Revista presei internaționale

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 21 HR AGO

    Trupe americane în Europa: cât mai valorează garanția de securitate a SUA?

    Presa europeană se îngrijorează în legătură cu securitatea flancului estic, odată cu anunțul Statelor Unite privind renunțarea la planurile de desfășurare a 4.000 de soldați americani în Polonia. Potrivit Pentagonului, numărul brigăzilor de luptă americane din Europa va fi redus de la patru la trei. În acest timp, Rusia crește presiunea la adresa statelor baltice. Publicația poloneză Polityka, citată de Eurotopics, observă că „La Varșovia a început un joc al acuzațiilor politice. (...) La urma urmei, ambele tabere aflate la putere au subliniat statutul special al Poloniei în relațiile cu SUA. Iar președintele Karol Nawrocki a subliniat excelenta sa relație personală cu Trump. Cu toate acestea, zile întregi, nimeni nu a reușit să obțină o explicație sau un răspuns de la Washington. A devenit din ce în ce mai clar că statutul unui aliat model contează puțin și că niciun politician polonez nu are o legătură directă cu Trump sau Hegseth.” Citeste siEuropenii testează cum este să te aperi fără ajutorul SUA Editorialistul postului de radio France Inter crede că „următorul summit NATO va provoca probabil discuții tensionate: cât mai valorează garanția de securitate a SUA pentru statele membre NATO? ... Și mai presus de toate: ce înseamnă când trupele sunt retrase din zonele în care există tensiuni pentru a le consolida pe cele dintr-un teritoriu pe care Washingtonul îl revendică? Ambițiile imperiale ale lui Trump subminează din ce în ce mai mult alianța atlantică.” Citeste siMark Rutte spune că Europa nu se poate apăra fără ajutorul SUA, ”ultimul garant al libertăţii” europene Pentru revista britanică The Spectator: „Mult mai îngrijorătoare pentru statele membre europene ale NATO este perspectiva pierderii unor capabilități pentru care Statele Unite sunt singurul sau predominantul furnizor. Multe dintre acestea se încadrează în ceea ce jargonul militar numește «facilitatori strategici»: funcții și echipamente care sprijină forțele de luptă și le permit să opereze eficient. Cum ar fi sateliții.” În acest context, presa comentează în continuare acuzațiile Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), potrivit căruia Ucraina plănuiește atacuri cu drone pe teritoriul rus din Letonia vecină, acuzații pe care oficialii letoni le-au respins imediat. Colegii de la postul tv France24 consideră că ”pentru Moscova, era logic să înceapă cu statele baltice, și mai precis cu Letonia. „Printre statele baltice, Letonia are cea mai mare populație vorbitoare de limbă rusă. Există, de asemenea, o neîncredere mai mare față de NATO. Citeste siDe ce intră tocmai acum Letonia în vizorul spionajului rusesc SVR a ales, de asemenea, un moment de instabilitate politică în Letonia pentru a lansa aceste acuzații. Prim-ministrul și-a anunțat demisia joi, 14 mai, guvernul de coaliție fiind slăbit după ce o serie de drone ucrainene s-au prăbușit pe teritoriul leton la începutul lunii mai”. The Independent vorbește despre ”riscul pentru Europa din cauza dronelor ucrainene rătăcite, în contextul în care Rusia folosește tehnologie de bruiaj. În ultimele luni, dronele s-au prăbușit în coșul unei centrale electrice din Estonia, au lovit rezervoare de combustibil goale din Letonia și au fost interceptate de avioane de vânătoare românești deasupra Lituaniei. Totul a culminat cu recenta alarmă din Vilnius,. Deși nu au fost raportate victime, aceste incursiuni în creștere au atras critici din partea unor miniștri baltici la adresa Kievului și chiar au contribuit la prăbușirea guvernului leton.

    4 min
  2. 1 DAY AGO

    Trump a venit la Beijing pentru bani, Putin, pentru strategie

    La câteva zile de la primirea președintelui american Donald Trump, liderul chinez Donald Trump l-a găzduit, tot la Beijing pe conducătorul statului rus, Vladimir Putin. Presa internațională remarcă diferențele dintre cele două vizite. Ziarul german Handelsblatt observă că „ambii lideri vor să se opună unei lumi dominate de SUA timp de decenii. Și amândoi au de câștigat atunci când Washingtonul răspândește haos. Politica externă impulsivă a lui Trump, mesajele sale contradictorii în Orientul Mijlociu și alianțele sale imprevizibile oferă Beijingului și Moscovei exact scenariul de care au nevoie”. (Sursa. Eurotopics) Pentru La Stampa,   ”Xi este realist și mulțumit, deocamdată, să poziționeze China ca putere majoră stabilă și responsabilă între celelalte două, implicate în războaie care provoacă crize energetice și tensiuni comerciale în restul lumii. Încetinirea economică a Chinei este mai mult decât compensată de greșelile Rusiei și SUA. Aceste greșeli au nume specifice: Ucraina și Iran.” (Sursa: Eurotopics) Analistul citat de publicația americană Time rezumă în felul următor: „Trump a mers pentru bani. A mers ca negustor, ca să vândă avioane și să încheie niște tranzacții agricole. Dar Putin vizează mai mult cooperarea strategică.” Potrivit expertului, ”deși Financial Times a relatat că Xi i-ar fi spus lui Trump că Putin ar putea ajunge să regrete războiul, orice speranță că Beijingul ar putea interveni pentru a rezolva această mlaștină rămâne slabă”. Pentru Xi, găzduirea în decurs de câteva zile a liderilor SUA și Rusiei - două națiuni implicate în conflicte - este un avantaj, deoarece își propune să consolideze reputația Chinei ca un lider global. Nuanțe diplomatice Însă, deși ambii lideri au fost primiți cu covor roșu, vizita lui Putin a fost marcată de o demonstrație mai clară a prieteniei dintre cei doi lideri și țările lor. Putin și Xi au semnat, de asemenea, o declarație comună - un gest diplomatic care a devenit standard în timpul vizitelor de stat ale liderului rus în China, dar care nu a avut loc în timpul celei a lui Trump”. Critica comună la adresa dominației SUA a inclus denunțarea de către Xi și Putin a planului lui Trump de a construi un sistem de apărare antirachetă Golden Dome, în valoare de miliarde de dolari”. Citeste siDeclaraţia comună emisă după întâlnirea dintre Xi Jinping şi Vladimir Putin avertizează asupra pericolului ca lumea să revină la „legea junglei” Le Monde notează că  ”tensiunile care s-au intensificat de când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului și impactul acestora asupra transportului de hidrocarburi s-au numărat printre problemele stringente de pe agenda celor doi lideri. China este afectată direct. În schimb, criza din Orientul Mijlociu îi oferă lui Putin oportunitatea unor noi piețe pentru țara sa”. Potrivit Al Jazeera, ”Xi și Putin semnalează un front unit împotriva SUA în discuțiile de la Beijing. Declarațiile lor au arătat clar că „Beijingul și Moscova împărtășesc o încredere consolidată care pur și simplu nu există între China și SUA”, spune un expert citat de postul de televiziune.

    4 min
  3. 2 DAYS AGO

    Rusia: exerciții militare nucleare și presiune crescândă asupra Letoniei

    Forțele armate ruse au început trei zile de exerciții nucleare în Belarus, pe fondul temerilor crescânde că Vladimir Putin ar putea plănui un atac asupra statelor baltice. Îngrijorările sunt cu atât mai mari cu cât Rusia a acuzat Ucraina că atacă Rusia de pe teritoriul Letoniei. Presa internațională analizează situația. Potrivit The Guardian, Ucraina și Letonia au respins ceea ce au numit „minciunile” Rusiei despre presupusele atacuri ucrainene de pe teritoriul leton. Ziarul britanic Mirror vede ”un test major pentru NATO, în contextul unor exerciții nucleare uriașe”. Exercițiile, care vor continua până joi, implică peste 64.000 de militari și peste 7.800 de unități de echipament. Belarus a început exerciții nucleare împreună cu Rusia „pentru a îmbunătăți pregătirea forțelor armate de a utiliza mijloace moderne de distrugere, inclusiv muniții speciale”, a anunțat luni Ministerul Apărării din Belarus. Publicația austriacă 7News amintește că Letonia a experimentat deja efectele presiunii ruse cu doar două zile înainte de începerea exercițiului numit Săgeata de Cristal. Două drone explozive lansate din Ucraina au fost preluate de Rusia înainte de a lovi o instalație de depozitare a petrolului din Letonia. Citeste siUn avion F-16 românesc a doborât o drona în spațiul aerian al Estoniei. Precizările MApN Atacul a forțat demisia ministrului Apărării din Letonia, și ulterior a prim-ministrului Evika Silina. Dar amenințarea externă asupra NATO este concurată acum de presiunea care vine din diviziunile interne. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat retragerea a 5000 de soldați din Germania, fără niciun plan de redistribuire a acestora pe continent. O schimbare a dinamicii războiului RTL notează că  ”anul trecut, armata rusă a desfășurat Orechnik, cea mai recentă rachetă hipersonică cu capacitate nucleară, pe teritoriul Belarusului, o țară care se învecinează cu trei state membre NATO: Polonia, Lituania și Letonia precum și Ucraina”. Aceste exerciții au loc după expirarea în februarie a NEW START, ultimul tratat care limitează arsenalele nucleare rusești și americane, observă Le Figaro. Rusia a suferit sâmbătă unul dintre cele mai masive atacuri cu drone din partea Ucrainei de la începutul conflictului, ca răspuns la bombardamentele rusești asupra Kievului cu trei zile înainte. Site-ul France Inter constată că evoluțiile au loc pe fondul unei schimbări a dinamicii războiului din Ucraina. „Ucraina a devenit o mare putere producătoare de drone, producând câteva milioane de unități pe an, de diferite tipuri. ... Kievul va începe, fără îndoială, să le exporte în curând, ceea ce marchează o schimbare incredibilă pentru o țară care a cerut constant mai multe arme de la aliații săi. Incapacitatea apărării aeriene rusești de a opri atacurile ucrainene din weekend-ul trecut a adus acum războiul în viața locuitorilor din Moscova, așa cum acel război a definit viața oamenilor care locuiesc la Kiev de ani de zile. Pentru Putin, aceasta este o altă umilință după parada din 9 mai, la care nu au fost tancuri, de teama dronelor ucrainene.”

    3 min
  4. 3 DAYS AGO

    Tot mai nerăbdător cu Iranul, Donald Trump invocă ”butonul roșu”

    Presa internațională analizează posibilitatea reluării războiului dintre Statele Unite și Iran. Președintele american Donald Trump a avertizat Teheranul să acționeze rapid către un acord de pace sau se va confrunta cu distrugerea totală. Instabilitatea va genera o nouă creștere a prețurilor la energie precum și alte perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, atrag atenția comentatorii. ”Trump a devenit din ce în ce mai nerăbdător”, observă CNN.   ”El rămâne frustrat de continuarea blocării Strâmtorii Ormuz și de impactul acesteia asupra prețurilor globale ale petrolului. Trump și echipa sa au de luat o decizie privind Teheranul, mai mulți oficiali ai administrației declarând pentru CNN că au vrut să vadă cum se desfășoară discuțiile dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping înainte de a stabili o cale de urmat”. ”Trump convoacă o reuniune la nivel înalt în Sala de Situații pe tema Iranului, fără a se întrevedea un acord nuclear”, anunță Fox News. Președintele Donald Trump a avertizat Iranul că „ceasul se scurge” și spune că pregătește, de asemenea, un răspuns militar dacă Iranul nu cooperează. ”SUA au avertizat împotriva „celei mai mici greșeli” după ce Trump a publicat o fotografie înfiorătoare”, scrie la rândul său ziarul britanic Express. ”Imaginea pare să-l arate pe Trump apăsând un buton nuclear, în timp ce pe ecranele din spatele lui sunt nori în formă de ciupercă”. ”Un kitsch menit să fie amenințător”, spun jurnaliștii postului francez BFMTV. ”Acestea sunt cele mai recente mesaje  din partea președintelui american care încearcă să pună presiune pe iranieni. Duminică, pe platforma sa, Donald Trump a avertizat că „nu va mai rămâne nimic din Iran” dacă Teheranul nu semnează un acord cu Statele Unite, în timp ce speranțele de negocieri între cele două țări par îndepărtate”. Citeste siStarea economiei mondiale în urma conflictului din Orientul Mijlociu, una din temele de discuţie a miniştrilor din G7 FirstPost dezvăluie că ”membrii cercului apropiat al președintelui american Donald Trump încurajează Emiratele Arabe Unite să își asume un rol mai direct în conflictul tot mai complicat din Iran, inclusiv prin ocuparea insulei strategice Lavan din Golf. O presupusă vizită a șefului Mossad în Emirate a intensificat speculațiile cu privire la aprofundarea legăturilor de securitate dintre Emiratele Arabe Unite și Israel. Analiștii spun că acest conflict accelerează o aliniere mai largă dintre SUA, Israel și Emiratele Arabe Unite în regiune, chiar dacă Emiratele se confruntă cu represalii iraniene tot mai mari și cu tensiuni tot mai mari cu unii vecini din Golf”. În contextul instabilității din regiune, Le Monde atrage atenția asupra unei crize a aluminiului: ”Aluminiul este afectat în mod special, iar cuprul ar putea fi următorul, amenințând industriile auto, aerospațială și de construcții. Închiderea Strâmtorii Ormuz perturbă producția globală de aluminiu, din care 9% provine de la topitoriile din Orientul Mijlociu”.

    3 min
  5. 4 DAYS AGO

    Rusia, vulnerabilă la atacurile aeriene. Plus: Un Eurovision tot mai politizat

    Bombardamentele ucrainene asupra Moscovei și finala Eurovision sunt subiectele predilecte ale presei internaționale. Loviturile Kievului arată că apărarea antiaeriană a Rusiei este vulnerabilă, spun comentatorii. Cât despre Eurovision, jurnaliștii remarcă încărcătura politică a competiției. După cum observă The Guardian, ”regiunea Moscovei este adesea atacată de drone, dar orașul în sine, aflat la aproximativ 400 km de granița cu Ucraina, este vizat mai puțin frecvent.” Le Monde constată că  ”Rusia este acum vulnerabilă la atacuri la adâncime ale dronelor ucrainene. Teritorii situate până la 2.000 de kilometri de granița cu Ucraina, considerate anterior intangibile, sunt acum vizate în mod regulat. Aceste atacuri provoacă neliniște în rândul populației ruse și seamănă îndoieli cu privire la capacitatea Kremlinului de a proteja țara”. Situl ucrainean Obozrevatel, preluat ce Courrier International îl citează pe Robert „Madyar” Brovdi, comandantul-șef extrem de popular al diviziei de drone, acum o ramură separată a armatei ucrainene. El a anunțat „o schimbare a regulilor de război pentru capitala Rusiei” și a publicat o fotografie cu o aripă de dronă având inscripția „Moscova nu doarme niciodată”. Citeste siAtac de amploare al Ucrainei asupra Rusiei | Zelenski: „Le spunem clar rușilor: statul lor trebuie să pună capăt războiului” Brovdi a avertizat, de asemenea, că „nu va mai fi posibil să te simți în largul tău în cartierele elegante din Moscova, care sunt din ce în ce mai mult vizate de atacurile cu drone”. După cum amintește Deutsche Welle, ”atacurile au loc în contextul în care eforturile diplomatice de a pune capăt conflictului rămân în impas. Kievul continuă să respingă cererile maximaliste formulate de Moscova pentru teritorii în regiunea Donbas . Încercările SUA din ultimele luni de a aduce ambele părți la masa negocierilor au stagnat”. Finala concursului Eurovision de sâmbătă seara, câștigată de Bulgaria, urmată de Israel și România, a stârnit de asemenea numeroase comentarii. Această a 70-a ediție a Eurovision a fost deosebit de încărcată politic, „pregătirile pentru concurs” fiind „umbrite de protestele împotriva participării Israelului din cauza bilanțului uman uriaș al războiului din Gaza”, transmite BBC. Politico notează că Eurovision se confruntă cu întrebări dificile, momentul existențial al concursului fiind departe de a se fi încheiat. Perspectiva mai multor boicoturi ale unor țări anul viitor, din cauza participării Israelului, pune o presiune suplimentară asupra European Broadcasting Union (EBU), având în vedere că Rusia a fost interzisă în 2022, după ce a invadat Ucraina. Citeste siBangaranga Le Figaro observă că prestația lui Noam Bettan, concurentul Israelului, a fost supusă unei critici intense. Însă tânărul a rămas netulburat și chiar a primit o rundă de aplauze la final. Și mai impresionant este că a terminat pe locul al doilea după ce a primit 220 de puncte din partea publicului. Un scor remarcabil care a atras și câteva huiduieli. În timp ce primul loc pe podium era disputat între Bulgaria și Israel, chiar și în sala de presă, atmosfera era tensionată, mulți jurnaliști scandând „Bulgaria” în semn de susținere, împotriva rivalei, Israel”.

    3 min
  6. 15 MAY

    China, SUA și ”capcana lui Tucidide”: cum poate fi evitat riscul confruntării

    Ce reprezintă ”capcana lui Tucidide”? Presa internațională  detaliază înțelesurile acestui concept după vizita președintelui Donald Trump la Beijing. Liderul chinez Xi Jinping l-a invocat pe istoricul grec atunci când a atenționat că escaladarea tensiunilor dintre cele două superputeri ar putea duce la un conflict deschis. După cum explică The Wall Street Journal, istoricul grec din secolul al V-lea î.Hr. arăta că „ascensiunea Atenei a inspirat o asemenea frică în Sparta încât războiul dintre cele două orașe a devenit inevitabil” Cu alte cuvinte, o putere dominantă riscă să intre în război cu o putere emergentă de a cărei ascensiune se teme. Acesta este un risc pe care Xi Jinping intenționează să-l evite. Washington Examiner notează că, ”în timpul întâlnirii, Trump și-a exprimat optimismul pentru viitoarele relații dintre China și SUA, prezicând că relația dintre cele două țări va fi „mai bună ca niciodată”. Xi a avut un ton diferit, avertizând că lumea se află la o „răscruce”, cu tensiunile geopolitice actuale. El a subliniat că SUA și China ar trebui să fie aliați, mai degrabă decât adversari. De asemenea, a făcut referire la Capcana lui Tucidide, o teorie a relațiilor internaționale care descrie ascensiunea unei noi puteri ce rivalizează cu un hegemon existent în geopolitică”. Ziarul grec Proto Thema vorbește despre interpretarea modernă a pildei istoricului antic. ”Termenul a fost popularizat de politologul american Graham T. Allison, profesor la Universitatea Harvard, care a căutat să explice dinamica ce se dezvoltă atunci când o putere în ascensiune amenință să înlocuiască o superputere dominantă. Allison a folosit conflictul Atena-Sparta ca exemplu istoric pentru a argumenta că atunci când o nouă putere crește rapid și contestă supremația uneia deja dominante, șansele de război cresc dramatic. În cartea sa din 2017, Destined for War (Destinat războiului), el a susținut că Statele Unite și China se află pe calea unei confruntări periculoase, deși nu considera conflictul inevitabil”. Le Monde consideră că Donald Trump a venit deja slăbit în capitala Chinei.   ”Fanfaronul de la Mar-a-Lago voia să-l impresioneze pe împăratul Chinei. Donald Trump și Xi Jinping urmau să se întâlnească la Beijing la sfârșitul lunii martie. Până atunci, „Furia Epică”, împotriva Iranului, declanșată la sfârșitul lunii februarie, trebuia să fi fost dusă la bun sfârșit de președinte american. După ce a preluat controlul asupra afacerilor venezuelene, Trump era convins că poate aduce rapid Republica Islamică la realitate. Acest lucru era important, Caracas și apoi Teheran fiind două regimuri prietenoase cu Partidul Comunist Chinez. Trump ar fi putut angaja un dialog cu Xi dintr-o poziție de forță. Dar nu a fost să fie”.     ”Se pare că Trump și Xi au discutat despre problema Taiwanului - așadar, ce părere au taiwanezii despre asta?” – întreabă BBC. ”Unii taiwanezi sunt îngrijorați că sunt „în meniu” și că SUA și-ar putea schimba poziția față de Taiwan, în ciuda asigurărilor repetate din partea Washingtonului”.

    4 min
  7. 14 MAY

    Hantavirus: nu este începutul unei epidemii, cu atât mai puțin al unei pandemii

    Cazurile de hantavirus înregistrate pe nava de croazieră Hondius au provocat îngrijorare pe plan mondial. Presa internațională citează experți potrivit cărora boala generată de virus este serioasă, dar rară. Și omenirea nu se află nici măcar în fața unei epidemii. ”Autoritățile sanitare încearcă să liniștească publicul. Însă hantavirusul de tip Andes (de origine sud-americană), a cărui răspândire rămâne învăluită în mister, readuce la viață temerile moștenite de la pandemia de Covid-19”, scrie ziarul elvețian Le Temps.  Cu toate acestea, OMS subliniază încă de săptămâna trecută că acesta nu este nici „începutul unei epidemii”, nici „începutul unei pandemii”. Potrivit Le Figaro, ”rata mortalității hantavirusurilor din Lumea Nouă este de 30 până la 50%. Cu toate acestea, cazurile sunt mai rare - în jur de 300 în toate Americile, comparativ cu miile de cazuri din China. Aceasta, spre comparație cu hantavirusurile din Lumea Veche, a căror rată a mortalității poate varia de la 1 la 15%. În Franța, hantavirusul Puumala, transmis de șoarecele de câmp, este cel mai frecvent și provoacă febre hemoragice cu sindrom renal, care sunt de obicei ușoare. Citeste siHantavirusul și teoriile conspirației În cazul virusurilor transmise de la animale la oameni, contaminarea are loc în principal prin inhalarea de praf și aerosoli contaminați cu excremente de rozătoare. În cazul navei MV Hondius, experții cred că cuplul olandez ar fi putut contracta virusul într-o zonă rurală în timpul șederii de patru luni a celor doi în Chile, Uruguay și Argentina, înainte de îmbarcarea pe navă”. ”Ar trebui să fim îngrijorați din cauza hantavirusului? Experții spun că nu”, titrează USA Today. ”Hantavirusul este o boală serioasă, dar rară.  Medicii spun că este o idee bună ca oamenii să se protejeze purtând o mască N95 atunci când curăță zonele în care ar fi putut fi prezente rozătoare”. Courrier International observă că, în Argentina, se înregistrează o creștere a cazurilor de hantavirus, dar aceasta nu generează panică - exceptând orașul Ushuaia, punctul de plecare al navei Hondius, epicentrul focarului. Localitatea se simte evidențiată pe nedrept de mass-media internațională. Courrier International citează ziarul local El Diario del Fin del Mundo potrivit căruia ”o simplă suspiciune a fost suficientă pentru a declanșa o altă epidemie: epidemia de știri false. Titluri senzaționaliste, ipoteze prezentate drept certitudini… […] Când un oraș turistic este acuzat fără temei, problema nu este doar o problemă de sănătate, ci una mediatică.” În timp ce ziarul argentinian Perfil citează un cercetător și expert în genetică. Acesta afirmă că „nu este nimic atipic sau neobișnuit în acest sens. În Argentina, există cazuri de hantavirus în fiecare an. [...] Acestea nu sunt focare, ci cazuri izolate.”

    3 min
  8. 13 MAY

    Este gata Uniunea Europeană de negocieri cu Rusia?

    Tema devine actuală după ce însuși Vladimir Putin a sugerat că războiul ar fi pe sfârșite și că ar putea discuta cu europenii. Comentatorii se întreabă care va fi rolul Bruxelles-ului în aceste potențiale discuții. Euractiv notează în acest context că ”șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat luni că ea ar trebui să reprezinte Uniunea Europeană în orice discuții viitoare cu Rusia, în situația în care Bruxelles-ul se luptă să-și definească rolul în negocierile privind războiul din Ucraina. Putin l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca mediator pentru discuțiile dintre Kiev și Kremlin - o idee pe care Kallas a respins-o”. Într-un comentariu pentru RBC-Ucraina, analistul politic Volodymyr Fesenko a sugerat că Rusia ar putea  să o respingă pe Kallas ca reprezentant al UE în negocieri. Potrivit acestuia, diplomatul european ar îndeplini cu greu cerința lui Putin ca negociatorul să fie cineva care nu a spus lucruri rele despre Rusia. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru Financial Times că Kievul salută „o mai mare coordonare la nivel european”, propunând un lider care ar putea reprezenta UE și ar putea aplica „mai multă presiune” asupra Rusiei. ”UE rămâne divizată în ceea ce privește negocierile directe cu Rusia”, constată Euronews. ”Lipsa unității politice, o condiție esențială pentru o mișcare atât de importantă, a fost evidențiată luni la o reuniune a miniștrilor de externe de la Bruxelles, în cadrul căreia mai mulți reprezentanți au pledat pentru noi sancțiuni, mai degrabă decât pentru dialog. Unele capitale preferă să aștepte și să slăbească puterea de negociere a Rusiei. Țara a început să dea semne de dificultăți economice după 20 de runde de sancțiuni și a fost forțată să-și reducă parada de Ziua Victoriei de teama atacurilor ucrainene”. ”Putin rămâne hotărât, totuși, să cucerească prin forță restul regiunii Donbas în acest an, înaintea oricăror discuții serioase”, au declarat pentru The Guardian persoane familiarizate cu gândirea sa. ”Atât armata rusă cât și cea ucraineană prezintă semne tot mai mari de epuizare și continuă să sufere pierderi mari. În acest context, analiștii spun că un avans diplomatic rămâne puțin probabil”. În acest timp – observă Le Point -   ”președintele rus pare a fi prins în paranoia dictatorilor care știu că sunt universal urâți și condamnați la eșec,  Mai mult, el fusese deja trădat de unul de-al său, Evgheni Prigojin. Așadar, Putin, la fel ca Hitler, Mussolini și Ceaușescu, precum Caligula, Nero, Commodus sau Pavel I al Rusiei, la fel ca toți dictatorii lumii, pare tot mai suspicios, paranoic și imagineazăi conspirații peste tot, închis și reluând în buclă imagini ale morții lui Saddam Hussein și Gaddafi. Și are dreptate”.

    3 min

Ratings & Reviews

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

More From RFI România

You Might Also Like