Ce se întâmplă după anunțul lui Ciolacu? Scenariile pentru formarea guvernului (G4Media)

Autoritățile estimează o creștere economică de 2,5% în 2025 și curs de schimb de peste 5 lei/euro. Pe această prognoză urmează să se construiască bugetul (HotNews) - Iohannis, „uitat” de șeful NATO. Cât de multă încredere mai prezintă România după scandalul alegerilor. Expert: „Suntem ca elevul cuminte, dar fără ambiție” (Adevărul)

Ce se întâmplă după anunțul lui Ciolacu? Scenariile pentru formarea guvernului (G4Media)

Anunțul intempestiv al lui Marcel Ciolacu pe Facebook privind ieșirea PSD din coaliție a provocat noi tensiuni pe scena politică. Cum fără PSD nu e posibilă o majoritate nici a partidelor europene, nici a celor extremiste, toată lumea se întreabă care e soluția pentru ieșirea din impas. Jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, creionează scenariile posibile pentru crearea unui guvern.

Guvern minoritar PNL-USR-UDMR

E chiar soluția sugerată de Marcel Ciolacu, care a spus că PSD ar vota în Parlament instalarea acestui guvern. 

Un guvern minoritar este o soluție politică foarte fragilă. Soluția e cu atât mai neviabilă cu cât guvernul va avea de luat în primele luni decizii extrem de impopulare pentru a reduce deficitul bugetar. 

Răzgândirea lui Marcel Ciolacu și revenirea la guvernare

Marcel Ciolacu și-a creat chiar în interiorul PSD imaginea unui lider care face adesea piruete. A demisionat de la șefia partidului după alegeri, dar a revenit. A anunțat că nu candidează la prezidențiale dacă sunt organizate în decembrie, dar a candidat. 

Revenirea PSD la masa negocierilor ar însemna o probabilitate mare de creare a unei majorități guvernamentale care să poată lua măsurile economice și fiscale necesare. 

Mai există varianta înlăturării lui Marcel Ciolacu din fruntea PSD și revenirea partidului la guvernare, instalarea unui guvern tehnocrat până la alegerile prezidențiale, dar și forțarea de alegeri anticipate.

Integral pe pagina G4Media.

Nimeni nu s-a aşteptat la aşa ceva. Sfârşit de an în tensiune. Până la formarea guvernului şi adoptarea bugetului, toată lumea se uită la 2025 cu îngrijorare (Ziarul Financiar)

Ieşirea neaşteptată a PSD din grupul partidelor care urma să formeze guvernul îi aduce României un sfârşit de an de instabilitate în condiţiile în care acordul semnat de partidele proeuropene imediat după alegerile parlamentare părea să fi fost un fir catalizator. De acum însă, mediul economic trebuie să se aştepte la instabilitate până la aşezarea noilor forţe politice şi stabilirea formulei care are forţă să conducă România. 

Mediul de business, finanţatorii şi pieţele financiare fierb. Nu mai departe de miercuri, cea mai mare agenţie de rating – Fitch - a înrăutăţit perspectiva de rating a datoriei publice a României de la stabil la negativ. Practic, Fitch dă un ultimatum: dacă nu se încheie criza politică şi nu se stabilizează finanţele ţării, România intră la categoria nerecomandată investiţiilor şi bugetul va fi sufocat de dobânzi. 

Investitorii au reacţionat oricum, pentru că Bursa a închis ieri în scădere, iar dobânzile pentru împrumuturi la 10 ani ale României au urcat, notează ZF.

Astăzi, noul Parlament, votat pe 1 decembrie, va avea prima sesiune parlamentară.

Începând de astăzi, guvernul Marcel Ciolacu intră în interimat, odată cu intrarea în atribuţii a noului Parlament. În acest context, guvernul nu va mai putea să emită ordonanţe de urgenţă sau să facă bugetul. Astfel, după toate calculele, România intră în 2025 fără un buget aprobat, într-un an extrem de complicat. Numai ca să poată susţine cheltuielile pe care le are, guvernul va avea nevoie de 250-300 mld. lei (50-60 mld. euro) de pe pieţele financiare interne şi externe. Suma este necesară acoperirii deficitului bugetar de anul viitor, a dobânzilor, împreună cu refinanţarea datoriilor ajunse la scadenţă.

Autoritățile estimează o creștere economică de 2,5% în 2025 și curs de schimb de peste 5 lei/euro. Pe această prognoză urmează să se construiască bugetul (HotNews)

România ar putea avea o creștere economică de 1% în 2024, conform noii progoze ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Practic, estimarea a fost redusă de la 2,5% când anticipa în vară.

În ceea ce privește anul viitor, instituția se așteaptă la 2,5%, PIB-ul nominal urmând a urca la 1.912 miliarde lei. De precizat că pe aceste prognoze se realizează bugetul de Stat și rectificările. Având în vedere că documentul s-a publicat în decembrie, aceste cifre vor fi folosite de Ministerul de Finanțe la realizarea bugetului de Stat pe 2025.

Continuarea pe pagina HotNews.

Iohannis, „uitat” de șeful NATO. Cât de multă încredere mai prezintă România după scandalul alegerilor. Expert: „Suntem ca elevul cuminte, dar fără ambiție” (Adevărul)

România nu a fost invitată la reuniunea restrânsă a șefilor de stat din țările NATO europene, miercuri, 18 noiembrie, iar președintele Iohannis a recunoscut acest lucru. Profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, și expertul în securitate Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH Zurich din Elveția, vorbesc despre faptul că România are nevoie de o strategie și de o viziune mai complexă de politică externă. Departe de a fi devenit o paria, România are serioase probleme inclusiv de imagine, mai cu seamă după problemele care au dus la criza politică pe care o traversează.

Astfel, devine tot mai evident că lipsa de idei și lipsa de implicare a României în rezolvarea problemelor alianței, dar și faptul că nu arată că ar fi capabilă să-și rezolve măcar propriile probleme nu o recomandă ca partener serios. Spre comparație, Polonia sau țările baltice reușesc să fie percepute ca parteneri mult mai serioși din motive evidente.