Sănătos Informațional Sănătos Informațional

Bună ziua și bine ați venit la Spotlight ON, un podcast în cadrul căruia vă vom oferi informații despre bunele practici în garantarea siguranței refugiaților. Ca să înțelegem mai bine ce înseamnă acest termen, care în engelză se traduce safegurading, vom invita diverși specialiști în domeniu, pe care îi vom ruga să ne explice această noțiune.

De altfel, podcastul Spotlight ON este produs de Safeguarding Hub pentru Europa de Est, al cărui obiectiv este de a sprijini organizațiile din sectorul umanitar și de asistență pentru dezvoltare care doresc să își consolideze politica și practicile de safeguarding.

Numele meu este Elena Cioina, sunt jurnalistă și sunt gazda dumneavoastră de astăzi. Invitata acestei ediții este Elena Madan și în acest episod voi vorbi cu ea despre noțiunea de safeguarding, particularitățile acestuia și măsuri practice pe care orice ONG de mici dimensiuni din Republica Moldova le poate implementa pentru a garanta siguranța participantilor la activitățile lor. Elena Madan este Director de Țară al organizației Terre des hommes Moldova, economist și specialist în științe politice, cu experiență de lucru anterioară în domeniul cooperării pentru dezvoltare în organizații donatoare. Vom discuta cu ea despre lecțiile de viață ale Terre des hommes Moldova drept răspuns la criza umanitară din Ucraina și ce pot învăța organizațiile societății civile din această experiență în ceea ce privește politicile de garantare a siguranței.

Pandemia a lăsat în urmă sute de persoane diagnosticate cu fibroză pulmonară post-COVID. Boala decurge mai mult latent și mulți află de ea abia când se confruntă cu insuficiență respiratorie sau în urma unei radiografii la plămâni. Anume din această cauză medicii se tem că numărul real al bolnavilor cu fibroză pulmonară nu este deocamdată cunoscut pe deplin.

Doina Rusu, directoarea Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, spune că riscul de a dezvolta sechele pulmonare este mai mare la pacienții care erau predispuși și anterior la această patologie, sunt în vârstă sau au trecut printr-o formă severă de COVID. Potrivit ei, pacienții cu forme grele de boală necesită evaluare în timp pentru monitorizarea evoluției post-COVID din cauza unor probleme ireversibile la nivelul plămânilor. Iar bolnavii trebuie să fie atenți la anumite simptome.

„Fiica Dumneavoastră a murit. Ne pare rău. Am făcut tot ce am putut, dar nu am putut să o salvăm”. A fost ultimul mesaj al doctorilor de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, pe care Viorica Lisnic, o femeie originară din Soroca, l-a auzit de la cei în care își punea toată speranța că îi vor salva fiica.
Cauza decesului - șoc toxico-septic. Cauza antecedentă - peritonită fibrino-purulentă totală, iar maladia de bază – ocluzie intestinală.
Fiica Vioricăi Lisnic, Olesea, avea doar 42 de ani. La sfârșitul lunii august ea a ajuns la Spitalul Raional Soroca cu acuze abdominale. Diagnosticul stabilit de medici a fost – ocluzie intestinală. Era nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a debloca intestinul, așa că tânăra, care anterior a suferit de cancer ovarian, și-a dat acordul.
Însă în loc de o operație, Olesea a suferit trei. În doar o săptămână. În toată această periaodă, povestește mama, fiica ei și ea au trecut printr-un adevărat calvar. Olesea ar fi fost dusă în sala de operație pe o pătură, practic târâtă de infirmiere. A stat într-un salon îngust în care nici nu te puteai întoarce, i s-au aplicat două stome, dintre care una ar fi căzut în interiorul abdomenului. Olesea nu ar fi fost cusută după nicio intervenție chirurgicală și ar fi zăcut cu abdomenul desfăcut.

Arderea profesională face un om necompetitiv și slab. Este doar un mit, dar asta cred lucrătorii medicali care încearcă prin orice metode să inhibe semnele de tristețe, detașare emoțională, extenuare și oboseală cronică. Burnoutul încă este tabu, dar numai în lumea mare, dincolo de pereții spitalului, căci acolo medicii se cunosc, se privesc în ochi și înțeleg suferința celuilalt. Adrian Belîi, profesor universitar, specialist ATI și fost șef al Departamentului de ATI de la Institutul de Medicină Urgentă spune că în timpul pandemiei COVID a simțit semnele de ardere profesională. A mers și la psiholog și spune că este una dintre cele mai bune soluții pentru depășirea unui moment dificil. Uneori, în condiții de stres extrem, lucrătorii medicali apelează la anxiolitice, spune el. Pentru a pune capăt suferinței. Dar ele nu sunt soluția. Ele doar creează o stare artificială de calm. Burnoutul rămâne acolo. Scoaterea din mediul care provoacă arderea profesională, odihna și discuțiile cu psihologul sunt cele mai bune soluții, dar la modul practic aproape imposibile. Pentru că medici sunt puțini și nu are cine să-i înlocuiască dacă aceștia ar pleca pentru 2-3 săptămâni. Și apoi multe spitale nici nu au un psiholog în statele de personal. Am discutat despre cauzele care provoacă arderea profesională printre medici, dar și posibile soluții cu Adrian Belîi, care este acum deputat și vicepreședinte al Comisiei Sănătate, Protecție Socială și Familie. Am dedicat mult timp din această emisiune pentru subiectul malpraxisului și asigurării profesionale, tocmai pentru că protecția medicilor înseamnă direct o mai bună stare emoțională pentru ei. Vă invit să ne ascultați:

Republica Moldova se îndreptă spre o nouă etapă a pandemiei. Creșterea numărului de cazuri de COVID-19 în țările europene, arată că în câteva săptămâni virusul va face ravagii și în Moldova.
Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile, Agenția Națională de Sănătate Publică, îndeamnă populația să se vaccineze pentru a evita complicațiile sau internarea în spital din cauza COVID-19. Iar pentru a trece mai ușor prin sezonul virozelor, Furtună recomandă și imunizarea antigripală.
Analizele de laborator arată că acum în țară pe lângă virusul SARS-CoV-2, au fost depistate și patru tipuri de virusuri gripale, dar și mai multe virusuri care provoacă infecții respiratorii acute ale căilor respiratorii superioare. Singura soluție pentru a preveni complicațiile în urma unei infecții rămâne vaccinare, a menționat Nicolae Furtună.
„Toți aleargă să se vaccineze atunci când sunt înregistrate cazuri de boală sau atunci când nu este vaccin. A scăzut incidența cazurilor de COVID-19, a scăzut și dorința cetățenilor de a se vaccina. După aproape trei luni de stagnare, în ultima săptămână am înregistrat 313 cazuri de boală, asta este o creștere a numărului de îmbolnăviri cu mai mult de zece la sută doar în șapte zile. Și creștere va continuă”, a spus Furtună.
Potrivit lui, anume datorită vaccinării s-a redus numărul de cazuri grave de COVID-19, iar Republica Moldova a reușit să țină sub control și alte maladii imuno-dirijabile.
„Nu sunt cazuri de difterie, rujeolă, rubeolă, poliomielită. Sunt puține cazuri de tuse convulsivă și oreion. Din nefericire s-a înregistrat un caz de tetanos la Comrat, maladie care nu a fost întâlnită mai mulți ani de zile la noi. Asta s-a întâmplat din cauză că un bărbat a refuzat în urma unui incident să își administreze un vaccin antitetanic cu scop profilactic recomandat de medici”, a specificat șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile, ANSP.
În ultimii ani se înregistrează o descreștere a ratei de acoperire vaccinală atât în infecțiile incluse în programul național de vaccinare. Dacă în anul 2005 ratele de acoperire vaccinală erau între 96 și 98 la sută, astăzi au scăzut mult sub cifra de 90 la sută. Asta în timp ce țintele programului de imunizări vorbesc de minimum 95 la sută pentru a controla maladiile transmisibile. Riscurile de apariție a unor maladii sunt fote mari. Nicolae Furtună spune că prin eradicarea cazurilor de boli infecțioase, vaccinarea a devenit victima propriului succes.
„Noi nu avem maladii pentru că am reușit să le ținem la distanță datorită vaccinării. Acest succes de eliminare a unor boli și ne joacă festa în campaniile de vaccinare când oamenii se întreabă de ce să se vaccineze dacă nu există cazuri de boală”.
Odată cu relaxarea restricțiilor antiepidemice, în Republica Moldova a început să crească numărul de cazuri de boli infecțioase, printre care diareea acută, toxiinfecțiile alimentare, virozele respiratorii, varicela și chiar tuberculoză. Specialiștii atrag atenția că respectarea normelor sanitare, dar și vaccinarea pot ține la distanță agenții patogeni care provoacă aceste maladii.

Marcel ABRAȘ, șeful secției cateterism cardiac de la Institutul de Cardiologie spune că doar unul din cinci pacienți cu Covid-19 finalizează complicațiile provocate de boală la patru luni de fază acută. Ceilalți – aproape 80 la sută – pot avea o simptomatică și până la un an de zile sau mai mult.
Perceput inițial ca o patologie respiratorie, COVID-19 a demonstrat pe parcurs că provoacă foarte multe disfuncții ale sistemului cardiovascular prin declanșarea unor cascade inflamatorii la nivelul vaselor sangvine. Pe lângă plămâni, în lista organelor afectate a fost trecută și inima. Studiile au arătat că pandemia a crescut numărul pacienților cu insuficiență cardiacă, cardiopatie ischemică, angină pectorală, sindrom coronarian acut și infarct de miocard. Lista este completată și de hipertensiunea arterială. Tot mai frecvent avem pacienți tineri care vin cu infarct de miocard. Ei au vârstele cuprinse între 40 și 45 de ani și ajung la spital cu artere trombate ca rezultat al unei tromboze acute. Tot mai frecvent avem pacienți care vin după Covid cu anumite aritmii, palpitații, contracții cardiace care nu sunt regulate, dar cu anumite pauze în declanșarea lor. Pacienții sunt deranjați de aceste probleme.
Anul trecut am avut un număr de 3800 de intervenții, iar anul acesta în doar zece luni numărul lor a ajuns la 3500 și mai avem încă două luni de muncă. Mulți vin cu complicații structurale care au avut loc la nivel de cord. Dacă până nu demult aveam în timpul unei de 24 de ore veneau doi-trei pacienți, acum ajung la secția de gardă până la zece persoane cu infarct miocardic acut”, menționează doctorul Marcel Abraș.