago

    Pentru prima dată din 2022, România doboară drone rusești

    Presa internațională privește cu atenție către România, țară care se confruntă cu incursiuni repetate ale dronelor în spațiul său aerian. Bucureștiul face răspunzătoare Moscova pentru această escaladare. Iar  comentatorii remarcă schimbarea de atitudine a autorităților române. ”România dă vina pe Rusia după ce armata a doborât a treia dronă”, titrează Politico. ”Incidentul de duminică a marcat cea mai recentă escaladare pentru statul membru NATO. Seria de incursiuni are loc în contextul în care atacurile rusești asupra regiunii Dunării din Ucraina s-au extins din ce în ce mai mult peste graniță”. The Moscow Times, publicație blocată în Rusia după februarie 2022, amintește că ”România are o frontieră terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, iar dronele au încălcat în mod repetat spațiul său aerian în timpul războiului din Ucraina, care durează de peste patru ani. Moscova își intensifică acum atacurile asupra porturilor ucrainene de peste Dunăre”. RFBF, televiziunea publică belgiană francofonă, observă că incidentul cu cea de-a treia dronă în trei zile ”l-a determinat pe președintele român să critice vehement Rusia duminică”:  ”România a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul rus în urma „încălcărilor repetate” ale spațiului său aerian. Țara  s-a confruntat cu  incursiuni frecvente ale dronelor din 2022, unele dintre ele prăbușindu-se pe teritoriul său. Însă de-abia vineri forțele sale au doborât o dronă pentru prima dată, la aproximativ 114 kilometri de București”. Citeste siZiua și drona | "Există argumente ca NATO să spună că Rusia a încălcat suveranitatea României" (Sandu Valentin Mateiu, analist militar) Colegii NOȘTRI de la France24 notează și ei că incursiunile dronelor în România au fost detectate de zeci de ori de la începutul războiului din Ucraina: ”În luna mai, o dronă s-a prăbușit într-un bloc de apartamente, rănind două persoane. NATO și Uniunea Europeană au acuzat Rusia de atac și au avertizat-o împotriva unor noi incursiuni. În 2025, Parlamentul României a adoptat o lege care autorizează țara să doboare drone care încalcă spațiul său aerian”. Și, după cum transmite Euronews, ”România se confruntă cu o amenințare tot mai mare din partea dronelor:   ”Situată pe flancul estic al NATO și mărginită de Marea Neagră, România este deosebit de expusă provocărilor de securitate legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Bucureștiul a înregistrat o recrudescență a incidentelor cu drone și a incursiunilor în spațiul aerian românesc în ultimele luni, determinând autoritățile să anunțe o consolidare a măsurilor de securitate în întreaga țară. În luna mai, o dronă rusească încărcată cu explozibili s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din Galați, provocând un incendiu la acoperiș și rănind două persoane. Luna următoare, o dronă navală ucraineană a explodat și ea în portul românesc Constanța. Armata ucraineană a explicat că aeronava a deviat de la traiectorie din cauza interferențelor Rusiei legate de războiul electronic”   .

  2. 3 days ago

    Când Inteligența Artificială iese la atac

    Care sunt limitele Inteligenței Artificiale? Presa internațională își manifestă îngrijorarea după ce acum câteva zile, în timpul unui test intern, un agent IA a pătruns independent în sistemele unei alte firme. OpenAI a descris acest lucru ca fiind un „incident cibernetic fără precedent”. Hufington Post amintește că un agent IA este un instrument care îndeplinește sarcini fără a fi supravegheat de o ființă umană. Firma atacată, Hugging Face a declarat că a fost „un atac diferit de orice am mai văzut până acum”. Atacul cibernetic va ridica întrebări cu privire la existența unor măsuri suficiente de protecție împotriva creșterii rampante a inteligenței artificiale, în contextul în care chiar și cei mai importanți dezvoltatori din lume se luptă să țină tehnologia sub control”. The Economist avertizează asupra riscurilor: „În aprilie, un cercetător al companiei Antropic a postat online că, în timp ce el stătea într-un parc mâncând un sandviș, a fost surprins după ce Mythos, pe atunci un model de IA încă nelansat, i-a trimis un e-mail pentru a-l anunța că a reușit să scape dintr-un mediu de testare (sandbox), ca parte a propriei evaluări a capacității cibernetice. La fel, modelul OpenAI nelansat implicat în incidentul Hugging Face, nu trebuia să aibă acces nerestricționat la internet.” (Sursa: Eurotopics) Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, este momentul să ne asigurăm că IA este reglementată corespunzător: „Administrația americană sub Donald Trump a ignorat importanța acestui lucru prea mult timp; de fapt, a considerat reglementarea ca fiind dăunătoare. ... Dar modelul Mythos al Anthropic pare să fi declanșat semnale de alarmă, iar Trump a emis recent un ordin executiv care ar putea duce la o supraveghere statală oarecum mai strictă a sectorului IA. Pierderea controlului OpenAI asupra modelelor sale de IA este încă un semnal de alarmă - unul deosebit de sonor.” Citeste siDonald Trump și schimbarea de abordare față de IA Este „un apel de trezire”, consideră BBC: ”Incidentul constituie un avertisment pentru alte companii că trebuie să își consolideze apărarea cibernetică pentru a contracara astfel de atacuri. Incidentul a avut loc într-un moment crucial pentru industrie, după ce guvernul SUA a ordonat luna trecută firmei americane de tehnologie Anthropic să restricționeze accesul la modelele sale de AI din motive de securitate națională. Departamentul Comerțului a ridicat restricțiile câteva săptămâni mai târziu. Reprezentanți ai industriei și-au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la utilizarea pe scară largă a modelelor open-source în China, permițând oricui să instaleze și să personalizeze instrumentele AI lansate de dezvoltatori majori”. Și dacă este doar o cascadorie de PR? Ziarul austriac Kurier ne amintește că giganți precum OpenAI își câștigă banii făcând ca produsele lor să pară cât mai competente și puternice posibil. Declarația despre incidentul de securitate se citește ca o reclamă pentru noul model. Tocmai de aceea ar trebui să o luăm cu un praf de sare.” (Sursa. Eurotopics).

  3. 4 days ago

    Procesul fraților Tate și consecințele sale

    Vor fi Frații Tate extrădați în Marea Britanie? Ei se află în arest la Miami, cu 59 de capete de acuzare îndreptate împotriva lor. Comentatorii se întreabă dacă Donald Trump și Marco Rubio îi vor ajuta sau nu. CNN vorbește despre acuzații de ultimă oră, după ce poliția britanică a investigat rapoartele făcute de alte patru victime; Frații Tate se confruntă acum cu total de 59 de capete de acuzare. Într-o plângere publicată luni împotriva lui Andrew Tate, procurorii au detaliat acuzațiile autorităților britanice care au implicat două victime. Se spune că o femeie, care lucra în „afacerea cu camera web”, a fost strangulată, până la pierderea cunoștinței, în timp ce el a violat-o într-un presupus atac la domiciliul ei din Bedford, Anglia, în 2015. BBC amintește că ”Regatul Unit și SUA au un tratat care permite extrădarea persoanelor în legătură cu presupuse infracțiuni pedepsite conform legilor din ambele țări cu cel puțin un an de închisoare. Citeste siFrații Andrew și Tristan Tate, arestați în Miami. Marea Britanie cere extrădarea lor Decizia de acceptare a cererii de extrădare este luată de Departamentul de Stat al SUA. Cererea este apoi examinată de instanțele americane, iar decizia finală va fi luată de secretarul de stat american Marco Rubio”. Potrivit surselor citate de Axios, președintele Trump și secretarul de stat Marco Rubio nu intenționează să blocheze extrădarea în Regatul Unit a fraților Tate, celebrii influenceri ai „manosferei” acuzați de viol și trafic de persoane. Oficial și public, Trump și administrația sa i-au ținut la distanță pe membrii familiei Tate din cauza reputației lor sordide. O lungă istorie de tratament favorabil Slate observă, totuși, că ”frații Tate au o lungă istorie de tratament favorabil din partea numeroaselor figuri influente de dreapta, inclusiv a celor apropiați de Donald Trump. Citeste siImperiul Tate al Abuzului și legăturile cu România (The New Yorker) Deși li s-a interzis să părăsească România în timpul anchetei procurorilor, frații Tate au fost intervievați de podcasterii de dreapta Tucker Carlson și Candace Owens, ambii apărându-i, la fel ca și Charlie Kirk. Andrew Tate a cultivat, de asemenea, prietenii cu doi dintre fiii lui Trump. Donald Trump Jr. a purtat cu el o conversație publică, transmisă în direct, în timpul campaniei tatălui său din 2024, iar Barron Trump a vorbit cu el pe Zoom. Deloc surprinzător, fiii lui Trump cred nu numai că frații Tate sunt nevinovați, ci și că acuzațiile penale sunt eforturi politice de a-i reduce la tăcere. Prin urmare, o investigație a New York Times a constatat că una dintre primele acțiuni ale celui de-al doilea mandat al lui Trump a fost orchestrarea evadării fraților din România către siguranță și libertate în SUA.   Mai mulți oficiali ai administrației Trump ar fi făcut presiuni asupra procurorilor români pentru a elimina restricțiile de călătorie impuse familiei Tate, lucru pe care aceștia l-au și făcut. Frații au început imediat să călătorească din nou liber, apărând la petreceri în Las Vegas, Miami și Dubai”.

  4. 5 days ago

    Vi s-a părut prea extinsă ultima Cupă Mondială? N-ați văzut-o pe următoarea…

    Odată ce ediția actuală a Cupei Mondiale de Fotbal s-a încheiat, jurnaliștii își îndreaptă atenția către următoarea mare întâlnire, din 2030. Una care ar putea fi chiar mai dezordonată și mai disproporționată decât cea de anul acesta, spun comentatorii. ”Vi s-a părut Cupa Mondială din 2026 un eveniment important? Ei bine, anul 2030 va împinge limitele și mai departe”, ne informează Courrier International. Ediția din 2030 este deja pe agendă. Meritul îi revine în special lui Gianni Infantino, care a deschis ușa către o extindere suplimentară a competiției, de data aceasta la 64 de echipe. În acest context, The Guardian amintește de "revelația" Capul Verde dar comentează cu sarcasm: "Adăugarea a 16 echipe suplimentare ar deschide o serie întreagă de posibilități. Această extindere ar duce la încă 24 de meciuri, cu planul de a organiza turneul în 23 de stadioane din șase țări și trei continente. (…) Următoarea Cupă Mondială promite să fie și mai dezordonată și disproporționată decât cea care tocmai s-a încheiat. După meciurile de deschidere jucate în trei țări sud-americane (Argentina, Paraguay, Uruguay), cu scopul de a sărbători centenarul competiției, turneul va fi jucat în Spania, Portugalia și Maroc.   Imaginați-vă o zi din iunie 2030. Vă uitați la Spania-India la Madrid, apoi la Madagascar-Columbia la Lisabona, apoi China-Franța la Rabat și, în final, Argentina-Noua Caledonie la Buenos Aires...  Acum luați-vă un moment să vă gândiți la bietul pilot de la comenzile avionului privat al lui Gianni."   Acest proiect ar trebui, de asemenea, să fie "bine primit de multe țări care primesc finanțare de la FIFA”, consideră CNBC. "Sub conducerea lui Infantino, FIFA acordă sume mari de bani unor țări mici, care, în schimb, votează pentru realegerea sa ca președinte". Dar o astfel de extindere nu este unanim acceptată în cadrul confederațiilor, atenționează ziarul spaniol As. Luna martie 2027 ar putea, așadar, să fie decisivă, deoarece Gianni Infantino va candida apoi pentru un al patrulea mandat la congresul FIFA de la Rabat, Maroc. Dar în ciuda tensiunilor politice, președintele elvețiano-italiano-libanez rămâne marele favorit. Ziarul australian Sydney Morning Herald critică ceea ce consideră a fi "un aranjament complicat care există doar pentru a ocoli sistemul de rotație a drepturilor de organizare, astfel încât FIFA să poată acorda ediția din 2034 Arabiei Saudite și să spulbere speranțele Australiei ".  The Weather Channel avertizează că ediția din 2030 "ar putea aduce probleme de căldură și mai mari".  O parte dintre stadioane vor fi în orașe cu temperaturi potențial foarte ridicate. Mass-media își amintește că Spania și Portugalia au suferit pe deplin valurile de căldură recente din Europa, un continent care tocmai a cunoscut cea mai fierbinte lună iunie din istoria sa.

  5. 6 days ago

    Finala, dincolo de gazon: de la Trump la spectacolul din pauză

    Continuă comentariile după finala Cupei Mondiale de fotbal. Dincolo de meciul în care Spania a învins Argentina, jurnaliștii s-au preocupat și de aspectele politice și de imagine. Nu lipsesc nici referirile critice la spectacolul din pauza finalei. După cum observă Los Angeles Times, ”publicul, adică 80.663 de spectatori, (…) l-a huiduit pe Trump când acesta a apărut pe ecrane în timpul imnurilor și din nou când a intrat pe teren pentru ceremonia de premiere de după meci. În timpul ceremoniei victoriei de după finala Cupei Mondiale a Cluburilor din vara trecută, jucată pe același stadion, Trump a rămas pe podium pentru a sărbători alături de jucătorii lui Chelsea și a fost văzut la televizor primind una dintre medaliile câștigătorilor. Duminică, după ce Trump s-a alăturat președintelui FIFA, Gianni Infantino, înmânându-i trofeul Cupei Mondiale lui Rodri, căpitanul spaniol i-a făcut semn lui Trump să se mute în partea stângă a scenei. În timp ce Spania ridica trofeul, Infantino l-a escortat pe președinte de pe podium și l-a condus departe de sărbătoare”. Și Le Monde arată cum președintele Statelor Unite a sosit pe stadionul MetLife la bordul Marine One, impunătorul elicopter al Casei Albe, care a survolat stadionul într-un spectacol pe care susținătorii săi l-au distribuit pe scară largă pe rețelele de socializare. Mesajul a fost clar: Donald Trump se afla acolo, pentru acest eveniment internațional, desfășurat pe pământ american”. Dar a fost această Cupă Mondială un exemplu fericit de soft power? Nu tocmai, este de părere The Conversation: ”Cupa Mondială a fost o șansă pentru SUA de a-și consolida reputația și imaginea la nivel global, afectate din cauza războiului din Iran și a atacurilor verbale ale administrației Trump asupra aliaților tradiționali ai SUA. Cu toate acestea, o serie de controverse au părut să transforme turneul într-o lecție despre cum poate eșua puterea soft”. Concertul Madonnei și al Shakirei de la pauza finalei Cupei Mondiale a atras critici, după cum citim în Le Figaro: ”În mod normal, pauza regulamentară durează 15 minute. Dar această pauză, concepută ca o extravaganță de Super Bowl, a durat în cele din urmă 27 de minute. Această durată prelungită a avut consecințe semnificative pentru sportivi, care încercau să evite să se răcească și să-și mențină ritmul cardiac”. Citeste siCampionatul mondial de fotbal 2026: bilanţ contrastat, polemici sportive şi derive financiare Un „spectacol tulburător” care simbolizează „americanizarea fotbalului”, scrie El País. „Un miliard de telespectatori au fost tratați ca aperitiv pentru o grandioasă paradă a vedetelor, desfășurată fără probleme, chiar dacă nu tocmai spectaculoasă”. Un spectacol de la pauză care „a transformat cel mai sacru meci din sport într-un moment pop febril de unsprezece minute și jumătate”, notează Billboard. În timp ce The New York Times notează cu sarcasm: „În cele din urmă, spectacolul de la pauză a evitat dezastrul: gazonul părea să fi fost protejat, jucătorii au supraviețuit lungii perioade de repaus și niciunul dintre artiști nu s-a făcut complet de râs.”

  6. 20 Jul

    ”Odiseea”: de ce acest film este deosebit și controversat

    Poate fi transpus Homer într-un blockbuster? Iată întrebarea pusă de mulți comentatori odată cu premiera filmului ”Odiseea” al lui Chistopher Nolan. Filmul a stârnit o discuție aprinsă: dacă o epopee antică poate fi readusă la viață prin intermediul noilor tehnologii cinematografice. Potrivit revistei The New Yorker, probabil că spectatorii care nu l-au citit pe Homer sunt cei care se vor bucura cel mai mult de „Odiseea”. ”Acest lucru nu se datorează motivului evident, că plasarea oricărei opere literare extinse pe ecran implică inevitabil omisiuni și compresii. Cauza este absența zeilor. Cu această intervenție divină la minimum, povestea rămâne o aventură captivantă plină de pasiune, teroare, tandrețe și uimire, dar îi lipsește emoția deosebită care vine odată cu citirea lui Homer, un sentiment al prăpastiei care separă mințile moderne de cele din epoca războiului troian. Homer descrie o lume stranie și tulburătoare, în care existența umană este continuu supusă deliberărilor și capriciilor unor zeități care au propriile motive. Prin suprimarea acestei continuități dintre tărâmul natural și cel supranatural, Nolan omite multe dintre lucrurile care fac epoca homerică atât de diferită”. The Atlantic consideră că filmul ”reușește să ne ofere o perspectivă proaspătă asupra unui subiect mult explorat. O experiență cu adevărat uluitoare. Citeste siOdiseea, în regia lui Christopher Nolan: ”Adevăruri universale și atemporale” Odiseea are loc în urma unui mare triumf militar și este bântuită de ideea unei epoci întunecate iminente. Ulise este un personaj imperfect, uneori excesiv de mândru și bântuit de eșecurile sale din trecut, dar Nolan vrea, de asemenea, să-i celebreze generozitatea și devotamentul față de cei pe care îi iubește. Tocmai asta reușește filmul să facă: să păstreze mitul, plasând în același timp elementul uman în centrul său”. Dar ce spune presa din Grecia? Ziarul Protagon, citat de Eurotopics, este încântat: „Odiseea este un triumf pentru film ca mediu într-o perioadă în care producțiile majore încep să arate din ce în ce mai mult ca proiecte digitale. Nolan a identificat o lacună în narațiunea cinematografică care există de zeci de ani. Generațiile anterioare pur și simplu nu aveau tehnologia necesară pentru a surprinde corect elementul fantastic din text fără a-i pierde realismul. Odiseea este o reamintire a ceea ce poate realiza un regizor vizionar atunci când descoperă cheile lumii antice”. Proto Thema vede ”o ironie interesantă. Acum câțiva ani, în apogeul «Cancel Culture», o profesoară din SUA declara cu mândrie că a contribuit la eliminarea Odiseei din programa școlară. Astăzi, biletele pentru această epopee sunt epuizate înainte de premieră. Această adaptare cinematografică nu reprezintă o amenințare pentru Homer. Singurul pericol este să încetăm să-l citim, să-l simțim, să-l interpretăm. Așadar, haideți să vizionăm acest film și să-l evaluăm cu cunoștințele noastre, argumentele noastre raționale și, mai presus de toate, cu opera lui Homer deschisă lângă noi.”

  7. 17 Jul

    Argentina – Spania, prezentul și viitorul fotbalului. Plus: Un show controversat

    Finala Cupei Mondiale se va desfășura duminică, între Spania și Argentina, după cel mai extins turneu final din istorie, cu 48 de echipe participante. Presa internațională analizează punctele forte ale celor două finaliste. Nu lipsesc însă controversele legate de spectacolul prevăzut pentru pauza meciului. Associated Press vede ”o confruntare între prezentul fotbalului și viitorul său, ca să nu mai vorbim de o confruntare între echipele aflate pe primele două locuri în clasamentul mondial FIFA la intrarea în Cupa Mondială - Argentina pe locul 1, Spania pe locul 2. A existat o fotografie celebră făcută în 2007, când Messi făcea parte dintr-un program UNICEF și a pozat cu un bebeluș. Acel copil era Yamal. La fel ca Messi, Yamal avea să devină o vedetă a clubului FC Barcelona. Este cea mai improbabilă poveste: dintr-o fotografie făcută împreună acum două decenii, cele două vedete sunt pregătite să fie din nou față în față pentru a încheia Cupa Mondială din acest an”. Fox Sports cântărește atuurile fiecărei echipe:  ”Drumul Spaniei către finală nu a fost ușor. În cele șapte meciuri ale sale, a jucat împotriva a trei echipe clasate în primele 10 locuri în Clasamentul Mondial FIFA: Belgia, Portugalia și Franța. Și totuși, chiar și în fața celei mai acerbe concurențe pe care a avut-o de oferit turneul, Spania a primit un singur gol până acum. Cele șase meciuri fără gol primit reprezintă cele mai multe realizate de o echipă într-o singură ediție a Cupei Mondiale. (…) Argentina a marcat 18 goluri la Cupa Mondială FIFA 2026, mai mult decât orice altă echipă de la turneu. Jumătate dintre aceste goluri au venit după minutul 75. Argentina nu doar câștigă; administrează și lovituri dureroase în stomac”. ”Solidă ca echipă, Spania a neutralizat și descurajat eficient strălucirea individuală a Franței”, remarcă France24:  ”Munca în echipă este un punct forte major pe care La Roja va dori, fără îndoială, să-l demonstreze împotriva Argentinei”. O echipă cu ”o mentalitate de oțel”, continuă același post de televiziune: ”Împotriva Angliei, argentinienii au reușit să întoarcă jocul, o performanță pe care au realizat-o și împotriva Capului Verde și Egiptului”. Citeste siArgentina, campioana revenirilor Wired amintește că finala va include și primul spectacol de pauză în stil Super Bowl din istoria Cupei Mondiale, cu interpretări din partea lui Justin Bieber, Madonna, Shakira, BTS și Gustavo Dudamel. ”O pauză de 30 de minute care încalcă regulile jocului – și aceasta, fără vreo consultare”, deplânge The Telegraph. După cum explică The Guardian, ”regulile jocului prevăd că „jucătorii au dreptul la o pauză care nu depășește 15 minute, iar aceasta poate fi modificată numai cu permisiunea arbitrului”. Prin urmare, FIFA ar putea încălca această regulă și se pare că nu a primit nicio obiecție din partea oficialilor. FIFA a crescut semnificativ oferta de divertisment la acest turneu al Cupei Mondiale, ca o confirmare a așteptărilor pieței americane, în special”.

  8. 16 Jul

    UE - Ucraina: o demonstrație de forță în fața lui Vladimir Putin

    Uniunea Europeană și Ucraina au semnat miercuri un acord pentru a stimula producția de drone. Acordul semnat de Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski își propune să combine baza industrială a UE cu expertiza dovedită a Ucrainei pe câmpul de luptă, spun comentatorii. Presa analizează și  rezultatele reuniunii de la Paris a Coaliției Voluntarilor. După cum explică Euronews, ”dronele s-au dovedit esențiale în a ajuta Kievul să compenseze deficitul de personal și să efectueze atacuri la distanță împotriva rafinăriilor de petrol rusești, provocând o criză a combustibilului. Una dintre inovațiile majore este capacitatea de a fabrica și depozita drone în întreaga UE, mai degrabă decât în ​​Ucraina, pentru a le proteja de atacurile rusești. Rămâne de văzut cum va reacționa Moscova, ale cărei acțiuni împotriva țărilor UE devin din ce în ce mai provocatoare”. Citeste siDeclarația comună a summitului Ucraina – Europa de Sud-Est: Nu poate exista o pace durabilă, securitate în Europa fără o Ucraină suverană și independentă Dar de ce Europa pariază brusc pe drone? CNBC caută răspunsul:  Evoluțiile reflectă o schimbare mai amplă în planificarea militară. Expertul citat de rețeaua amaricană de televiziune spune că „apărarea viitorului se îndreaptă către un câmp de luptă stratificat, unde, de exemplu, un tanc nu va trage pur și simplu obuze; va lansa și drone, va primi date de țintire în timp real de la sateliți și va partaja informații pe câmpul de luptă operând ca parte a unei forțe conectate în rețea”. Citeste siNicuşor Dan, de la Kiev: Reafirm sprijinul ferm al României pentru frontierele recunoscute pe plan internaţional ale Ucrainei Comentând rezultatele întâlnirii de la Paris, Corriere della Sera consideră că Macron a transmis un mesaj clar:  „Ziua Bastiliei din acest an a luat o altă întorsătură. De data aceasta, Emmanuel Macron a vrut să-i dea o notă mai europeană ca niciodată. Prin urmare, parada militară a fost deschisă de un mic contingent de 25 de soldați ucraineni, care au fost întâmpinați de mulțime cu aplauze prelungite. Aceștia făceau parte dintr-o formațiune de aproximativ 500 de soldați din țări europene – inclusiv Italia – precum și din alte națiuni care împărtășesc valorile occidentale, cum ar fi Canada. Toți fac parte din Coaliția Voluntarilor. Această demonstrație de forță și unitate a avut scopul de a insufla încredere cetățenilor europeni – și poate și de a-l irita pe președintele rus Vladimir Putin.” Citeste siMaia Sandu, la Kiev, de Ziua Statalității Ucrainei: Bombele nu pot transforma demnitatea în supunere. Vă mulțumim că ne reamintiți ce înseamnă să lupți pentru libertate Ziarul Belgian Le Soir constată că   „oricât de nepopular ar fi Macron în Franța, nimeni nu poate nega că, timp de aproape un deceniu, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a construi o Europă mai puternică într-o lume dominată de noi imperii. ... Cel mai rău lucru, însă, ar fi ca munca depusă de Macron pentru Europa să se încheie brusc în zece luni - când își va primi succesorul la Palatul Élysée. Ce tragedie ar fi dacă acel succesor ar fi Marine Le Pen. Chiar politiciana care vrea acum să ne facă să uităm că a beneficiat de un împrumut rusesc în 2014 și a solicitat sprijinul lui Putin la Moscova, în 2017.”

Ratings & Reviews

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

More From RFI România

You Might Also Like