Intenționat sau nu, se confundă cauzele reducerii deficitului bugetar. Sunt desconsiderate măsurile guvernamentale și sunt exagerate deciziile conjuncturale. Realitatea ne arată că, deocamdată, eforturile consumatorilor, companiilor și, parțial, ale angajaților din sectorul public se regăsesc în datele bugetare. Există un curent de opinie care dorește să arunce în derizoriu reducerea deficitului bugetar. Astfel, se apelează la două argumente: în primele luni ale anului, nu a fost aprobat bugetul de stat și există mari amânări ale plăților bugetare. Ambele motive sunt exagerate și dificil de demonstrat. Trebuie să vedem despre ce reducere de deficit vorbim: față de aceeași perioadă a anului trecut, scăderea este de la aproximativ 56 miliarde de lei la aproximativ 24 miliarde de lei sau în termeni procentuali de la 2,92% la 1,17% din PIB. Dacă s-ar aplica regula de trei simplă, anul acesta deficitul ar fi de numai 3,51% din PIB, dar lucrurile nu funcționează în felul acesta și bugetul de stat pe 2026 este construit cu un deficit bugetar de 6,2% din PIB. Ideea că reducerile de cheltuieli au fost realizate datorită absenței unui buget de stat votat este incorectă. Este clar că restricția cheltuielilor lunare la 1/12 din totalul cheltuielilor anuale a fost un prag care nu trebuia depășit. Dar, datele bugetare arată că nivelul de anul trecut nici măcar nu a fost atins, ceea ce demonstrează că scăderile de cheltuieli au avut loc nu doar prin prisma „patului lui Procust” impus de absența bugetului, ci și datorită măsurilor luate de guvern. Astfel, în luna ianuarie a.c., cheltuielile totale au fost mai mici cu 6% decât anul precedent, în primele două luni ale anului, cheltuielile bugetare totale au fost mai reduse cu 1,6% decât în aceeași perioadă a anului 2025, iar în primul trimestru 2026, cheltuielile au fost mai mici cu 2,8%. Referitor la întârzierile de plată, datele bugetare nu oferă suficiente informații. De obicei, amânările la plată pentru firme au loc la rambursările de TVA și la plata concediilor medicale. Nota privind execuția bugetară consemnează că anul acesta, în primele patru luni, au fost rambursări de TVA în valoare de 12,4 miliarde de lei, față de 11 miliarde de lei, anul trecut. Desigur, suma rambursată nu este decât un reper orientativ, nu știm cu precizie nivelul întârzierilor de plată la TVA, așa după cum nu există nici informații referitoare la eventuale întârzieri la plata concediilor medicale. Cea mai recentă referire la acest subiect este făcută la sfârșitul anului trecut, atunci când în Nota Ministerului Finanțelor se preciza că în 2025 s-au plătit în contul concediilor medicale 6,4 miliarde de lei, cu 60% mai mult decât anul precedent. Politicienii afirmă că sunt întârzieri la plata sumelor către primării, ceea ce este posibil, dar în același timp poate fi și un joc politic. Ceea ce putem vedea cu certitudine în datele bugetare pe primele patru luni ale acestui an este o scădere a investițiilor publice realizate din fonduri naționale și o creștere a celor din bani europeni. Concret, în total, cheltuielile cu investițiile rămân la nivelul de anul trecut, 31 miliarde de lei, dar structura s-a schimbat: 75% sunt investiții cu fonduri europene și restul cu fonduri bugetare. De altfel, valoarea investițiilor publice din bani de la buget s-a înjumătățit, ceea ce Guvernul explică printr-o creștere conjuncturală venită anul trecut de la plata unor obligații restante, de la creșterea cheltuielilor în domeniul apărării și din contribuția statului la capitalul societății Carpatica Feroviar, care a luat locul în piață companiei CFR Marfă. În rest, ceea ce atrage atenția la datele bugetare este creșterea veniturilor cu 12%, un procentaj influențat de inflație, dar și de deciziile de creștere a fiscalității. Reducerea cheltuielilor totale a fost cu 3,2%, iar pe capitole, cele mai mari scăderi procentuale au fost la salarii bugetare (-3,3%) și subvenții (-27%), iar o mențiune trebuie făcută pentru păstrarea sub control a cheltuielilor cu asistența socială, cu o scădere cu 1,6%, față de anul trecut. Creșterea consistentă vine la capitolul dobânzi, plus 16%. Economia și datele bugetare arată ca și cum s-ar fi anunțat sfârșitul petrecerii pe bani publici. Să vedem pentru cât timp.
