Revista presei internaționale

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 9 hr ago

    Victorie diplomatică pentru Macron. Dar cât va dura?

    Surpriză la Palatul Versailles: Donald Trump a semnat acordul de pace cu Iranul, chiar în timpul cinei de miercuri cu președintele Macron. Strâmtoarea Ormuz urmează să fie redeschisă iar detaliile programului nuclear vor fi negociate în următoarele 60 de zile. Cu toate acestea, termenii acordului sunt criticați de mulți comentatori. Potrivit revistei franceze Le Point   ”summitul G7 de la Evian, deja istoric prin formatul și ambiția dovedite, a atins punctul culminant miercuri seara la Versailles. În splendoarea aurită a palatului lui Ludovic al XIV-lea, Donald Trump a parafat, cu semnătura sa geometrică imediat recognoscibilă, acordul încheiat cu iranienii. Și chiar în aceste încăperi  în care Ludovic al XVI-lea a decis să angajeze trupe franceze de partea „insurgenților” americani împotriva forțelor britanice. Acesta a fost și motivul pentru care președintele Macron a fost dornic să-l invite pe Donald Trump pentru a marca cea de-a 250-a aniversare a independenței americane”.   Pagina postului de radio RTL notează că ”eforturile lui Emmanuel Macron de a apărea drept liderul europenilor au fost răsplătite cu o secvență greu de imaginat acum doar câteva zile”. Semnarea acordului ”i-a luat prin surprindere chiar și pe membrii guvernului francez prezenți la masă”. Roland Lescure, ministrul Economiei, a povestit în studioul RTL această scenă bruscă și improbabilă. „L-am văzut pe Marco Rubio ridicându-se literalmente, plecând, imprimând memorandumul și întorcându-se”, a spus el. Citeste si„Acordul SUA-Iran este un lucru bun, dar nu cred că putem spune că războiul este total terminat” estimează Emmanuel Macron într-un interviu la France 2 Politico titrează:  ”Macron a câștigat runda cu Trump la G7. Până la următoarea ceartă”. ”Președintele francez a obținut o victorie diplomatică neașteptată. Diplomații au remarcat că, desigur, nu există nicio garanție că eforturile lui Macron nu vor fi anulate de o singură convorbire telefonică între Trump și președintele rus Vladimir Putin”. Însă acordul semnat miercuri seara este întâmpinat cu critici din partea multor comentatori. The New York Times vede acordul ca fiind „General, vag și conceput ca un aranjament tranzitoriu”. Ziarul constată că   ”Guvernul ultraconservator iranian rămâne la putere în timp ce detaliile acordului nuclear vor fi negociate, aparent, în următoarele două luni. Dar termenii vor fi probabil similari cu cei încheiați de președintele Obama în 2015. Un acord pe care Trump l-a anulat în 2018. Cu toate acestea, războiul său distructiv pare să-l fi condus la un acord similar”.   BBC comentează că ”statele arabe din Golf răsuflă ușurate, dar cu prudență. Strâmtoarea Ormuz, punctul lor maritim vital, urmează să se redeschidă. Însă, există încă câteva întrebări serioase. Cea mai importantă se leagă de dosarul nuclear. Următoarele 60 de zile reprezintă o perioadă foarte scurtă pentru a se preveni orice șansă ca Iranul să lucreze în secret la o armă nucleară. A fost nevoie de zece ori mai mult timp pentru a ajunge la acordul din 2015, pe care președintele Trump l-a abandonat în primul său mandat”.

    3 min
  2. 1 day ago

    Concluzii după summitul G7: Trump revine în joc, dar pacea în Ucraina e departe

    Donald Trump a fost adus din nou alături de europeni, în încercarea de a opri războiul Rusiei din Ucraina. Iată principala concluzie a comentatorilor după summitul G7 desfășurat în stațiunea franceză Évian-les-Bains. Totuși, unii atrag atenția că pacea rămâne departe. Ziarul italian La Stampa apreciază că „Summitul G7 de la Évian a obținut o victorie, cel puțin pe hârtie: readucerea lui Donald Trump la conducerea discuțiilor despre războiul din Ucraina. (...) Președintele SUA a descris întâlnirea față în față cu omologul său ucrainean ca fiind excepțională”. (Sursa. Eurotopics) Le Monde notează că, la summitul G7, Donald Trump, încurajat de acordul său cu Iranul, a arătat un interes reînnoit pentru Ucraina. Europenii doresc o implicare consolidată a SUA în conflictul dintre Moscova și Kiev. Ei au alimentat entuziasmul președintelui american pentru memorandumul său de înțelegere cu Teheranul și și-au confirmat oferta de asistență în Strâmtoarea Ormuz”. Citeste siFranţa: Preşedintele Donald Trump este primit la Castelul Versailles, la finele G7 ”Donald Trump ar fi de acord să ajute Ucraina în schimbul ajutorului european pentru deminarea din Strâmtoarea Ormuz”, concluzionează și Le Figaro. Politico observă că  liderii G7 „se angajează să crească presiunea asupra economiei de război rusești (...). Declarația finală îl menționează pe Trump de trei ori, spunând că, odată ce SUA și Iranul au ajuns la un acord pentru a pune capăt ostilităților, este acum mai ușor să ia mai multe măsuri economice împotriva Rusiei”. Acordurile cu Putin sunt lipsite de valoare First Post observă că, ”în urma întâlnirii, guvernul canadian a anunțat noi sancțiuni care vizează flota din umbră a Rusiei, veniturile din energie, sectorul industrial de apărare și entitățile legate de eforturile de dezinformare. Trump a mai spus că SUA vor putea în curând să reimpună sancțiuni asupra petrolului rusesc”. The New Voice of Ukraine este de părere că ”summitul de la Évian-les-Bains a oferit Ucrainei o nouă oportunitate de a-și asigura sprijinul SUA pentru eforturile de a împinge Rusia spre discuții de pace semnificative, în condiții susținute de Kiev și de aliații săi europeni. Citeste siLiderii statelor din G7, inclusiv Donald Trump, promit să intensifice presiunea asupra Rusiei Liderii au lăudat rezistența și progresul Ucrainei pe câmpul de luptă din ultimele luni și au spus că acest lucru a creat ”un nou impuls” în război”. ”Nu există o cale ușoară către pace”, avertizează însă ziarul german Der Tagesspiegel: „Donald Trump caută calea ușoară prin acorduri cu Putin – fără a ține cont de consecințele pentru Ucraina și Europa. (...) Poate exista o pace durabilă doar dacă Europa își dă seama că Putin va face concesii doar atunci când se confruntă cu perspectiva unei înfrângeri militare. Acordurile cu Putin sunt lipsite de valoare; până acum le-a încălcat aproape pe toate. Singurele angajamente care vor fi respectate sunt cele pe care Europa este dispusă și capabilă să le aplice prin mijloace militare, dacă este necesar. Nu există o cale ușoară către pace. Aceasta este o iluzie”, scrie ziarul german.

    3 min
  3. 2 days ago

    Ucraina lovește o rafinărie de lângă Moscova, umilință pentru Vladimir Putin

    Presa internațională analizează evoluția războiului din Ucraina, după ce o importantă rafinărie din apropierea Moscovei a fost avariată de dronele Kievului. În același timp, comentatorii remarcă emoția din capitala ucraineană după ce Rusia a lovit monumentul religios emblematic al Ucrainei. ”Ucraina ripostează cu un atac violent asupra unei centrale petroliere de la Moscova chiar în timpul reuniunii G7”, titrează Newsweek: ”Kievul a vizat în mod constant rafinăriile, conductele și centrele de depozitare ale Rusiei cu drone capabile să zboare sute de kilometri. Toate acestea, în încercarea de a tăia resursele vitale pentru efortul de război al Kremlinului”. The Mirror vede în atacul asupra rafinăriei de lângă Moscova o umilință pentru Vladimir Putin:  ”A fost o lovitură psihologică majoră pentru Kremlin, exact în momentul în care atacurile ucrainene încep să afecteze serios economia rusă și să ridice semne de întrebare cu privire la capacitatea lui Putin de a controla pe deplin Crimeea ocupată”. First Post vorbește despre  semnificația strategică a acestui atac:    ”Rafinăria Gazpromneft servește regiunea Moscovei, o zonă care a evitat în mare măsură întreruperile de aprovizionare cu combustibil observate în alte câteva regiuni rusești afectate de conflict. Prin urmare, atacul are o semnificație simbolică, precum și strategică, demonstrând capacitatea Ucrainei de a viza infrastructura aflată în adâncul teritoriului rus”.   În acest timp, Donald Trump ”își îndreaptă din nou atenția către Ucraina — iar aliații Kievului sunt îngrijorați”, constată Politico:  ”În culise, oficialii europeni se tem că președintele SUA – eliberat de gestionarea crizei din Iran – ar putea încerca să preia din nou controlul asupra negocierilor de pace din Ucraina și să deraieze strategia lor de a pune presiune maximă asupra Rusiei și de a sprijini pe deplin Ucraina. Afirmația de luni a lui lui Trump, conform căreia poate vedea o modalitate de a „face ceva” - după ce a primit apeluri separate de la Vladimir Putin și Volodimir Zelenski - riscă să-i pună pe europeni din nou pe margine. Luni, președintele francez a susținut că europenii sunt cei care plătesc acum factura pentru armele Ucrainei și trebuie să aibă un cuvânt de spus”. Emoție la Kiev în urma atacurilor asupra catedralei Adormirea Maicii Domnului, scrie Le Point:  ”Sanctuarul, lovit în noaptea de 14 spre 15 iunie, este unul dintre cele mai sfinte locuri ale Ortodoxiei și simbolul emancipării Bisericii Ucrainene de Moscova”. Citeste siCatedrala Adormirii Maicii Domnului din Kiev, monument UNESCO, în flăcări după un atac rusesc. Patriarhia Română deplânge atacul „Kremlinul frustrat crede că îi poate intimida pe ucraineni atacând locuri cu o semnificație simbolică deosebită, dar acest lucru nu face decât să le întărească unitatea, constată publicația poloneză Krytyka Polityczna, citată de Eurotopics. Iar Le Figaro reia afirmațiile directorului complexului religios,  potrivit căruia lucrările de restaurare a faimoasei mănăstiri ortodoxe Lavra Pechersk din Kiev, ar putea dura aproximativ doi ani.

    3 min
  4. 3 days ago

    Acordul SUA - Iran: prudența rămâne esențială

    Presa internațională comentează anunțul de duminică noaptea al Statelor Unite și Iranului privind un acord de încetare a focului. Părțile susțin că acordul va pune capăt războiului de aproape patru luni și va redeschide Strâmtoarea Ormuz. Detaliile acordului rămân însă neclare, la fel ca și întrebarea dacă atacurile israeliene în Liban vor pune în pericol înțelegerea, consideră comentatorii. După cum remarcă The Economist,   ”începând din martie, Donald Trump a susținut de vreo 40 de ori că este aproape de o înțelegere cu Iranul. De data aceasta, a avut, în sfârșit, dreptate. Acesta va aduce ușurarea necesară unei regiuni afectate cât și piețelor energetice globale. Dar nu va rezolva problemele care au adus America și Iranul în război”.   BBC consideră că acordul vine într-un moment important pentru Donald Trump – care duminică și-a sărbătorit cea de-a 80-a aniversare. După atâtea false revelații, se pare că Washingtonul și Teheranul sunt acum de acord asupra unui lucru – că a fost finalizat un memorandum de înțelegere. În realitate, acordul – deși crucial – este doar un început. Citeste siIranul doreşte ca acordul cu Statele Unite să fie ratificat de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite Acesta va declanșa o perioadă de 60 de zile, timp în care SUA și Iranul vor trebui să se pună de acord asupra modului de distrugere și eliminare a materialului nuclear al Iranului. Statutul exact al Strâmtorii Ormuz este, de asemenea, un aspect asupra căruia există încă opinii divergente. Un lucru este clar, însă: asigurarea lui Trump adresată poporului iranian că „ajutorul era pe drum” și că, odată ce SUA vor termina, guvernul va fi al lor, nu pare să se întâmple prea curând”. Le Monde vorbește în editorialul său despre ”prețul orbirii” lui Donald Trump:   ”Președintele american va avea dificultăți în a prezenta acordul anunțat cu Teheranul ca pe un succes dacă rezultatul său principal se limitează la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În loc să doboare regimul iranian sau să-i paralizeze capacitățile militare, acest atac american și israelian a scos, dimpotrivă, în evidență rezistența sa. Dincolo de loviturile împotriva statelor de pe țărmurile arabe ale Golfului, cel mai previzibil răspuns al Iranului a fost blocarea Strâmtorii Ormuz, transformând astfel un simplu conflict regional într-o criză sistemică globală. Aceeași observație de orbire americană se aplică Ucrainei. Donald Trump s-a gândit poate că simpla întrerupere a ajutorului militar american ar fi suficientă pentru a forța Kievul să accepte dictatele Moscovei”.   Le Point notează că europenii se pregătesc să patruleze în Strâmtoarea Ormuz: Europa salută „pacea”, dar nu lasă garda jos. Franța, Regatul Unit, Germania și Italia au stabilit și un cadru: redeschiderea urgentă a Strâmtorii Ormuz, care sufocă economia globală de cinci luni. Prudența rămâne esențială. Acordul de pace va fi semnat vineri și nimeni nu știe ce s-ar putea întâmpla în această regiune volatilă de acum și până atunci”. La Stampa se teme că Israelul va încerca să împiedice un armistițiu: „Pentru Israel, acest acord a fost deja o dezamăgire: nu garantează nici distrugerea programelor nucleare și de rachete ale Iranului, nici nu neutralizează Hezbollah-ul și nici nu demontează axa regională a Teheranului. Pune războiul în așteptare fără a-i acorda lui Netanyahu victoria strategică pe care continuă să o revendice.”

    4 min
  5. 4 days ago

    Donald Trump și schimbarea de abordare față de IA

    Presa internațională analizează decizia administrației Trump de a interzice guvernelor, companiilor și persoanelor străine să utilizeze cele mai puternice instrumente de inteligență artificială ale companiei Anthropic. O decizie fără precedent și un punct de cotitură în ce privește atitudinea Casei Albe și a clasei politice americane față de Inteligența Artificială. Deutsche Welle amintește că Fable 5 și Mythos 5 sunt cele mai noi versiuni ale modelului Claude, lansate pe 9 iunie. ”Prima este disponibilă pe scară largă publicului, în timp ce cea de-a doua este restricționată în mare parte la organizațiile verificate. Compania a declarat că interdicția se aplică străinilor „fie că se află în interiorul, fie în afara Statelor Unite, inclusiv angajaților Anthropic, cetățeni străini”. Cu toate acestea, Anthropic a declarat că a blocat accesul tuturor clienților deocamdată pentru a asigura conformitatea”. După cum notează The Guardian, ”ordinul vine exact în contextul în care o dispută anterioară între oficialii administrației Trump și Anthropic, care urmează să fie listată la bursă, dădea semne de relaxare. Relația Anthropic cu guvernul s-a rupt anul acesta, după ce compania a refuzat să permită armatei americane să utilizeze modelele sale de inteligență artificială pentru supraveghere internă și sisteme de arme complet autonome. Guvernul a răspuns prin includerea Anthropic pe o listă neagră a lanțului de aprovizionare”. Citeste siInventatorul World Wide Web: Inteligența Artificială trebuie reglementată instituțional Newsweek comentează că ”încercarea președintelui Donald Trump de a interzice străinilor să utilizeze cele mai recente versiuni ale modelelor de inteligență artificială ale firmei Anthropic a stârnit o reacție puternică din întregul spațiu tehnologic. Mulți consideră interdicția impracticabilă, iar alții avertizează că măsura va împiedica eforturile țării de a concura cu China în cursa inteligenței artificiale”. Și Le Monde relatează că  Anthropic se află într-o dispută legală cu administrația Trump pentru că a refuzat să permită ca tehnologia sa să fie utilizată pentru supravegherea în masă și arme autonome, ceea ce a determinat Pentagonul să renunțe la contractele cu compania. The Atlantic vede o schimbare majoră în atitudinea politicienilor americani față de Inteligența Artificială, în contextul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului. ”Steve Bannon și Bernie Sanders nu sunt de acord în multe privințe. Însă amândoi consideră că IA este un dezastru pentru clasa muncitoare. Această coaliție emergentă „Bernie-Bannon” indică anxietatea bipartizană crescândă față de IA. În sondaje, Statele Unite se numără printre țările cele mai îngrijorate de IA. America este atât cel mai important dezvoltator de IA din lume, cât și principalul său detractor. Odată cu apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, politicienii vor profita, fără îndoială, de temerile americanilor. Și este foarte adevărat că o mare parte a americanilor simt deja că economia este trucată în favoarea celor mai bogați. Conform unui sondaj, persoanele care câștigă peste 200.000 de dolari pe an reprezintă de fapt cel mai optimist segment al populației în ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale în viața lor de zi cu zi”.

    4 min
  6. 12 Jun

    Cupa Mondială 2026 va fi un eșec. Sau nu...

    Primele meciuri de la Cupa Mondială au avut loc aseară și pe parcursul nopții. Presa internațională continuă să-și pună întrebări cu privire la reușita turneului. Va fi, așadar, un succes sau un eșec? „Prețuri exorbitante ale biletelor, haosul vizelor, interdicția impusă iranienilor de a dormi în orașele americane în care joacă, scandalul arbitrului somalez căruia i s-a refuzat accesul, deși fusese selectat, costul exorbitant de mediu, amenințarea de a vedea polițiști anti-imigrație la porțile arenelor sportive și sentimentul că, fiind dispusă să facă compromisuri cu Donald Trump, FIFA și-a pierdut atât puterea, cât și onoarea. În rest Cupa Mondială, într-adevăr, va fi o mare sărbătoare”, scrie ziarul francez L'Équipe. În timp ce The Atlantic observă că  ”turneul din acest an a fost conceput ca un festival al unității nord-americane. În schimb, a ajuns să testeze cât a mai rămas din această unitate. Restricțiile privind imigrația, disputele comerciale, preocupările legate de securitate și un nou val de naționalism american sub președintele Trump au dus la un experiment geopolitic neobișnuit: o Cupă Mondială care va testa cât de divizată a devenit America de Nord”. Cupa Mondială din 2026, o demonstrație a „trumpismului” sportiv, titrează editorialistul ziarului Le Monde. ”Președintele Statelor Unite folosește marea competiție internațională de fotbal – pe care țara sa o găzduiește împreună cu Mexicul și Canada – ca instrument pentru propria glorie, cu complicitatea FIFA. În 2025, șeful FIFA îi înmâna președintelui american un „premiu pentru pace” ca consolare pentru că nu primise Premiul Nobel cu câteva săptămâni mai devreme. Absurditatea s-ar fi putut opri aici, dar Gianni Infantino a căutat în mod constant să-l îmbuneze pe Donald Trump. Acționând în acest fel, el diminuează rolul instituției pe care o conduce”. El Mundo, la rândul său, se concentrează pe tensiunile geopolitice din jurul acestei Cupe Mondiale. Într-un context de „pură dezordine globală”, competiția ar putea deveni „o demonstrație nedorită a fracturilor din sistemul internațional”. „Participarea Iranului la Cupa Mondială este umbrită de conflictul care a izbucnit între Washington și Teheran în februarie anul trecut”, precizează și ziarul spaniol cu profil sportiv AS. „Nu intrați în panică! Acest Campionat Mondial va merge foarte bine”, ne asigură Bloomberg. „Dacă există un lucru pe care toate Cupele Mondiale îl au în comun, este că, înainte de începerea turneului, fiecare comentator prezice un fiasco”. De aceeași părere este și publicația sportivă americană The Athletic. ”Înaintea fiecărei Cupe Mondiale, rapoartele îngrijorătoare curg timp de luni de zile. Înainte de ediția din 2010 din Africa de Sud și de cea din 2014 din Brazilia, toată lumea vorbea despre riscurile pentru siguranța spectatorilor din afara stadioanelor. Înainte de ediția din 2018 din Rusia, existau temeri că huliganii îi vor hărțui vizitatorii străini. În final, totul a decurs bine, concluzionează publicația”.

    4 min
  7. 11 Jun

    Cupa Mondială: va fi sărbătoarea fotbalului confiscată de Donald Trump?

    Cupa Mondială de fotbal începe astăzi în trei țări, Statele Unite, Mexic și Canada. Cea mai mare parte a meciurilor se desfășoară în Statele Unite. Prilej pentru comentatori să se întrebe: va fi acesta un eveniment dominat de Donald Trump? După cum notează Courrier International, ”la Campionatul Mondial, fiecare are propria țară, imn și steag. Însă tocmai această ediție, marcată ca nicio alta de importanța diasporelor, ne-ar putea permite să depășim această viziune. Și aceasta chiar dacă va avea loc în principal în Statele Unite, unde un președinte Donald Trump este angajat într-o politică de imigrație represivă”. Potrivit comentatorilor canalului sportiv ESPN, ”în climatul politic actual din Statele Unite, marcat de temerile legate de intervențiile extrem de controversatei agenții de imigrare și control vamal (ICE) în jurul stadioanelor, atmosfera din tribune și de pe străzi ar putea fi în mare măsură asigurată – sau chiar salvată – de diasporele numeroaselor țări. O ambivalență puternică”. În timp ce ziarul francez Le Parisien vede ”riscul” unei Cupe Mondiale sub controlul lui Trump. ”Președintele intenționează să transforme acest eveniment global într-o demonstrație de putere și prestigiu”. Ziarul amintește de vizita în Biroul Oval a președintelui FIFA, Gianni Infantino, din august 2025. Atunci, președintele american a purtat o șapcă roșie cu sloganul sfidător: „Trump a avut dreptate în toate privințele”. Citeste siVor fi suporterii europeni în siguranță, pe teritoriul SUA, la Cupa Mondială? ”Cupa Mondială are o problemă cu Trump”, titrează și Vox. ”Al doilea mandat al lui Donald Trump a făcut din ostilitatea față de toți imigranții - și în special față de cei non-albi - o politică de bază”. Festivalul fotbalului nu este doar despre Trump The Guardian observă la rândul său că ”abordarea fără precedent a administrației Trump față de eveniment nu a primit prea multe împotriviri din partea organizatorilor. Dar festivalul fotbalului nu este doar despre Trump. Evenimentul ar putea transforma în sfârșit interesul tot mai mare al americanilor pentru acest joc într-o poveste de dragoste în toată regula”. Competiția nu are loc doar în Statele Unite. În Mexic, temerile sunt legate de pericolul reprezentat de cartelurile drogurilor. Jurnaliștii de la ediția spaniolă a CNN precizează că orașul Ciudad de Mexico, unde vor avea loc cinci meciuri, „este considerat unul dintre cele mai sigure locuri din țară”, datorită în special unei prezențe puternice a poliției. ”Vigilența rămâne însă esențială. Grupurile criminale implicate în traficul de persoane, prostituție și extorcare sunt încă foarte răspândite”. Citeste siCupa Mondială de fotbal: Ce se întâmplă când țara gazdă bombardează una din participante? Și El País América asigură că ”zonele turistice rămân în general relativ neafectate de violența zilnică a grupurilor criminale”. Principala problemă evidențiată de ziar se referă la lipsa unui răspuns eficient la criza disparițiilor. Peste 133.000 de persoane sunt în prezent dispărute în Mexic. Această cifră continuă să alimenteze criticile din partea organizațiilor pentru drepturile omului pe măsură ce se apropie competiția. (Sursa: Courrier International).

    4 min
  8. 10 Jun

    Iran: forța lui Trump, incapabilă să aducă pace

    Se îndreaptă războiul din Iran către o confruntare fără de sfârșit? Iată avertismentul comentatorilor internaționali după ce, la începutul săptămânii, a fost depășit pragul celor 100 de zile de la declanșarea ostilităților. Pentru The Hill, ”războiul pare să nu aibă un sfârșit, în ciuda promisiunilor de campanie ale președintelui Trump de a ține SUA departe de conflictele externe pe termen lung. Trump a negat că ar fi promis vreodată că nu va începe noi războaie și a contestat faptul că acest război cu Iranul este unul fără stârșit”. ”Pagube extinse, facturi costisitoare”, constată Newsweek. ”Capitala iraniană Teheran a fost de departe cea mai vizată locație a războiului. Pentagonul a estimat că a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, iar Casa Albă a solicitat în curând 200 de miliarde de dolari finanțare suplimentară pentru a reaproviziona stocurile de arme”. Citeste siCum a făcut familia Trump două miliarde de dolari în doi ani Le Monde vorbește despre  neputința lui Donald Trump în fața capcanei iraniene. ”Mantra președintelui SUA a fost „pace prin forță”. Dar forța se dovedește incapabilă să producă pace. Rezistența pe care o întâlnește în Iran nu îi oferă decât perspectiva unui acord diametral opus obiectivelor sale inițiale de război. Ar permite supraviețuirea regimului din Iran și a programului său de rachete balistice, lăsând fără răspuns întrebări despre ce au însemnat de fapt declarațiile grăbite din iunie 2025 privind programul nuclear „anihilat” la sfârșitul unui scurt război de douăsprezece zile”. În acest timp, influența lui Trump asupra lui Netanyahu este în scădere, observă La Stampa:   „Președintele, care a susținut Israelul în ofensiva sa împotriva Iranului, se află acum în poziția opusă: nu mai este doar un instigator politic și militar al escaladării, ci un mediator disperat într-un conflict care capătă semnele unui război fără sfârșit. (...) Unul promite un acord final cu Teheranul, celălalt invocă autoapărarea. (...) «Donald» poate suna, se poate enerva, poate emite avertismente. Dar pentru că Washingtonul nu a ținut cu adevărat Israelul în frâu atunci când deciziile sale militare au complicat acorduri mai ample, Netanyahu știe că poate împinge limitele.”   (Sursa: Eurotopics)   Președintele Statelor Unite nu ar fi trebuit să înceapă niciodată acest război, este concluzia celor de la Irish Independent: „Trump încearcă pur și simplu să evite realitatea sumbră: nu există o cale ușoară de ieșire dintr-un conflict în care nu ar fi trebuit să intre niciodată. Toate opțiunile sunt proaste, iar Trump nu are pe nimeni altcineva de învinovățit decât pe el însuși. (...) Trump învață aceleași lecții amare pe care le-au învățat președinții anteriori în Vietnam, Irak și Afganistan și pe care Vladimir Putin le învață acum în Ucraina. Războiul nu este un exercițiu de țintire, iar partea cu cele mai multe bombe nu câștigă neapărat. Voința contează mai mult decât armele, iar capacitatea de a absorbi presiunea este în cele din urmă mai importantă decât capacitatea de a o aplica.” (Sursa: Eurotopics)

    3 min

Ratings & Reviews

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

More From RFI România

You Might Also Like