Marketing Hacking Adrian Semenciuc

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Astăzi vom vorbi despre A/B testing.

Dar înainte să începem, vreau să vă spun că mă ajută foarte mult fiecare share, fiecare abonare și like. Vă mulțumesc! Și vă reamintesc că puteți asculta podcastul Marketing Hacking pe majoritatea platformelor de podcasting: Apple Podcasts, Spotify, Google Podcasts dar și pe marketinghacking.ro.

Așa cum spuneam, azi vorbim despre A/B testing.  Nu vom intra în foarte multe detalii pentru că nu vreau să vă zăpăcesc.  Mă interesează mai degrabă să înțelegem bine conceptele și să fim  capabili să analizăm cum îl putem folosi în cazul nostru.

Ce este un A/B testing?

Hai să vedem mai întâi ce este un test A/B. Păi, un test A/B, sau A/B testing, e un instrument destul de ”la modă” în rândul marketerilor.  Mai precis, e un procedeu ce ne permite să creăm două variante ale  aceluiași website, pentru a putea analiza și compara rezultatele  obținute de ambele.

Cred că un exemplu o să ne ajute să înțelegem ce am vrut să spun. Să ne imaginăm că avem un website, și că pe homepage, pe pagina de start avem un Call To Action, un buton roșu, în partea dreaptă a ecranului, care îndeamnă utilizatorii să ne contacteze. Apropo, dacă nu știi ce e un Call To Action, îți recomand să asculți episodul #8 în care vorbim și despre CTA, pe lângă alte chestii de user experience și user interface.  Bun, ziceam de butonul roșu. Acum, din întâmplare, dăm peste un articol  în care sunt prezentate rezultatele unui studiu despre culori, din care  reiese că albastrul transmite încredere și că în cazul nostru ar trebui  să schimbăm culoarea din roșu, în albastru.

Care  ar fi soluțiile în situația asta? Păi, una dintre soluții ar fi să  schimbăm culoarea și să așteptăm să vedem ce se întâmplă, ce rezultate  obținem. Presupunând apoi că dacă ne contactează mai multe persoane e  datorită butonului albastru, iar dacă nu observăm oscilații înseamnă că e  irelevantă culoarea butonului.

Bun,  să zicem că asta ar fi o soluție, însă problema e că dacă facem asta,  pot interveni mulți alți factori care pot influența rezultatele. De  exemplu, poate că am schimbat culoarea butonului la sfârșit de săptămână  când de obicei site-ul nostru primește mai puține vizite decât în  cursul săptămânii. Sau poate că schimbarea s-a făcut pe final de lună,  când oamenii au mai puțini bani, sau la început de an, în ianuarie, când  la fel, oamenii sunt mai puțin dispuși să cheltuie. Sau poate că  schimbarea a coincis cu o campanie de mailing sau de Google Ads.  Toate astea și multe alte variabile pot influența rezultatele. E destul  de complicat să face o comparație corectă în aceste condiții, pentru că  fiind două momente diferite, pot apărea multe chestii care să afecteze  performanțele website-ului. De asta, pentru a putea compara efectele  modificării unui element, ideal ar fi să schimbăm doar acel element și  nimic altceva. Cum e de exemplu, cazul nostru cu butonul, ar trebui să  schimbăm doar culoarea (roșu sau albastru) și atât.

Teoretic,  ar trebui să avem butonul roșu și albastru în același timp, pentru o  anumită perioadă de timp. Bun, dar cum putem face asta? Cum putem avea.... Continuarea pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din  Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Astăzi vom vorbi  despre ceva ce am mai pomenit în episoadele anterioare și anume despre  WordPress.

Dar înainte să începem, vreau să vă spun că mă ajută  foarte mult fiecare share, fiecare abonare și like. Vă mulțumesc! Și  după cum știți, puteți asculta podcastul Marketing Hacking pe  majoritatea platformelor de podcasting: Spotify, Apple Podcasts, Google  Podcasts, iar dacă nu găsești Marketing Hacking pe platforma ta  favorită, scrie-mi un comentariu și mă voi ocupa de asta. Dar cu  siguranță vei putea asculta fără probleme podcastul pe marketinghacking.ro.

În episodul de azi vom vorbi despre WordPress, un  cuvânt pe care cred că l-ați mai auzit. WordPress este un CMS, un  Content Management System, adică un sistem de gestionare a conținutului.  Fiind o resursă atât de populară, mi-e greu să vă spun cifre exacte  despre WordPress. Totuși, lumea vorbește că în jur de 35% din totalul site-urilor de pe internet folosesc WordPress. Iar din totalul site-urilor care folosesc un CMS, WordPress domină fără emoții piața cu un procent de peste 60%.  Datele astea sunt aproximative, însă chiar și așa, cred că e clar  faptul că WordPress e un jucător important când vine vorba de site-uri  și CMS-uri. Așa că, în episodul ăsta vom vorbi despre cum funcționează  și de ce ar trebui să-l folosim pentru site-ul afacerii noastre, iar  dacă deja îl folosim, cum am putea profita mai mult de acest  instrument.

Ce este WordPress?

Înainte de toate, hai să vedem ce este WordPress.  Definiția simplă ar fi că e un manager de conținut, un sistem de  gestionare de conținut. Bun. Și sistemul ăsta ce e? Păi, e un soft, un  program pe care îl putem descărca gratuit de pe www.wordpress.org pe calculatorul nostru. Dar ideea nu e asta, ci mai degrabă să îl avem  instalat pe hostingul nostru, adică unde vom avea site-ul nostru.

În momentul de față, majoritatea companiilor de  hosting, ca să nu zic toate, oferă gratuit serviciu de instalare  WordPress din două click-uri, foarte simplu. În majoritatea cazurilor  suntem ajutați de un ghid virtual care ne îndrumă cum să instalăm  WordPress în funcție de preferințele noastre. După ce am terminat  instalarea în câteva minute, avem site-ul nostru gata funcțional. Bine,  nu e chiar gata pentru că va fi un site gol, aproape fără conținut. Va  trebui să completăm și să personalizăm site-ul cu informațiile noastre,  va trebui să modificăm design-ul pentru a îndeplini cu cerințele  utilizatorilor, știți voi, chestiile de utilizabilitate și navigabilitate despre care am vorbit în episodul #8.

Înainte de a continua, trebuie să clarificăm un lucru, ca să nu se  creeze confuzii pe parcurs. Nu trebuie să confundăm WordPress.org cu  WordPress.com. Chiar dacă în spate e aceeași companie, sunt câteva  diferențe. Mai devreme tocmai v-am explicat ce e WordPress.org, iar în  acest episod mă voi concentra pe WordPress.org. Totuși, ca să înțelegem  mai bine de ce ...

Continuarea pe MarketingHacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Astăzi vom vorbi despre remarketing.

Dar înainte să începem, vreau să vă spun că mă ajută foarte mult fiecare share, fiecare abonare și like. Vă mulțumesc! Și după cum știți, puteți asculta podcastul Marketing Hacking pe Spotify, Apple Podcasts, iVoox, Google Podcasts, Anchor.fm și pe marketinghacking.ro.

În episodul de azi vom vorbi despre remarketing, un concept despre care cred că ați mai auzit. Dacă nu ați auzit, cu siguranță ați fost subiectul unei acțiuni de remarketing. O să vedem împreună ce este remarketing-ul și cum îl putem folosi în avantajul nostru.

Ce este remarketing-ul?

Hai să vedem mai întâi ce este remarketing-ul.  Pe scurt, e o tehnică ce ne permite să arătăm mesaje comerciale  utilizatorilor chiar dacă au ieșit de pe site-ul nostru. O să vă spun un  exemplu pe care cred că l-am întâlnit mulți dintre noi. Cred vi s-a  întâmplat și vouă să intrați pe Booking să căutați o cameră de hotel sau un zbor, dar să nu cumpărați nimic în  momentul ăla. Următoarea zi, sau după câteva zile, observați că deși ați  intrat pe alte site-uri, vă apar bannere cu oferte pentru ceea ce ați  căutat când ați intrat pe Booking.

Inițial am crede că am ieșit de pe Booking fără să lăsăm nici o informație, dar nu e chiar așa. În realitate, când am intrat pe Booking,  am lăsat informații despre vizita noastră: ce pagini am accesat, cât  timp am stat, ce am căutat, etc. Informațiile au fost salvate într-un  fișier care se numește cookie, pe dispozitivul nostru, adică au fost  salvate pe laptopul nostru, sau telefonul sau tableta de pe care am  accesat Booking.  Fișierul ăsta nu e un virus sau ceva periculos. E un fișier care ajută  programele care afișează bannere să ne arate reclame bazate pe  cookie-urile din dispozitivul nostru.

Treaba e în felul următor: după ce am ieșit de pe Booking, fișierul ăla cookie se află pe dispozitivul nostru, iar când intrăm pe alte site-uri care afișează bannere cu reclame, soft-ul care se ocupă cu asta citește întâi cookie-urile și afișează reclame bazate pe informațiile din cookies.

E bun remarketing-ul?

Presupun  că acum vă simțiți puțin incomod și deranjați poate de felul în care se  folosesc aceste informații, dar pe de altă parte sper că acum aveți o  viziune mai clară despre cum vă puteți surprinde clienții potențiali,  folosind avantajul remarketing-ului.  La urma urmei, utilizatorul a vizitat site-ul nostru pentru că a fost  interesat într-o oarecare măsură despre produsul sau serviciul nostru și  ar fi fain să avem încă o șansă de a-l atrage pe site-ul nostru, nu?

Chestia asta cu remarketing-ul e o chestiune care poate stârni multe discuții și dacă mă întrebați pe  mine, din punct de vedere de utilizator nu-mi place să fiu urmărit de  reclame doar pentru simplu fapt că am vizitat o singură dată un site  anume. Pe de altă parte, din punct de vedere de marketer, mi se pare interesant ce se poate face cu remarketing și la ce rezultate se pot obține.

Ideea e să face o campanie de remarketing bună, cu cap, pentru că așa ca multe alte lucruri, are părți pozitive și părți negative. Remarketing-ul în sine nu e bun sau rău, ci poate fi bun sau rău în funcție de cum e folosit. Putem face o campanie foarte bună de remarketing, să creștem considerabil vânzările și să fidelizăm clienții noștri, sau putem face o campanie de remarketing care să fie un adevărat dezastru pentru noi pentru că pe lângă faptul  că vom cheltui tot bugetul, vom reuși performanța neplăcută de a înfuria  clienții cu bannerele repetitive excesiv

Continuarea pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din  Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Până acum am vorbit  așa în linii mari despre câteva concepte de bază, despre tehnici din  marketingul online. Am vorbit despre SEO, SEM, rețele sociale,  utilizabilitatea și navigabilitatea unui site, mailing,  și Google  Analytics. Primele programe ne-au ajutat să ne facem o idee despre ce e  vorba în marketingul online, iar de acum vom încerca să avansăm puțin  câte puțin și vom vorbi despre lucruri mai concrete care fac parte din  conceptele generale despre care am vorbit până acum.

Astăzi vom vorbi despre rolul blogului într-un  website. Vom înțelege la ce e bun și cum putem folosi blogul în  avantajul nostru ca să atragem mai multe vizite pe site-ul nostru. 

Dar  înainte să începem, vreau să vă spun că mă ajută foarte mult fiecare  share, fiecare abonare, fiecare like. Vă mulțumesc! Și după cum știți,  puteți asculta podcastul Marketing Hacking pe Spotify, Apple Podcasts,  iVoox, Google Podcasts, Anchor.fm și pe marketinghacking.ro.


Ce este un blog?

Așadar, hai să vedem ce e un blog. Având în vedere  contextul în care vorbim aici, putem spune că un blog e o secțiune din  website-ul nostru în care postăm periodic articole, noutăți, știri sau  cum vreți să le spuneți. Nu asta e important. Ideea e aceeași: periodic  introducem actualizări în această secțiune. 

Cum numim noi un  articol e mai puțin important. De multe ori, în loc de ”blog” folosim  alte denumiri: noutăți sau știri. Nu e neapărat să botezăm această  secțiune ”blog”, dar se pare că așa e o lege nescrisă cu care  utilizatorii sunt obișnuiți, dar asta nu înseamnă că e obligatoriu să se  numească așa.

Bine, ce nu văd eu logic e să avem o secțiune de ”blog” și una de  ”noutăți”. Înțelesul e cam același, iar utilizatorul nu va ști să le  diferențieze. În cel mai rău caz am putea face o categorie de ”noutăți”  în cadrul blogului, dar nici așa nu văd sensul. Poate o fi vreo  excepție, dar nu-mi trece prin minte acum nimic care să se potrivească.

Așadar,  când ne referim la blog, în general ne referim la o secțiune dintr-un  website. În majoritatea cazurilor e așa: avem un website (fie că e un  site corporativ sau un eCommerce), iar în cadrul său avem și secțiunea  de blog. Totuși pot exista cazuri în care site-ul în sine este un blog,  fără nimic altceva. Site-ul este de fapt un blog, sau blogul este un  site, depinde cum vreți să vedeți situația. Dar de obicei, blogul e o  secțiune dintr-un website.

Atenție! Am spus că e ”o secțiune dintr-un website”. Zic asta ca să  înțelegem că fiind o parte din website-ul nostru va fi sub același  domeniu, cu același design ca restul website-ului. De exemplu blogul de  pe marketing hacking e sub același domeniu, adică marketinghacking.ro și  cu același design ca restul site-ului. Dacă vreți să faceți un blog  pentru afacerea voastră nici să nu vă treacă prin cap să-l faceți  altundeva decât sub domeniul afacerii voastre! 

Ca o mică  paranteză pentru cei care nu înțelegem ce e ăla domeniu: domeniul unui  website e adresa pe care o scriem când vrem să accesăm un site. De  exemplu domeniul podcastului ăsta e www.marketinghacking.ro, domeniul  YouTube e www.youtube.com, etc.

Continuarea pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din  Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Astăzi vom vorbi  despre ultimul concept de bază pe care l-am menționat în episodul 2. Vom  vorbi despre analiza web, mai precis despre Google Analytics.

Dar mai întâi, vă reamintesc că puteți asculta  podcastul Marketing Hacking pe Spotify, Apple Podcasts, iVoox, Google  Podcasts, Anchor.fm și pe marketinghacking.ro. Vă mulțumesc celor care  ascultați și dați share pentru că așa creștem împreună și ne ajutăm  reciproc. 

Așa cum am spus, Google Analytics e un instrument care  ne permite să analizăm tot ce se întâmplă în website-ul nostru. În  episodul ăsta vreau să înțelegem ce este Google Analytics, la ce e bun  și cum putem folosi acest instrument în cazul nostru.

Ce e Google Analytics?

Bun, păi hai să începem cu începutul. Ce este Google  Analytics? Pe înțelesul tuturor, e un site, pe care putem intra, ne  putem loga și putem accesa rapoarte cu informații și statistici despre  vizitele, despre traficul de pe siteul nostru. E un instrument foarte  util și pe lângă faptul că ne ajută foarte mult e și gratis. Putem trage  concluzii și putem lua decizii care să îmbunătățească site-ul nostru,  fără să plătim. Dar hai să vedem cum facem asta.

Cum instalez Googel Analytics?

Prima dată ar trebui să instalăm Google Analytics.  Pasul ăsta nu e cel mai complicat. E destul de simplu. Ne facem cont și  ne logăm pe Google Analytics,  apoi urmăm pașii indicați. Vom primi un cod pe care trebuie să îl  încprporăm în site-ul nostru și gata. Începând din acel moment tot  traficul de pe website-ul nostru va fi înregistrat, iar Google Analytics  va începe să strângă date în mod anonim. În funcție de cât trafic are  site-ul nostru, vom putea să observăm template-uri, tipuri de  comportamente ale vizitatorilor.

Și după ce am instalat Google Analytics?

Bine, dar ca să putem observa tipurile de  consumatori, să putem clasifica datele și rapoartele să ne ofere  informații relevante, avem nevoie de un anumit număr de vizite. Nu putem  lua decizii bazându-ne doar pe ultimele 50 sau 100 de vizite, pentru că  e foarte probabil să luăm decizii greșite. Umblă vorba printre experți  că pentru a putea lua decizii cât de cât relevante e nevoie de minim  1.000 de vizite lunare. Nu ne putem baza pe rapoartele din Google  Analytics dacă nu avem acest număr minim de vizite. 
Să presupunem că avem peste 1.000 de vizite lunare.  Ce-i de făcut în continuare? La ce rapoarte ne uităm? Păi sunt o mulțime  de opțiuni, dar astăzi vom vorbi pe scurt despre câteva, cele pe care  eu le consider principale.

Audiența

Printre primele rapoarte la care ar trebui să ne  uităm sunt cele în care sunt date despre audiența noastră, despre  utilizatorii site-ului nostru. Mai concret, putem avea: date demografice  (vârstă, sex), interese, date geografice (țară, regiune, oraș), date  despre comportamentul utilizatorilor (dacă sunt utilizatori care ne  vizitează cu o anumită frecvență, cât timp stau pe fiecare pagină), date  despre dispozitivul pe care l-au folosit ca să acceseze site-ul nostru  (smartphone, tabletă, laptop, smart tv), date despre sistemul de operare  al dispozitivului (Android, iOS, Windows, Mac, Linux) și altele.

Continuarea pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din  Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. În episodul de astăzi  vom vorbi despre website, mai precis despre utilizabilitatea și  navigabilitatea unui web.

Dar mai întâi, vă reamintesc că puteți asculta  podcastul Marketing Hacking pe toate platformele de podcasting și pe  marketinghacking.ro. Vă mulțumesc celor care ascultați și dați share  pentru că așa creștem împreună și ne ajutăm reciproc. 

Așa cum am  spus, azi vom vorbi despre utilizabilitatea și navigabilitatea unui  web. Mai pe românește, cât de estetic și cât de ușor de folosit este un  site. Știu că nu-i asta definiția corectă și completă, dar la asta ne  gândim când auzim aceste cuvinte. În episodul ăsta vreau să ne facem o  idee despre ce ar trebui să ținem cont atunci când creăm designul  site-ului nostru. 

Bun, păi obiectivul nostru e să facem ca prin  utilizabilitate și navigabilitate să creăm o experiență de utilizator,  user exeperiece, care să satisfacă cât mai mult posibil utilizatorul  pentru ca în final, utilizatorul să facă o acțiune rentabilă pentru noi.  Mai clar vorbind, vrem ca site-ul să fie ok din punct de vedere estetic  și ușor de folosit pentru ca utilizatorul să nu fie confuz și în final  să cumpere (în cazul în care vorbim de un eCommerce) sau să ne contacteze și așa să devină un nou client. 

Termenele  astea au un echivalent, un sinonim pentru marketingul tradițional,  offline, și anume ”retail marketing”. Conceptul e același, doar că  aplicat pe website. În retail marketing, sau marketing în punctul de  vânzare, vorbim despre cum trebuie să arate magazinul pentru a optimiza  vânzările. Începând cu ce culori folosim pentru pereți, cum așezăm  mobilierul comercial, rafturile, cum distribuim produsele pe rafturi,  cum dirijăm fluxul de clienți, unde punem casa de marcat, ce muzică de  fundal punem, până la mirosul care trebuie să fie în magazin. Tot. Tot  trebuie să fie gândit pentru a optimiza vânzările și pentru a îmbunătăți  rentabilitatea magazinului. 

Iar în cazul unul web nu-i mare  diferență. În funcție de cum așezăm produsele în pagină, unde și cum  afișăm meniurile, barele laterale, footer-ul, logo-ul, butoanele,  inclusiv ce culori folosim, tot poate influența destul de  mult, vânzările sau numărul de contacte pe care le obținem. Dar hai să  vorbim despre câteva concepte interesante.

Hai să începem cu unul foarte important și anume CTA, adică Call To  Action, pe românește îndemn la acțiune. Ce vrea să însemne CTA-ul? Păi  call to action-ul trebuie să fie, să reprezinte ceea ce vrem noi să facă  utilizatorul în fiecare pagină de pe site-ul nostru. E un element  foarte, foarte important pe care unele site-uri nu le iau în  considerare. 

Toți știm că pe un site putem găsi mai multe pagini  web, nu? Avem pagina de start, sau homepage, apoi putem găsi o pagină  de contact, blog sau poate o pagină despre afacere, iar dacă avem  produse sau servicii, fiecare produs sau serviciu va avea pagina lui.  Bun, păi fiecare pagină ar trebui să aibe un CTA, adică un call to  action. Ca și cum fiecare pagină ar trebui să îndeplinească un obiectiv.  Ceva ce noi vrem ca utilizatorul să facă. Și când zic un obiectiv, mă  refer la 1 obiectiv. Doar unu! E la fel de rău (sau  greșit) să nu ai nici un CTA pe pagină ,ca atunci când ai pagina plină  de CTA-uri că utilizatorul nici nu va ști unde să dea click.

Continuarea în episodul 8 de pe www.marketinghacking.ro