Revista presei internaționale

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 1 DAY AGO

    Dosarele Epstein: o schemă Ponzi a relațiilor sociale

    Dosarele Epstein vor marca o generație – iată una dintre concluziile comentatorilor, după ce tot mai multe dintre documente încep să fie citite și înțelese. Dar cum și-a clădit și cum și-a folosit infractorul sexual această vastă rețea de relații? Presa internațională explică. The New York Times, citat de Courrier International, analizează o serie de tranzacții și tentative de investiții ale lui Jeffrey Epstein în toate sectoarele din Silicon Valley, în criptomonede, startup-uri biomedicale, dar și în vedete Big Tech în ascensiune, precum SpaceX și Facebook. Fie că s-au materializat sau nu, toate aceste tranzacții au cel puțin un lucru în comun: au fost discutate după 2008, anul primei condamnări a finanțatorului pentru racolarea unei minore în scopuri de prostituție în Florida. La acea vreme, Epstein, simțind că lațul legal se închide, încerca să se mențină pe linia de plutire financiară și să-și consolideze vasta rețea de contacte prestigioase sau pur și simplu lucrative. În revista franceză L’Express citim cum ”Jeffrey Epstein și oamenii Kremlinului au clădit un parteneriat fructuos”. Este titlul interviului acordat de Françoise Thom, cercetătoare specializată în Rusia. Ea spune că legăturile dintre agresorul sexual și Moscova erau de lungă durată. Iar revista se întreabă dacă nu cumva, până la punctul în care au transformat-o în cel mai mare kompromat din istorie. ”Acest lucru este suficient pentru a le da fiori guvernelor occidentale, care încep să se întrebe dacă agresorul sexual nu era și un agent... care lucra pentru Moscova. Citeste siDosarele Epstein și filiera rusească Și pe bună dreptate. Peste 10.000 de scrisori, note și mesaje text publicate de Departamentul de Justiție al SUA se referă la Rusia - și o mie la Vladimir Putin. Aceste documente dezvăluie că Epstein avea legături de lungă durată cu înalți oficiali ruși. În 2011, de exemplu, notoriul om de afaceri a călătorit în Rusia cu o viză emisă de Vympel, asociația veteranilor unei unități de elită FSB, potrivit ziarului Novaya Gazeta”. ”Faimă, putere, sex și crimă” Iar Financial Times descrie cum ”Epstein a reușit să transforme relațiile într-o sursă de bani, putere și alte conexiuni - un fel de schemă socială Ponzi pe care a menținut-o până la arestarea și moartea sa în închisoare în 2019. Membrii de elită ai grupului său nu aveau toți aceleași nevoi. Pentru a le satisface, Epstein putea să-și asume rolul de confident, broker sau pețitor, ghid către o viață mai luxoasă sau chiar bancher. Faimă, putere, sex și crimă - dosarele Epstein vor avea probabil repercusiuni care vor reverbera o generație. Citeste siEpstein s-a înconjurat de numeroși oameni de știință. Ce urmărea? În aceste vremuri de neîncredere absolută față de elite, politica modernă este deja modelată de puterea teoriilor conspirației. Și se dovedește că adevărata conspirație nu a fost orchestrată de la Davos sau la Națiunile Unite, sau din subsolul unei pizzerii [așa cum credeau susținătorii „Pizzagate” din Statele Unite], ci de la adresa de e-mail hiperactivă a unui pedofil. Când bogăția, lingușirea sau ajutorul pe care l-a oferit nu i-au adus ceea ce își dorea, Epstein a devenit amenințător și brutal - folosindu-și intimitatea atent cultivată cu oamenii pentru a se juca cu teama lor de a fi expuși, ceea ce a asigurat funcționarea mașinăriei  (Sursa: Courrier International).

    4 min
  2. 2 DAYS AGO

    Summit informal cu ... Donald Trump în cameră

    Cei 27 de lideri ai UE se întâlnesc astăzi la Castelul Alden Biesen din Belgia pentru un summit informal axat pe competitivitatea europeană. Presa internațională subliniază nevoia urgentă de reforme. Dar vorbește și despre viziunile diferite ale unor capitale cheie. Ziarul francez Les Echos prefațează astfel discuțiile: „Se așteaptă ca acest „seminar” pe tema competitivității să includă o „evaluare geopolitică cu Mario Draghi, un prânz pentru cele 27 de state membre ale UE pe tema competitivității, discuții cu Enrico Letta privind consolidarea pieței unice și o sesiune finală privind instrumentele care trebuie utilizate pentru a stimula competitivitatea europeană”. În centrul preocupărilor se află „simplificarea reglementărilor, sprijinului pentru industrie și independența strategică”. Euronews transmite că ”deși nu se așteaptă decizii specifice, se preconizează că va fi o dezbatere semnificativă – și controversată – privind viitorul economiei Europei. Von der Leyen a recunoscut, de asemenea, ca posibil inevitabilă o așa-numită Uniune „cu două viteze”, în care un grup de țări dispuse să își integreze economiile mai mult o vor face fără ca cei 27 de membri să acționeze ca un bloc”. După cum observă Politico, deși nu va participa, Donald  Tump va fi în cameră: ”Amenințările lui Trump la adresa Groenlandei au declanșat o discuție a liderilor în timpul unei reuniuni extraordinare a Consiliului din ianuarie, la care von der Leyen a spus că Europa trebuie acum să urmeze calea independenței. Mai mulți diplomați care au fost informați despre discuțiile liderilor au descris summitul ca un moment Rubicon de la care nu există cale de întoarcere”. Divergențe Corriere della Sera scoate în evidență și divergențele dintre statele cheie: „Președintele francez Emmanuel Macron subliniază necesitatea unor «euroobligațiuni pentru datorii comune» pentru a finanța proiecte de tranziție ecologică, inteligență artificială și computere cuantice și insistă asupra ideii de «preferință europeană» pentru a proteja companiile din UE. Berlinul, pentru care datoria comună rămâne un tabu, nu împărtășește aceste poziții, la fel și Italia.” Potrivit Bloomberg, ”Comisia Europeană pregătește deja o nouă lege „fabricat în Europa”, cunoscută sub numele de Legea Acceleratorului Industrial. Citeste siSpre Europa federală. Cu sau fără români Propunerea dorește ca firmele europene să beneficieze de un tratament preferențial pentru deciziile de investiții, răsturnând o filozofie a liberului schimb care a guvernat decenii de politici – deranjând aliați precum Marea Britanie”. În editorialul său, Le Monde vorbește însă despre nevoia urgentă pentru o strategie europeană în privința suveranității. ”Este momentul ca cele 27 de state membre ale UE să își depășească diviziunile dacă vor să își asigure viitorul economic. Confruntându-se cu puterea chineză și tarifele americane, acest lucru va necesita o mai mare protecție a sectoarelor strategice și un plan comun de investiții în industrie. Dacă Europa vrea să supraviețuiască atât economic, cât și politic, trebuie să inoveze urgent în ambele domenii – protecție și investiții”.

    3 min
  3. 3 DAYS AGO

    Epstein s-a înconjurat de numeroși oameni de știință. Ce urmărea?

    Un nou lot al Dosarelor Epstein, publicat de Departamentul de Justiție al SUA dezvăluie amploarea conexiunilor infractorului sexual în cadrul comunității oamenilor de știință. Comentatorii explică motivele pentru care infractorul sexual a ținut să se înconjoare de minți strălucite, cărora le-a finanțat munca. Die Zeit vorbește despre relația ciudată a geniilor cu infractorul sexual. Jeffrey Epstein a căutat compania unor oameni de știință străluciți. Și aceștia au căutat-o ​​pe a lui. Chiar și după ce sistemul său de abuz și viol a fost expus. Și i-a ademenit nu doar cu bani... Nature detaliază: dosarele arată că Epstein a ținut o listă cu aproape 30 de oameni de știință de top:  Una dintre personalități a fost Lisa Randall, fiziciană la Universitatea Harvard, care a glumit într-un e-mail cu Epstein despre arestul său la domiciliu (după încarcerarea sa din 2008). De asemenea, ea a vizitat insula sa privată din Caraibe în 2014. E-mailurile arată că matematiciana română Corina Tarnița s-a aflat în contact cu Epstein încă din decembrie 2008, la șase luni după condamnarea acestuia. De asemenea, acestea arată că, în aprilie 2009, Tarnița a furnizat detaliile transferului bancar pentru două femei din România, de 10.000 de dolari, respectiv 5.000 de dolari. Citeste siDosarele Epstein și filiera rusească După cum relatează CNN, ”e-mailurile arată că infractorul sexual condamnat a plătit pentru teste genetice, aparent în încercarea de a-și valorifica propriul material genetic pentru medicina regenerativă – care are ca scop repararea organismului prin dezvoltarea de noi țesuturi și organe pe măsură ce cele vechi se uzează. Se pare că Epstein a avut și discuții cu oameni de știință în cadrul cărora a analizat utilizarea propriilor gene pentru a însămânța o nouă rasă umană. Cele mai recente e-mailuri publicate aruncă o nouă lumină asupra relațiilor lui Epstein cu oameni de știință de top din domeniul cercetării genomice și ridică întrebări despre modul în care unii ar fi putut solicita finanțare de la el”. Colecționarul de oameni Nu este vorba despre „știința corectă”, atenționează ziarul britanic The Telegraph, care relatează fascinația lui Epstein pentru transumanism, „o mișcare filosofică ce încorporează idei eugenice și inteligență artificială”. Noile documente dezvăluie, de asemenea, conversații clar rasiste și sexiste. „Epstein se afla, de asemenea, în discuții avansate privind finanțarea unei companii de editare genetică și era interesat de anumite caracteristici, cum ar fi ochii albaștri”, continuă ziarul. Citeste siAfacerea Epstein: "Multe nume ies în evidență, dar nimic nu permite incriminarea lor" Iar revista Scientific American se întreabă ce voia, de fapt Epstein de la știință. ”Cea mai simplă explicație este că Epstein colecționa persoane proeminente. Rețelele sale financiare se bazau pe crearea unei aure de bogăție și influență pentru a atrage investitori. Era un „colecționar de oameni” care făcea schimb de informații și favoruri, a spus Barry Levine, unul dintre biografii săi, într-un reportaj BBC din 2025. Oamenii de știință s-ar putea să fi reprezentat doar unul dintre numeroasele grupuri influente pe care le-a cultivat, spune Declan Fahy, profesor asociat de comunicare științifică la Universitatea Dublin City din Irlanda și autor al cărții The New Celebrity Scientists. Oamenii de știință au scris cărți bestseller, au apărut în Vanity Fair și Vogue și au ținut discursuri TED virale care au fost promovate online. „Au ajuns în elita puterii”, spune Fahy, așa că a fost logic ca Epstein să-i cultive”. Acest articol a fost realizat folosind ca sursă publicația Courrier International.

    4 min
  4. 4 DAYS AGO

    Rezistența aprigă a lui Bad Bunny și condamnarea lui Jimmi Lay

    Un „act de rezistență aprigă” – iată cum văd jurnaliștii de peste Ocean prestația starului pop Bad Bunny în pauza Super Bowl, finala campionatului de fotbal american. A fost un spectacol atât vesel, cât și politic, transmite Courrier International, care realizează un grupaj de comentarii din presa americană. Condamnarea activistului pentru drepturile omului din Hong Kong, Jimmy Lai, la 20 de ani închisoare, este de asemenea larg reflectată în comentarii. ”Ca întotdeauna la Bad Bunny, mesajul este mai profund decât pare”, explică Time. Deoarece cântărețul portorican se referă la „câteva secole de istorie colonială de pe insula sa”. A fost ”un act de rezistență aprigă, un triumf în multe privințe” și „dovada supremă că Bad Bunny este acum cea mai mare vedetă pop din lume – și că o merită”. „Detractorii lui Bad Bunny au prezis că spectacolul său de la pauza Super Bowl va fi controversat. S-au înșelat complet”, notează la rândul său The Atlantic, menționând că Bad Bunny a oferit în principal un spectacol muzical bazat pe „bunul și vechiul principiu al distracției”. „Vesel, elaborat, îndrăzneț și impregnat de un sentiment de unitate, spectacolul nu a dezamăgit”, remarcă Variety. Recitalul a fost „impregnat de tradițiile Americii Latine și, mai precis, ale statului natal, Puerto Rico”. The Miami Herald  observă că prin mesajele sale, Bad Bunny a subliniat unitatea continentului. Spectacolul său „reamintește lumii că America nu se limitează la Statele Unite. Chiar la sfârșitul spectacolului său de treisprezece minute, dansatorii au alergat pe teren fluturând steagurile țărilor din America de Nord, Centrală și de Sud”. Condamnarea la 20 de ani de închisoare a magnatului media și activistului pro-democrație din Hong Kong Jimmy Lai este dezbătută de asemenea în presa internațională. La vârsta sa de 79 de ani, sentința echivalează cu închisoarea pe viață. După cum relatează The Guardian ”urmărirea penală a lui Lai a fost descrisă ca fiind motivată politic de către grupurile pentru drepturile omului și de guvernul britanic, care a cerut eliberarea sa”. Site-ul independent Hong Kong Free Press (HKFP) relatează că Jimmy Lai a fost acuzat că și-a folosit fostul tabloid, Ping Gwo Jih Pao, cunoscut și sub numele de Apple Daily, „pentru a face presiuni asupra țărilor străine în a impune sancțiuni, blocade sau alte măsuri ostile împotriva Chinei și Hong Kong-ului”. „De asemenea, a fost acuzat de incitare la ură împotriva autorităților prin intermediul a 161 de articole de opinie pe care le-ar fi scris și publicat în ziarul între timp desființat”. Iar Le Monde notează că ”foștii angajați ai Apple Daily prezenți la tribunal în timpul acestei ședințe istorice, care s-a încheiat în mai puțin de cincisprezece minute, au fost, de asemenea, uimiți de sentințele extrem de dure aplicate altor șase angajați ai grupului”.

    3 min
  5. 5 DAYS AGO

    Jocurile Olimpice de iarnă: de la huiduielile la adresa lui JD Vance la sabotaje

    Presa internațională este cu ochii pe Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina. Huiduielile adresate vicepreședintelui american JD Vance la festivitatea de deschidere și sabotajele de pe căile ferate italiene sunt principalele teme abordate de comentatori. People amintește că  protestele internaționale au urmat uciderii prin împușcare a cetățenilor americani Alex Pretti și Renee Good, în Minneapolis. The New York Post notează că ”relația dintre SUA și țările europene a fost tensionată sub a doua administrație Trump, inclusiv din cauza insistenței președintelui de a achiziționa Groenlanda. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, nu a contribuit la atenuarea tensiunilor atunci când a declarat, la începutul acestei luni, că nu dorește ca membri ai ICE să fie prezenți în oraș pentru a asigura securitatea Jocurilor Olimpice”. Citeste siAgenţi ICE, controversata poliţie americană a imigraţiei, prezenţi la JO de iarnă de la Milano-Cortina? ”Atmosfera a contrastat cu primirea în mare parte caldă de care a beneficiat echipa olimpică a SUA, în ciuda temerilor CIO că și aceasta ar putea fi huiduită”, transmite Huffington Post. În contextul tensiunilor politice continue, Vance a reiterat că este „mândru” de modul în care administrația Trump a condus represiunea imigrației în curs de desfășurare în Minneapolis. Le Monde analizează modul de organizare al acestei ediții:  ”Aceste Jocuri Olimpice de iarnă din Italia sunt caracterizate de un format dispersat, cu locații uneori la sute de kilometri distanță. Ideea este de a ne baza cât mai mult posibil pe infrastructura existentă pentru a reduce costurile și impactul asupra mediului. Cu toate acestea, dezavantajul acestei abordări, adoptată și pentru următoarea ediție, care va avea loc în Alpii francezi în 2030, este cel al creșterii numărului de călătorii pentru spectatori, sportivi și personal acreditat pentru a conecta diferitele evenimente. Acest lucru nu are sens din punct de vedere ecologic”. Iar presa italiană vorbește despre sabotajele de pe căile ferate care au afectat primele zile ale Jocurilor. Conform sitului de știri Il Post, sâmbătă au fost raportate trei incidente, descrise drept „acte de sabotaj” de căile ferate italiene. „Cablurile electrice folosite pentru semnalizarea vitezei trenurilor au fost avariate de un incendiu pe linia dintre Bologna și Veneția. Un mic incendiu a izbucnit într-o substație electrică din apropierea gării Pesaro, iar o bombă artizanală a fost găsită între Bologna și Padova”. Corriere della Sera notează că sabotajele seamănă cu raidurile anarhiste franceze. ”Nimeni nu a revendicat încă responsabilitatea, dar teoria extremei stângi nu a fost exclusă, cu implicarea mișcărilor anarhiste, la fel cum s-a întâmplat în Franța. Poliția feroviară, împreună cu Unitatea de Operațiuni Speciale, coordonată de Ministerul de Interne și serviciile de securitate, investighează aceste ipoteze, în timp ce nivelul de vigilență, care era deja la maxim de ceva vreme, a fost sporit în continuare”.

    3 min
  6. 6 FEB

    ”New Start” la final. Începutul unei noi ere nucleare

    Tratatul privind armele nucleare „New Start”, încheiat între SUA și Rusia în 2010, a expirat joi. Pentagonul și Moscova au anunțat reluarea dialogului strategic. Dar presa internațională regretă sfârșitul acordului care limita numărul de arme nucleare strategice. Comentatorii atrag atenția asupra unui nou venit în cursa nucleară: China. ”Timpul s-a scurs: Lideri mondiali cheie, inclusiv Papa Leon al XIV-lea, au cerut public prelungirea sau menținerea acordului”, transmite Deutsche Welle. ”Cel mai recent acord bilateral dintre SUA și Rusia a fost semnat de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev în 2010. Primul astfel de acord privind limitarea armelor strategice (SALT-I), a fost semnat în 1972”. Le Monde consideră că ne aflăm în ”zorii unei noi ere de descurajare nucleară, iar acest lucru este îngrijorător. Ar putea încuraja atât proliferarea orizontală, adică o creștere a numărului de țări care dețin arme nucleare, cât și proliferarea verticală, marcată de o creștere a dimensiunii arsenalelor lor respective. (...) Această nouă eră este însoțită de relativizarea a ceea ce a fost considerat mult timp tabu. Amenințările iresponsabile ale lui Vladimir Putin de a utiliza arme nucleare tactice împotriva țărilor NATO în contextul războiului din Ucraina sunt o dovadă în acest sens.” Potrivit Politico, sfârșitul acordului ”vine într-un moment deosebit de tensionat. Rusia și China își extind arsenalele strategice, iar Kremlinul a amenințat că va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei. Departamentul Apărării a organizat o serie de întâlniri interne în pregătirea unei lumi post-New START, potrivit unor surse apropiate familiarizate cu problema cărora li s-a acordat anonimatul - deși nu este clar ce s-a discutat în cadrul întâlnirilor. The Conversation atrage atenția asupra Chinei al cărei arsenal nuclear a crescut cu peste 100% în ultimii cinci ani, ajungând la aproximativ 600 de focoase. Chiar înainte ca ultima administrație Trump să preia mandatul în ianuarie 2025, un comitet bipartizan a concluzionat în 2023 că postura forței nucleare a SUA era insuficientă pentru un mediu modern „Doi Egal Plus”. Aceasta înseamnă că SUA trebuie să poată confrunta două mari puteri nucleare luate împreună - Rusia și China - având în același timp capacitatea de a face față amenințărilor din partea altor adversari mai mici, în principal Coreei de Nord. Administrația Trump ar prefera un tratat care să abordeze această nouă realitate. Dar oficialii chinezi sunt reticenți . Ei susțin că arsenalul lor este încă mult mai mic decât cel al SUA sau al Rusiei și că este nedrept ca ei să fie limitați”. Ziarul austriac Der Standard observă la rândul său că  amenințările nucleare aproape săptămânale ale Kremlinului înrăutățesc situația. Iar Trump s-a dovedit incapabil să-și folosească presupusa relație bună cu Putin pentru a forța China să vină  la masa negocierilor. Fără un acord, se deschide o breșă în care nu va exista o autoreglementare eficientă din partea statelor. O nouă cursă a înarmărilor nucleare se profilează.”

    4 min
  7. 5 FEB

    ”Rusia a transformat sportul în armă” (Foreign Policy)

    Ar trebui Rusia să fie admisă în competițiile sportive internaționale, așa cum a sugerat recent, președintele FIFA, Gianni Infantino? Propunerea a fost primită cu bucurie la Moscova, dar presa internațională își exprimă obiecțiile. Discuțiile au loc cu puțin timp înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de iarnă, la care Rusia este, de asemenea, interzisă. Totul a plecat de la un interviu pentru Sky Sports în care șeful FIFA le-a cerut scuze fanilor britanici spunând că a glumit despre comportamentul lor la Cupele Mondiale de fotbal; Infantino a cerut, de asemenea, încetarea interdicției impuse Rusiei și și-a apărat decizia de a-i acorda Premiului FIFA pentru Pace președintelui SUA, Donald Trump Întrebat cu privire la potențialele boicoturi la Cupa Mondială din cauza acțiunilor și comentariilor lui Trump, Infantino a întrebat de ce fotbalul ar trebui să fie calea folosită pentru protestele legate de politică”. ”Totuși, Infantino menține legături strânse cu președintele american Donald Trump”, observă Politico.  ”În decembrie, i-a acordat noul Premiu FIFA pentru Pace - considerat pe scară largă o reparație simbolică - după ce președintele american nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, în ciuda faptului că a militat intens pentru această distincție. FIFA a deschis, de asemenea, un birou în Trump Tower din New York în iulie și a numit-o pe fiica lui Trump, Ivanka, în consiliul de administrație al unui proiect caritabil educațional cofinanțat din vânzările de bilete la Cupa Mondială FIFA din 2026”. Citeste siTrump câștigă premiul FIFA pentru pace – există vreo șansă de revizuire VAR? Vorbind despre interdicția impusă Rusiei, BBC amintește că echipa de fotbal ”nu a putut participa la Cupa Mondială din 2022 și la Euro 2024, iar țara nu va participa nici la Cupa Mondială din 2026. Totuși, Rusia nu a încetat complet să joace fotbal internațional, deoarece a susținut meciuri împotriva unor națiuni non-occidentale fără a avea nevoie de permisiunea FIFA sau UEFA”. ”Rusia a transformat sportul într-o armă”, titrează Foreign Policy.   ”Interdicția la Jocurile Olimpice este o contracarare necesară a abuzurilor Moscovei. Apelurile sportivilor ruși i-ar putea impresiona pe fanii occidentali ai sportului. Însă regimul Putin folosește orice glorie sportivă rusească drept mijloc de propagandă - de unde și istoria sa de utilizare a serviciilor de spionaj pentru a facilita dopajul sistematic, a-i ataca pe cei care l-au demascat și a submina reputația concurenților. La acestea se adaugă pagubele teribile pe care agresiunea rusă le-a adus sporturilor ucrainene și ororile la care au fost supuși sportivii ucraineni. Rusia a ucis cel puțin 516 antrenori și sportivi ucraineni potrivit organizației Îngerii Sportului - un număr despre care aceasta spune că este departe de a fi complet”.   La rândul său, Kyiv Independent reia declarația ministrului sportului din Ucraina potrivit căruia ”Rusia folosește sportul pentru a-și „ascunde” agresivitatea”. Oficialul spune că ”Kremlinul a folosit sportul pentru a distrage atenția, în contextul în care bombardamentul rusesc asupra rețelei energetice a Ucrainei a lăsat mii de oameni fără încălzire la Kiev, în timpul unei ierni excepțional de reci”.

    4 min
  8. 4 FEB

    Trump: de la negocierile cu Iranul la controlul asupra alegerilor din noiembrie

    Sub presiunea militară a Statelor Unite, Iranul se arată gata să reia discuțiile cu Washingtonul pe marginea programului său nuclear. Îi va sacrifica Trump pe opozanții iranieni, de dragul unui acord incert? – se întreabă comentatorii. Între timp, un alt subiect atrage atenția presei: tentativa președintelui american de a pune sub controlul său alegerile parțiale din noiembrie. Vorbind despre presiunea militară americană, The Wall Street Journal notează că forțele Pentagonului ”ar putea cu siguranță efectua atacuri limitate asupra Iranului (...) Însă pentru un atac decisiv, Statele Unite trebuie să își consolideze în continuare capacitățile de apărare aeriană”. În orice caz, ”Turcia și alți aliați regionali caută dezescaladarea”, transmite Reuters. Agenția citează un oficial iranian potrivit căruia Teheranul este ”gata să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește îmbogățirea uraniului, inclusiv predarea a 400 kg de uraniu puternic îmbogățit”. Dar ”îi va sacrifica Donald Trump pe oponenții iranieni pe altarul unui acord nuclear incert cu regimul mullahilor?” Citim întrebarea în ziarul francez Le Figaro: ”După ce represiunea a făcut peste 30.000 de morți – cel mai grav masacru comis de regim împotriva poporului său de la venirea la putere în 1979 – președintele american este acum tentat să-i abandoneze pe iranieni în voia sorții”. Ziarul francez mai amintește că istoria negocierilor nucleare, purtate de europeni și apoi și de americani, ”nu a fost mult timp decât o succesiune de prefăcătorii, minciuni și iluzii”. Presa din Statele unite comentează remarcile președintelui Donald Trump potrivit cărora republicanii ar putea lua în considerare un rol mai centralizat în administrarea alegerilor, argumentând că nu se poate avea încredere în unele state pentru a supraveghea scrutinul de la jumătatea mandatului. Potrivit Washington Examiner, ”Trump a făcut aceste remarci în timpul unei apariții la emisiunea fostului director adjunct al FBI, Dan Bongino. De când a părăsit FBI-ul acesta s-a întors cu normă întreagă în presa conservatoare. (...) Trump nu a identificat ce state consideră că ar trebui vizate și nici nu a subliniat vreo cale legală specifică pentru a realiza o astfel de schimbare. Conform Constituției, autoritatea asupra alegerilor aparține în primul rând statelor și Congresului - nu președintelui”. Prin acest mesaj, președintele Trump semnalează că ”ar putea insista asupra unor măsuri drastice pentru a schimba dinamica alegerilor de la jumătatea mandatului”, scrie Bloomberg. ”Când președintele Donald Trump pare că se pregătește să se amestece în alegeri, istoria încă neclară sugerează că ar trebui crezut”, comentează CNN. ”Luni, el a arătat din nou că este obsedat de alegerile de la jumătatea mandatului - la două zile după ce o victorie clară a democraților într-un district senatorial de stat, tradițional republican, din Texas, care a oferit un alt semn de rău augur pentru republicani în noiembrie”. În timp ce Time reamintește că ”Trump a lansat chiar și ideea anulării complete a viitoarelor alegeri, la care se așteaptă ca republicanii să aibă rezultate slabe, deși Casa Albă a insistat că președintele a vorbit în glumă”.

    4 min

Ratings & Reviews

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

More From RFI România