Eurocronica

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

  1. 10 HRS AGO

    ”Armenia-gate”. Nu e doar Sebastian Ghiță

    Documente confidențiale dezvăluite de publicația FIP din Armenia arată felul în care Kremlinul coordonează campaniile de influență ale unor actori ruși în țări europene. Printre numele amintite în investigație se află și cel al fostului deputat PSD și șef al Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, patron al postului RomâniaTV. Dar lista de acțiuni este cu mult mai lungă, iar campaniile sunt răspândite peste tot în Europa. Publicația din Armenia, a cărei denumire completă este Platforma de Investigare a Faptelor, se află în posesia unui mare număr de fișiere confidențiale obținute ca urmare a unui hacking. Acestea includ documente, corespondență, capturi de ecran, rapoarte, planuri și alte materiale de la Agenția de Design Social (SDA), care funcționează sub supravegherea de facto a lui Sergei Kiriyenko, adjunctul șefului de cabinet al Administrației Prezidențiale Ruse. Despre acesta știm că a fost desemnat, printre altele, să se ocupe de alegerile parlamentare din Republica Moldova, din toamna anului trecut – și mai știm că și-a ratat obiectivul de a facilita venirea la guvernare a forțelor pro-ruse. Cât despre Sebastian Ghiță, acesta este amintit în contextul unor acțiuni îndreptate împotriva președintei Maia Sandu. Citeste siNumele lui Sebastian Ghiță în documentele privind o rețea de influență rusă. Ce înseamnă (Expert) În țările europene, acțiunile au avut ca scop principal să genereze îndeosebi furie față de migranți și față de Ucraina Campaniile sprijină forțele de extremă dreapta și răspândesc alte narațiuni pro-ruse. Acțiuni semnificative au avut ca scop discreditarea președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski, prim-ministrului Armeniei Nikol Pașinian și președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Franța: acțiuni anti-musulmane și antievreiești Dintre multiplele acțiuni desfășurate în Franța, să o amintim doar pe cea a capetelor de porc aruncate în apropierea mai multor moschei, în septembrie 2025. Documentele arată că fusese o acțiune comandată de la Kremlin. La fel ca și pulverizarea de vopsea verde, asociată cu Islamul, la intrările a trei sinagogi, un restaurant evreiesc și alte locuri frecventate de evrei. Evident, scopul acțiunilor, fie împotriva musulmanilor, fie a evreilor, este, desigur, amplificarea tensiunilor inter-religioase, pe pământ francez. Printre acțiunile planificate, dar (cel puțin nu încă) implementate în Franța se numără operațiunea "General”. Anumite persoane urmau să se prezinte ca trimiși ai primei doamne a Ukrainei, Olena Zelenskaya, pentru înființarea unei fundații. Citeste siReacţii de indignare după descoperirea mai multor capete de porc în fața unor moschei din Ile-de-France Alții urmau să profaneze statuia lui Charles de Gaulle, scriind pe ea "Glorie Ukrainei". Participanții ar fi trebuit să declare că era un răspuns la declarațiile pro-ruse ale nepotului lui Charles de Gaulle. O altă operațiune viza desfășurarea în Franța a circa 500 de mașini de lux cărora urma să li de atașeze numere ucrainene, pentru a fi fotografiate. Potrivit documentelor, agenții ruși au concluzionat că taxa pentru mașinile foarte scumpe (Rolls-Royce, Lamborghini, Ferrari etc.) ar fi semnificativ mai mare decât se estimase initial. În Germania operațiunile au fost deosebit de active în timpul alegerilor parlamentare din 2025, arată documentele. Acțiunile au avut ca scop influențarea alegătorilor în favoarea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și dicreditarea contracandidaților, îndeosebi a celor din Partidul Verde.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
  2. 1D AGO

    ”Legea rusească”. Ușor cu pro-occidentalii pe scări!

    Social-Democrații au votat în plenul Senatului legea inițiată de AUR, prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Aceasta, după ce reprezentanții celor două partide au votat într-o comisie a Senatului pentru abrogarea legilor care pedepsesc antisemitismul, negarea Holocaustul și cultul criminalilor de război. Gestul capătă deja puternice semnificații politice.   Iată, așadar, că AUR și PSD recidivează. Iar dacă în cazul legilor privind antisemitismul, președintele PSD, Sorin Grindeanu, ne-a asigurat că greșeala va fi reparată pe parcurs, de data aceasta lucrurile stau altfel. Liderul social-democrat și-a declarat întreaga susținere pentru proiect, așa că sunt șanse foarte mari ca acesta să treacă și de Camera Deputaților și să ajungă la promulgare, pe biroul președintelui Nicușor Dan. Citeste siProiectul de lege privind finanțarea ONG-urilor nu rezolvă probleme reale – interviu Dar care-i problema, cu această lege? Nu e bună ”transparentizarea”? – vor întreba susținătorii ei. Nu despre asta este vorba aici. Sub termenul ”transparentizare” se ascunde, de fapt, intenția controlului și a îngreunării vieții ONG-urilor. Transformarea lor în ținte permanente ale suspiciunii. Și apoi, în spiritul ”transparenței”, imaginați-vă în ce măsură o companie sau o persoană fizică se vor simți încurajate să susțină, de exemplu, o organizație anticorupție. Sau una pentru susținerea drepturilor persoanelor aparținând minorităților sexuale. Sau pentru drepturile romilor. Sau pentru educația sexuală în rândul minorilor. Sau pentru egalitatea de gen. Dăm aceste exemple pentru că sunt teme predilecte de atac pentru extrema dreaptă, iar persoanele publice sau organizațiile implicate în aceste domenii sunt deja ținte ale campaniilor de ură și denigrare pe rețelele sociale. Uneori și ale violenței directe. Citeste siONG-urile, transformate în "dușmanul poporului". Legea AUR lovește fix în cei mai vulnerabili Reprezentanții ONG-urilor vorbesc despre o așa-numită ”lege rusească”. Și nu sunt departe de adevăr. Dictatura lui Vladimir Putin a început cu strângerea șurubului asupra ONG-urilor. Așa a început și regimul autoritar al lui Viktor Orban. În general, astfel de legi nu prevestesc nimic bun. Și mai putem invoca un exemplu, cel al Georgiei. Până acum circa un deceniu, era considerată cea mai liberală și mai pro-occidentală dintre toate republicile ex-sovietice care băteau, timid, la porțile UE. Ei bine, Visul Georgian, partidul oligarhului Bidzina Ivanișvili, care domină autoritar viața politică a țării, s-a prezentat publicului georgian drept pro-european și pro-occidental. Dar nu oricum, ci apărând, în cadrul Occidentului, identitatea georgiană. Citeste si”Legalizarea” antisemitismului – de ce PSD are o problemă Încetul cu încetul, partidul și guvernul său au virat-o către Rusia, până când, în zilele noastre, relația a fost practic normalizată. Și virajul a început – coincidență – cu adoptarea așa-numitei ”legi rusești” împotriva ONG-urilor - cu toate protestele de stradă pe care le-a generat. Apoi, represiunea s-a amplificat până când Visul Georgian a devenit, practic, partid unic și a predat țara Kermlinului. Altfel, liderii Visului Georgian jură și azi că sunt pro-occidentali, doar că Occidentul nu-i înțelege și nu vrea să-i accepte așa c*m sunt. Poate și președintele Nicușor Dan, aflat în căutarea unei soluții pro-occidentale, ar trebui să se gândească la aceasta, înainte să-și pună, eventual, semnătura pe proiectul legii ONG-urilor, susținut de AUR, PSD și alte grupări de extremă dreapta. Unele care de-abia ce s-au declarant, și ele, pro-occidentale.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
  3. 2D AGO

    Maia Sandu: distincție din partea PE și câteva considerații despre România

    Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, primește marți, 19 mai, Ordinul European de Merit, în cadrul unei ceremonii organizate în Parlamentul de la Strasbourg. Șefa statului moldovean face parte dintr-un grup distins de laureați pentru contribuția lor semnificativă la integrarea și valorile UE. Ordinul European pentru Merit  a fost creat printr-o decizie a Parlamentului European luată anul trecut, înaintea celei de-a 75-a aniversări a Declarației Schuman, care a stat la baza constituirii Uniunii Europene de azi. Parlamentului European devine astfel prima instituție europeană care acordă o distincție de acest fel. Iar președinta Maia Sandu se află într-o companie selectă de 20 de personalități cărora li se recunosc meritele semnificative în direcția integrării europene, promovării și apărării valorilor europene. C*m ar fi fostul lider al Solidarității și președinte polonez Lech Wałęsa, Pietro Parolin, cardinal și secretar de stat al Sfântului Scaun, fostul președinte al Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet, avocata ucraineană pentru drepturile omului Oleksandra Matviychuk, fosta comisară UE pentru Justiție, Viviane Reding sau Angela Merkel, fosta cancelară a Germaniei – ca să ne limităm doar la câteva dintre nume. Hemiciclul de la Strasbourg este însă doar un prim reper într-un turneu mai amplu pe care președinta Republicii Moldova îl întreprinde în Europa, în ideea susținerii candidaturii țării la Uniunea Europeană. Turneul mai cuprinde Țările de Jos și Republica Cehă. Republica Moldova se află în așteptarea acordului politic pentru deschiderea primelor capitole – așa-zisele clustere – din procesul de negociere. Tehnic, negocierile au demarat, politic, însă, decizia se lasă așteptată. Înfrângerea lui Viktor Orban în alegerile desfășurate luna trecută în Ungaria a eliminat unul dintre obstacolele politice în calea deschiderii negocierilor, dar decizia încă nu este luată. Între timp, președinta Republicii Moldova a vorbit din nou pe tema potențialei uniri cu România, în cadrul forumului de securitate desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute în capitala Estoniei, Tallin. Întrebată fiind în ce măsură vede o unificare a celor două țări pe model german, Maia Sandu a afirmat că acum există sprijin popular pentru integrarea în UE, adăugând că aceasta ”nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România dacă, la un moment dat, cetățenii din R. Moldova vor vedea că UE nu se mișcă destul de repede”. Ulterior – după c*m transmite Ziarul de Gardă, care apare la Chișinău -  a intervenit Jakov Milatović, președintele Muntenegrului, vorbitor în cadrul panelului. Acesta a spus că Maia Sandu poate „va deveni într-o zi președinta României”, menționând că ar fi „un președinte grozav, indiferent de țară”. Răspunsul președintei Sandu a stârnit zâmbete în sală: „Vă mulțumesc foarte mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”. La rândul ei, moderatoarea panelului a intervenit: „Poți face grădinărit și în România”.

    4 min
  4. 3D AGO

    Șefa diplomației UE: de ce SUA, China și Rusia nu vor o Europă unită

    Cine dorește o Europă divizată? Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a enumerat adversarii Europei unificate, într-o conferință desfășurată în capitala Estoniei, Tallin. Kallas a arătat către SUA, China și Rusia. Potrivit șefei diplomației UE, citată de Politico, SUA, China și Rusia nu agreează blocul comunitar pentru că este mai puternic atunci când acționează colectiv. Ea a avertizat țările membre să nu încheie propriile acorduri cu aceste state, în afara Uniunii Europene. Vorbind despre administrația Trump, Kallas a afirmat că acesteia nu-i place o Uniune Europeană unificată deoarece blocul este o putere geopolitică cu care Washingtonul trebuie să se confrunte. „Dar trebuie să înțelegem de ce nu le place UE – a spus Kallas  De ce Chinei nu-i place UE, de ce Rusiei nu-i place...”  Kallas a spus că pentru aceste puteri este „desigur mai ușor” să interacționeze cu țări individuale, care sunt mult mai mici, decât cu un bloc care poate acționa ca o putere egală. Ea a spus că o retorică precum „relațiile mele cu voi sunt grozave, dar nu-mi place Uniunea Europeană” face parte dintr-o strategie de dezbinare și cucerire. Șefa diplomației europene a spus despre SUA, China și Rusia că acestea vor să dezmembreze Uniunea Europeană ”pentru că suntem mult mai puternici atunci când suntem împreună.” „Va fi dureros...” Europa – a continuat ea - are „o înțelegere foarte clară a diagnosticului bolii” când vine vorba de China, dar nu a ajuns încă la un acord privind vindecarea. Ea a spus că există două opțiuni: fie creșterea „morfinei” - subvențiile pe care țările UE le acordă industriei - fie începerea „chimioterapiei”, adică utilizarea instrumentelor pe care UE le are la dispoziție, c*m ar fi investițiile străine directe, achizițiile publice și diversificarea aprovizionării cu materii prime esențiale. Șefa diplomației UE a avertizat că „Va fi dureros... pentru că atunci vor exista represalii”. Kallas a îndemnat țările UE să apere Uniunea Europeană și să încheie acorduri prin intermediul blocului comunitar, „Sunt foarte îngrijorată, pentru că uneori văd și eu țări care merg pe această cale”, a spus ea. „Divizarea chiar funcționează.” Politico amintește că mai multe țări membre UE au încercat să-și păstreze propriile canale cu Washingtonul de când președintele american Donald Trump s-a întors la Casa Albă. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni s-a poziționat ca o potențială punte între Europa și SUA înainte ca strategia să eșueze din cauza criticilor lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min
  5. 6D AGO

    ”Legalizarea” antisemitismului – de ce PSD are o problemă

    Evenimentul petrecut miercuri în comisia pentru drepturile omului din Senatul României nu poate trece drept un simplu accident procedural - așa c*m a încercat să-l minimalizeze președintele PSD, Sorin Grindeanu. Pe scurt, comisia a dat undă verde, cu majoritate de voturi, unui proiect legislativ inițiat de AUR prin care ar urma să fie abrogată legislația care pedepsește antisemitismul, negarea Holocaustului sau cultul criminalilor de război. Aceasta nu s-ar fi putut întâmpla dacă reprezentanții PSD în comisie nu ar fi votat cot la cot cu cei ai AUR. Într-o reacție imediată, președintele PSD a afirmat că probabil a fost vorba de o scăpare care va fi reparată la dezbaterile din plen. Și a asigurat că proiectul nu va trece. Povestea este însă mai complicată, arătând slăbiciunile sistemului nostru politic și ridicând câteva semne de întrebare. În primul rând, comisia respectivă este prezidată de un senator AUR - și nu oricine. Este vorba despre generalul în rezervă Mircea Chelaru, admirator declarat al lui Ion Antonescu și susținător al unor relații cordiale cu Rusia. Atitudinile sale erau cunoscute. Ceea ce nu a împiedicat – sau, poate, mai degrabă a facilitat – punerea lui pe locurile eligibile și promovarea ca președinte de comisie parlamentară. Numai și faptul că un exponent de frunte al extremei drepte capătă conducerea unei comisii parlamentare – ba, încă, pentru drepturile omului ! – arată că așa-zisul cordon sanitar al formațiunilor democratice în fața extremismului rămâne o glumă proastă. Citeste siAviz favorabil pentru abrogarea legilor antilegionare| Greșeală sau derapaj democratic în Senat? Știm, desigur, că pentru foarte mulți politicieni de la noi, comisia pentru drepturile omului este un fel de ”a cincea roată de la căruță”, un loc unde sunt trimiși parlamentarii care nu pot ajunge în comitete mai de soi. Ceea ce, în cele din urmă, ridică mari semne de întrebare cu privire la angajamentul politicienilor noștri față de drepturile omului. În definitiv, această comisie lasă să treacă o lege care ar permite antisemitismul și negarea Holocaustului - cea mai teribilă crimă la adresa demnității umane. Apoi, sunt mari semne de întrebare cu privire la PSD, aliatul extremei drepte în răsturnarea guvernului Bolojan. Aliat de conjunctură, ne asigură, iarăși, liderii social-democrați, care nu încetează să-și afirme orientarea pro-europeană. Și nu încape îndoială că, la dezbaterile în plen, ordinul de partid va fi respectat și proiectul AUR va fi respins. Întrebarea este ce se află în străfundurile partidului când, iată, reprezentațți ai săi într-o comisie parlamentară, lăsați de capul lor, votează c*m au votat? Și dacă, în partid, curentul pro-AUR este mai puternic decât lasă să se înțeleagă liderul său? Era, oare, nevoie de supravegherea conducerii de partid pentru ca acești aleși să înțeleagă că o asemenea lege pur și simplu nu are ce căuta într-o țară civilizată? Dacă da, atunci însuși Sorin Grindeanu are o mare problemă cu propriul partid – iar asigurările pe care le dă în public nu valorează mare lucru.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
  6. MAY 14

    De ce votanții AUR o detestă pe Maia Sandu, iar cei ai PSD îl plac pe Trump

    Un studiu sociologic realizat de INSCOP arată percepția românilor asupra  liderilor internaționali. Datele indică diferențe mari între votanții diferitelor partide politice, între urban și rural sau în funcție de nivelul de educație. Dintre cei cinci lideri supuși măsurătorii, în clasamentul încrederii conduce președintele francez, Emmanuel Macron, singurul care depășește cota de 30%, urmat, în ordine, de Maia Sandu, Donald Trump, Ursula von der Leyen și Friedrich Merz Să observăm că președintele Donald Trump este și personalitatea în jurul căreia se nasc și cele mai puternice diviziuni – aflat pe locul trei ca încredere, este de departe primul în topul neîncrederii, cu 70% opinii negative. Dar altceva este mai interesant în acest sondaj. Și anume, cifrele care arată cine în cine are și nu are încredere. De exemplu, votanții PNL și USR au cea mai mare încredere în Emmanuel Macron și Maia Sandu, ca și în Ursula von der Leyen și Friedrich Merz. În timp ce preferințele votanților PSD și AUR se îndreaptă către Donald Trump. Trebuie să spunem însă că și în cazul acestor persoane, scepticismul față de președintele american rămâne unul ridicat, de peste 60%. În timp ce liderul de la Casa Albă este privit cu neîncredere de peste 80% din alegătorii PNL și peste 90% din cei ai USR. Semnificativ este cazul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Ea este puternic susținută de alegătorii USR, peste 80% declarând că au încredere în ea. Pe aceeași poziție se situează peste 60% dintre liberali. Când trecem la PSD și AUR, situația se schimbă radical. Doar 8% dintre alegătorii AUR au încredere în Maia Sandu și sub un sfert dintre pesediști. Emmanuel Macron și Maia Sandu se bucură de o susținere peste medie în rândul oamenilor din București și din orașele mari și printre cei cu studii superioare. În timp ce Donald Trump este cel mai apreciat în mediul rural și în rândul celor cu studii primare. Ce ne arată aceste cifre? Ei bine, ele sunt un bun indicator pentru starea de spirit din societate. Liderii internaționali nu sunt evaluați ca într-un concurs de frumusețe – deși imaginea contează. Dar dincolo de asta, ei sunt percepuți în funcție de valorile pe care le reprezintă. Alinierea electoratelor PNL și USR cu lideri precum Emmanuel Macron și Maia Sandu este o oglindire a aspirațiilor liberale din rândul celor două electorate. Și de asemenea, reflectă o apropiere mai puternică față de ceea ce numim, în general, valorile Uniunii Europene. Respingerea aproape totală a președintei Maia Sandu de către electoratul AUR poate fi explicată prin susținerea de către aceasta a lui Nicușor Dan, în cursa electorală din 2025 împotriva lui George Simion. Dar mai arată și că propaganda rusă a penetrat în mare măsură acest electorat. În timp ce preferințele alegătorilor AUR și PSD pentru Donald Trump nu pot fi desprinse de abordarea autoritaristă a acestuia, dar și de poziționarea sa împotriva Uniunii Europene. În cele din urmă, și aceste date sunt o oglindă a diviziunilor existente azi în societatea românească. Întregul sondaj poate fi consultat AICI   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
  7. MAY 13

    De ce Franța este vizată în mod special de campaniile de dezinformare

    Care sunt țările europene cele mai vizate de campaniile de dezinformare străine? Un raport al serviciilor diplomatice ale Uniunii Europene a realizat un clasament pentru anul 2025. O analiză a revistei The Economist, preluată de Courrier International, vine cu numeroase detalii despre c*m funcționează campaniile de dezinformare. Potrivit raportului, după Ucraina, Franța este țara cea mai vizată de campaniile de dezinformare, urmată de Republica Moldova și Germania. România se găsește pe locul opt, după Belgia și înaintea Italiei. Dar, să nu uităm un detaliu: campaniile de dezinformare având ca țintă Republica Moldova afectează aproape în aceeași măsură și România. Potrivit analizei The Economist, strategia este simplă: crearea de articole false, montaje foto sau video, site-uri web de știri false, imagini produse de inteligență artificială (IA), deepfake-uri și chiar punerea în scenă a unor scenarii înșelătoare cu actori. Aceste dezinformări sunt diseminate prin intermediul unor conturi anonime și apoi amplificate de canale pro-ruse și influenceri plătiți. Unele zvonuri sunt greu de crezut și nu toate reușesc să prindă teren.  De exemplu, înainte de alegerile municipale din martie, un videoclip prezenta africani într-un Paris plin de gunoaie și susținea că Pierre-Yves Bournazel, candidatul lui Macron, plănuia să transforme Centrul Pompidou într-un punct de primire pentru migranți. Însă alte știri false au devenit virale. De exemplu, în octombrie anul trecut, serviciul secret rus SVR  - care l-a susținut și pe candidatul prezidențial din România, Călin Georgescu - a afirmat că Franța urma să trimită 2.000 de soldați în Ucraina și că spitalele franceze se pregăteau să trateze răniții. Momentul a fost ales cu grijă: șeful Statului Major al Apărării, generalul Fabien Mandon, tocmai declarase că țara trebuie să se pregătească pentru războiul cu Rusia. Cu cât Franța critică mai mult Rusia, cu atât devine mai mult o țintă pentru dezinformare De exemplu, o campanie agresivă a fost lansată la scurt timp după ce președintele Macron a făcut declarații despre sprijinul său pentru Ucraina sau despre necesitatea reînarmării Europei. În ianuarie 2025, el a declarat că amenințarea rusească va persista. Șase zile mai târziu, a apărut un videoclip care îi arăta pe islamiști amenințând să dea foc Catedralei Notre-Dame. Prin urmare, Franța și-a consolidat măsurile de protecție și a adoptat o nouă strategie împotriva dezinformării. Pe măsură ce alegerile prezidențiale din 2027 se apropie, autoritățile franceze se pregătesc pentru o creștere a atacurilor, atât online, cât și pe teritoriul francez. Un rol cheie în acest proces îl joacă Viginum, serviciul guvernamental responsabil cu  lupta împotriva interferențelor digitale străine și a dezinformării. Înființat în 2021, în plină pandemie, Viginum este autorul celui mai cuprinzător raport despre circumstanțele anulării alegerilor din 2024 din România. Documentul a detaliat campania sofisticată de manipulare a algoritmului TikTok înaintea alegerilor din 2024 în favoarea candidatului Călin Georgescu. Și a avertizat că situația se poate repeta oriunde în Europa. Citeste siRaportul VIGINUM: Imixtiunea în alegerile din România poate fi ușor repetată în alte țări (Expert)       Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
  8. MAY 12

    Unde este Europa în marea competiție AI – și care sunt motivele de teamă

    Comisia Europeană poartă discuții cu companiile americane de inteligență artificială OpenAI și Anthropic în legătură cu accesul la modelele lor avansate, a declarat luni un purtător de cuvânt al instituției europene, citat de Reuters și G4 Media. Declarația vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la noile aplicații din domeniul Inteligenței Artificiale. Potrivit purtătorului de cuvânt, Comisia a avut deja mai multe întâlniri cu Anthropic, aproximativ patru sau cinci, însă discuțiile nu au ajuns încă într-un punct în care să fie analizată concret posibilitatea accesului la modelele dezvoltate de companie, precizează sursa citată. În cazul OpenAI, oficialul a salutat atitudinea pro-activă a companiei, inclusiv disponibilitatea de a oferi acces la noua sa generație de modele de inteligență artificială. Discuțiile vin într-un moment în care cursa pentru noile modele de inteligență artificială este în plin avânt, iar Europa se teme că ar putea rămâne în urmă. Recent, Claudia Platner, președinta Oficiului Federal German pentru Securitatea Informațiilor, cel mai înalt responsabil al țării în domeniul securității cibernetice, i-a avertizat pe parlamentarii de la Berlin că firmele tehnologice chineze, precum Alibaba, par a fi aproape de a dezvolta sisteme de inteligență artificială cu capacități similare cu noul model Mythos al Anthropic. Acesta este considerat acum cel mai puternic instrument de inteligență artificială din lume, capabil să spargă orice cod de securitate. OpenAI a dezvăluit săptămâna trecută un nou model numit GPT-5.5-Cyber ​​cu capabilități similare. Val de riscuri cibernetice După c*m relatează Politico, Plattner i-a informat pe parlamentari într-o întâlnire cu ușile închise despre potențialul val de riscuri cibernetice generate de inteligența artificială  legate de China. Însă, în timp ce firmele de top din domeniul inteligenței artificiale și tehnologiei se întrec în dezvoltarea acestor noi instrumente, Uniunea Europeană riscă să rămână în urmă. China, în special, ar putea declanșa o anxietate suplimentară: grupurile de hacking sponsorizate de statul chinez se numără printre cele mai active și sofisticate amenințări cibernetice din Europa, după c*m au avertizat oficialii în mod repetat în anii trecuți. Dar temerile nu se opresc aici. Există îngrijorări majore cu privire la faptul că tehnologia ar putea cădea în mâinile unor actori rău intenționați. Bloomberg a relatat recent că unele dintre cele mai mari temeri ale Anthropic cu privire la aceasta s-ar fi adeverit deja. Raportul a citat o sursă care a declarat că un mic grup de utilizatori neautorizați a accesat Mythos. Relatarea a stârnit multă neliniște în rândul specialiștilor, deși firma de tehnologie a dat asigurări că produsul său se află în siguranță. Ca o excepție pe scena Big Tech, Anthropic și directorul său executiv, Dario Amodei, au susținut reglementări mai stricte privind dezvoltarea inteligenței artificiale. Amodei a fost, de asemenea, foarte critic față de exporturile de cipuri către China.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min

About

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

More From RFI România

You Might Also Like