Revista presei internaționale

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 13 HR AGO

    Trump amână ultimatumul adresat Iranului dar scopul rămâne neclar

    Președintele Donald Trump a amânat cu cinci zile ultimatumul adresat Teheranului. El a invocat discuții ”productive” cu partea iraniană. Piețele s-au liniștit pentru moment, dar scopul precis al Washingtonului rămâne în ceață, sunt de părere comentatorii. Mesajul lui Trump a fost „probabil cel mai conciliant de la începutul Operațiunii Epic Fury”, observă BBC. Totuși, „câteva întrebări importante rămân fără răspuns”, iar ”scopul precis” al discuțiilor invocate ”rămâne necunoscut”. „Nu este clar ce fel de discuții ar putea avea loc sau cine ar putea juca rolul de mediator”, adaugă The New York Times. Anunțul a liniștit temporar piețele și „i-a oferit președintelui un respiro, deoarece conflictul a trimis unde de șoc în economia globală (...) Președintele Trump are acum timp până vineri - un termen limită care ar putea fi probabil prelungit - pentru a găsi o modalitate de a redeschide Strâmtoarea Ormuz (...) Și dacă negocierile eșuează”, va avea la dispoziție resurse militare suplimentare prin desfășurarea a mii de pușcași marini aflați în drum spre Orientul Mijlociu. Citeste siApariția USS Tripoli, semnul că Trump declanșează invazia terestră în Iran? Potrivit Le Monde, președintele SUA a relatat luni pe rețeaua sa de socializare, TruthSocial, că discuțiile dintre Statele Unite și Iran au fost „foarte bune și productive”, fără a specifica detaliile acestora. De cealaltă parte agenția iraniană de știri Tasnim, se bucură că „Donald Trump a dat înapoi în fața credibilității amenințărilor militare iraniene împotriva infrastructurii vitale”. Un înalt oficial iranian din domeniul securității a spus, potrivit agenției, că „de la începutul războiului și până acum, au fost trimise mesaje de la anumiți mediatori către Teheran, la care răspunsul clar a fost că țara va continua să se apere până când va obține descurajarea necesară”. Turcia, Egiptul și Pakistanul au transmis mesaje între Statele Unite și Iran în ultimele zile, într-un efort de dezescaladare a conflictului, relatează Axios, citând o sursă americană. Înalți oficiali din cele trei țări au purtat discuții separate cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff și cu ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat sursa. O sursă informată despre planurile de război ale Israelului a declarat pentru Reuters că Washingtonul a ținut Israelul la curent cu discuțiile sale cu Teheranul și că Israelul este probabil să urmeze exemplul Statelor Unite în suspendarea atacurilor asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene. Această evoluție vine după ce președintele american Donald Trump a declarat că va amâna atacurile planificate asupra siturilor energetice ale Iranului cu cinci zile, în urma a ceea ce a descris ca fiind discuții productive cu Teheranul.

    3 min
  2. 1 DAY AGO

    Iranul lovește departe – ce înseamnă acest lucru?

    Iranul a lansat rachete balistice asupra unei baze militare americane și britanice din Oceanul Indian. Israelul declară că atacurile Iranului „se vor intensifica semnificativ”, în timp ce Trump vorbește despre o „reducere” a forțelor armate din Orientul Mijlociu. Presa internațională analizează evenimentele. După cum observă NBC News, ”distanța la care s-a aflat tentativa de atac ar putea indica faptul că Iranul are capacități pentru lovituri la distanță lungă pe care le-a negat anterior, baza fiind la aceeași distanță de Iran ca o mare parte din Europa Centrală. Nu este clar, însă, dacă rachetele transportau o sarcină utilă sau cât de departe ar putea ajunge cu adevărat un astfel de atac, deoarece niciuna dintre rachete nu și-a atins ținta”. Le Figaro notează că simplul fapt că Iranul a încercat să atace la o asemenea distanță confirmă faptul că aceasta deține rachete balistice capabile să lovească mult dincolo de sfera sa de influență regională. ”Cu alte cuvinte, Teheranul poate viza baze occidentale chiar și în zone foarte îndepărtate, departe de Orientul Mijlociu”. După cum relatează Times of Israel, ”rachete cu o astfel de rază de acțiune ar plasa cea mai mare parte a Europei Occidentale în raza de acțiune a arsenalului de rachete al Iranului. Iranul a declarat până acum că are o limită autoimpusă pentru programul său de rachete balistice de  2.000 de kilometri. Cu toate acestea, oficialii americani au susținut de mult timp că programul spațial al Iranului i-ar putea permite să construiască rachete balistice intercontinentale”. O bază strategică După cum transmite Euronews, Diego Garcia este cea mai mare insulă din arhipelagul Chagos, baza de aici fiind amplasată strategic în Oceanul Indian. ”Deși teritoriul se află sub suveranitate britanică, baza este operată de SUA și are o infrastructură critică, inclusiv o pistă lungă pentru a găzdui bombardiere mari și un port natural adânc, potrivit pentru submarine nucleare și nave de război. Baza găzduiește o prezență militară semnificativă, subliniind rolul său în securitatea globală. Statele Unite staționează permanent acolo bombardiere strategice B-52 și B-1 și găzduiește, de asemenea, Escadrila 15 de Supraveghere Spațială pentru monitorizare prin satelit. Citeste siSurpriza și îndrăzneala Iranului. De ce ar trebui să fie îngrijorată Europa (Interviu) Prezența britanică, deși limitată ca număr, menține autoritatea administrativă și supravegherea juridică internațională asupra tuturor operațiunilor lansate de pe atol”. Iranul ar putea „destabiliza” Marea Roșie și Strâmtoarea Bab al-Mandab dacă SUA atacă Insula Kharg, a declarat o sursă militară, transmite BBC. Strâmtoarea Bab al-Mandab - cunoscută și sub numele de Poarta Lacrimilor - este un canal lat de 32 km care se află între Yemen, pe Peninsula Arabică, și Djibouti și Eritreea, pe coasta africană. Traseul duce până la Canalul Suez. Iar ziarul libanez L’Orient-Le Jour constată că în actualul context, Țările din Golf sunt împinse să exploreze noi alianțe și rute comerciale. Arabia Saudită și-a activat astfel conducta petrolieră Est-Vest, care leagă Golful de Marea Roșie prin portul Yanbu, permițându-i să ocolească complet Strâmtoarea Hormuz. Acest coridor ar putea deveni o axă strategică care leagă Oceanul Indian de Marea Mediterană, transformând echilibrul geopolitic și economic.

    4 min
  3. 4 DAYS AGO

    Intrăm în faza ”războiului gazelor” – și nu se știe cât va dura

    În urma atacului israelian asupra masivului zăcământ de gaze South Pars al Iranului, Teheranul a lansat miercuri atacuri de represalii împotriva infrastructurii din Qatar și Arabia Saudită. Războiul din Orientul Mijlociu intră astfel într-o fază și mai periculoasă, potrivit presei internaționale. „Escaladarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere și gaziere din Golful Persic aruncă războiul [din Orientul Mijlociu] într-o nouă fază periculoasă, care ar putea agrava criza globală a aprovizionării cu energie”, rezumă The Wall Street Journal. Potrivit analizei Financial Times, amploarea exactă a repercusiunilor economice va depinde de răspunsurile la patru întrebări complexe: - Cât va dura această pauză? - Vor reveni rapid livrările la volumul lor obișnuit după reluarea producției? - Vor fi rezervele strategice ale țărilor suficiente până atunci? - Și în ce măsură vor putea alte țări producătoare să compenseze absența gazului lichefiat qatarez? ” Vorbind despre pericolele unui ”război al gazelor”, Le Monde notează că șase țări, inclusiv Franța și Regatul Unit, declară că sunt „gata să contribuie” la securizarea Strâmtorii Ormuz. Citeste si"Singura țară care câștigă extraordinar din acest război este Rusia" (Interviu) Pe lângă Paris și Londra, Germania, Italia, Olanda și Japonia au condamnat joi atacurile Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf și au declarat că sunt „gata să contribuie la eforturile necesare pentru a garanta securitatea trecerii prin strâmtoare”, potrivit unei declarații comune. ”Suferința de la pompă este doar începutul!” Time vorbește despre impactul războiului asupra consumatorilor americani:  ”Având în vedere numărul limitat de rute alternative disponibile, economia globală se confruntă cu un scenariu de rezerve în scădere și prețuri din ce în ce mai ridicate. Suferința de la pompă este doar începutul. Familiile americane care își planifică vacanța de primăvară și de vară se vor confrunta cu un șoc atunci când vor căuta zboruri. La magazinul alimentar, daunele se vor resimți de două ori: mai întâi mai rapid, urmare a creșterii prețurilor la motorină și apoi, luni mai târziu, pe măsură ce șocul prețurilor la îngrășăminte își face loc în lanțul de aprovizionare agricolă. Pentru familiile americane obișnuite, impactul războiului din Iran nu va fi o singură creștere a prețurilor, ci mai degrabă o serie continuă de șocuri care le vor lovi portofelele la fiecare pas”. ”Va însemna această criză o întoarcere la Rusia?” – întreabă CNN. Criza actuală a determinat unele apeluri către Uniunea Europeană de a reconsidera interdicția totală a importurilor de gaze naturale prin conducte din Rusia, care urmează să intre în vigoare anul viitor. O astfel de mișcare pare însă puțin probabilă. Totuși, războiul se află acum în a treia săptămână, iar strâmtoarea Ormuz probabil nu se va redeschide în viitorul apropiat. Chiar și o „întrerupere relativ scurtă” a strâmtorii, care durează patru săptămâni, ar putea face ca prețurile europene ale gazelor naturale să crească cu aproximativ 20% , transmite CNN, citând o firmă de analiză a datelor.

    3 min
  4. 5 DAYS AGO

    Criza petrolului: alternativa n-a fost nicicând mai ieftină

    Din Asia până în Europa, criza energetică determinată de blocarea Strâmtorii Ormuz ridică o întrebare: nu cumva dependența de hidrocarburi a devenit prea periculoasă? Alternativele nu au fost nicicând mai avantajoase, sunt de părere comentatorii. Criza energetică se simte acut în India, relatează Nikkei Asia: ”India se numără printre cele mai vulnerabile țări asiatice în cazul în care conflictul și blocada maritimă vor continua. Aproximativ 50% din importurile sale de țiței tranzitează această strâmtoare, și circa 89% din aprovizionarea sa cu gaz petrolier lichefiat”. Potrivit revistei Time, ”analiștii au avertizat că Pakistanul riscă pierderi economice și mai mari dacă își continuă războiul cu Afganistanul, pe fondul perturbărilor energetice continue cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Pakistanul a încercat să-și stabilizeze economia în ultimii ani prin reforme în cadrul unui program de salvare de 7 miliarde de dolari al Fondului Monetar Internațional, dar obligațiunile țării denominate în dolari se îndreaptă spre cea mai abruptă scădere lunară din ultimii trei ani”. Dar va duce războiul din Iran cu adevărat la o reorientare globală către energia regenerabilă? – întreabă The Independent: ”Comisarul pentru energie al Uniunii Europene, Dan Jørgensen, a anunțat o strategie de investiții în energie curată de 75 de miliarde de euro, solicitând UE să își ia în propriile mâini viitorul energetic. În India, care, împreună cu restul Asiei de Sud, depinde în mod special de importurile de energie din Orientul Mijlociu, prim-ministrul Narendra Modi a descris criza ca pe o lecție pentru cea mai populată națiune a lumii despre necesitatea de a fi independentă”. În acest context, editorialistul ziarului The Indian Express consideră că Asia nu mai trebuie să trăiască sub amenințarea crizelor energetice: ”Costurile alternativei nu au fost niciodată mai mici. Argumentul pentru amânare nu a fost niciodată mai slab. Ceea ce lipsește nu este tehnologia, nici finanțele și nici dovezile. Ceea ce lipsește este voința politică de a înceta să mai tratăm următoarea criză ca pe ceva temporar și să punem capăt definitiv acestui ciclu. Amenințarea nu va dispărea de la sine”, notează editorialistul indian. Iar un reportaj Euronews arată cum ”revoluția energiei regenerabile din Spania menține facturile la energie scăzute chiar și în condițiile în care prețurile la gaze cresc vertiginos. Spania nu folosea deloc energie pe bază de cărbune în august 2025. O diferență considerabilă față de acum doar 10 ani, când cărbunele reprezenta un sfert din energia Spaniei. Spre deosebire de turbinele eoliene și panourile solare, care se cumpără și se instalează o singură dată, petrolul și gazele trebuie achiziționate continuu, prețurile fiind supuse unor șocuri imprevizibile, cum ar fi războiul. Astfel că facturile la energie din Spania sunt printre cele mai mici din Europa”.

    4 min
  5. 6 DAYS AGO

    Trump a insultat sacrificiile aliaților, apoi le-a cerut să se sacrifice din nou

    Presa internațională explică semnificațiile eliminării de către forțele israeliene a lui Ali Larijani, secretarul Consiliului suprem de securitate națională, și Reza Soleimani, șeful aparatului represiv al Iranului. Comentatorii examinează situația dificilă în care se găsește emiratul Dubai. De asemenea, analizează refuzul europenilor față de cererea de sprijin lansată de Donald Trump. Ziarul israelian Haaretz spune despre Larijani că ”era considerat liderul de facto al regimului iranian în timpul războiului. El a fost vizat într-un adăpost sigur din Teheran, pe timpul nopții. El a fost ucis alături de comandantul forței de securitate internă a Iranului, Basij și cu alți oficiali de rang înalt”. După cum transmite CNBC, ”Larijani era considerat mâna dreaptă a fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie. Larijani a fost văzut ultima dată în public pe 13 martie, potrivit unui cont de socializare pe numele său, care a postat în acea zi o fotografie cu el participând la marșul de Ziua Quds din capitala Iranului, Teheran. O postare anterioară spunea că Iranul nu se teme de amenințările președintelui american Donald Trump”. Citeste siTrump, supărat pe NATO pentru că nu îl ajută să redeschidă Strâmtoarea Ormuz: „Nu mai dorim asistența țărilor NATO! Nu avem nevoie de ajutorul nimănui” The Guardian amintește că, ”în calitate de negociator șef al dosarului nuclear, el a jucat un rol cheie în conturarea relației Iranului cu puterile mondiale, susținând ulterior acordul din 2015. Adesea considerat un pragmatic în cadrul sistemului, el și-a întărit poziția în ultimele luni, pe măsură ce tensiunile cu Israelul și SUA au escaladat, iar eforturile diplomatice au eșuat”. În acest timp, ”îndrăznețul Dubai nu mai este un paradis al păcii”, după cum observă The Wall Street Journal, preluat de Courrier International.     ”Centru al afacerilor, țara expatriaților și destinație turistică majoră, Dubaiul și-a cultivat cu răbdare imaginea de stabilitate și prosperitate. Dar orașul nu mai poate ignora războiul de la ușă: emiratul nu este pregătit să se confrunte cu un conflict regional și cu o scurgere de capital. Elita bogată a Dubaiului simte un amestec de anxietate și resentimente față de Statele Unite, care au inițiat un conflict ce atârnă ca o sabie a lui Damocles”.     Privind către Europa, mesajul acesteia către Donald Trump a fost clar: ”nu vă ajutăm să securizați Strâmtoarea Ormuz”, sintetizează Politico. Trump a declarat pentru Financial Times în weekend că ar fi „foarte rău pentru viitorul NATO” dacă țările europene nu ar răspunde apelului său. Dar capitalele europene nu vor să se implice — și își doresc ca Trump să nu le mai întrebe”. În acest context, Le Monde vorbește despre ”nervozitatea și exasperarea lui Donald Trump, incapabil să organizeze o operațiune de deblocare a pasajului strategic. Acest Donald Trump, care și-a construit o parte din carieră pe tema partenerilor care abuzează de bunăvoința Statelor Unite”. Iar comentatorul CNN observă că ”Trump a insistat că nu are nevoie de ajutorul aliaților în Iran. Acum le cere acestora să intervină. El a insultat sacrificiile aliaților după care le-a cerut să se sacrifice din nou”.

    3 min
  6. 17 MAR

    Trump își găsește cu greu aliați, costurile războiului se acumulează

    Aliații Americii sunt reticenți în a se angaja în misiunea de escortă propusă de președintele Donald Trump pentru Strâmtoarea Ormuz. În acest timp, costurile războiului se acumulează, observă comentatorii presei internaționale. După cum precizează The Wall Street Journal, citând surse oficiale ”până în prezent nu au apărut angajamente ferme, dar Casa Albă intenționează să anunțe încă din această săptămână că mai multe țări au fost de acord să se alăture misiunii de escortă”. The Independent notează la rândul său că ”mai multe țări au respins până acum apelul, în ciuda îngrijorărilor crescânde cu privire la impactul închiderii strâmtorii asupra economiilor globale. În Regatul Unit se spune că miniștrii elaborează în schimb planuri de trimitere a unor drone de dragare a minelor în strâmtoare”. Analizând costurile războiului, The Boston Globe, notează că primele șase zile i-au costat deja pe contribuabilii americani 11,3 miliarde de dolari”. „Racheta Tomahawk care ar fi ucis zeci de eleve iraniene în sălile lor de clasă din Minab chiar în prima zi a războiului a costat 2,5 milioane de dolari. Administrația americană a indicat pe 13 martie că va investiga această chestiune, precizează Courrier International. Citeste siRadu Miruță, ministrul Apărării: Iranul ne amenință cu consecințe politice și juridice, nu militare În timp ce o analiză a France Info arată cum acest război amenință economia europeană, precum și strategia europeană față de Ucraina. ”Din 2022, Uniunea Europeană a mobilizat zeci de miliarde de euro pentru a sprijini Kievul. Dar dacă atenția politică, militară și bugetară se îndreaptă către Orientul Mijlociu, riscul dispersării resurselor este evident. În cercurile diplomatice, aceasta se numește efectul de eclipsă”. Instituții media ”nepatriotice” În acest timp, Donald Trump acuză instituțiile media americane de trădare, citim în The New Republic. Trump l-a lăudat pe comisarul Comisiei Federale de Comunicații, Brendan Carr, pentru că a pus sub amenințare „licențele unora dintre aceste organizații de știri considerate de președintele american ”corupte și extrem de nepatriotice”. ”Președintele atacă de mult timp instituțiile media, dar utilizarea acestei comisii ca armă în al doilea mandat al său adaugă motive de îngrijorare. Sub mandatul lui Carr,Comisia a atacat mai multe rețele TV, inclusiv NBC, ABC și CBS”. În sfârșit, Arabia Saudită ar putea găsi o cale de a ocoli blocada iraniană: o conductă de petrol de 1.200 de kilometri care transportă acum cea mai mare parte a exporturilor de petrol către Golf, notează site-ul web Middle East Eye. Însă portul Yanbu, de la Marea Roșie, unde se termină conducta, pare a fi depășit și rămâne vulnerabil la potențiale atacuri houthi. Până în prezent, houthii nu sunt implicați în  război. Un armistițiu fragil între houthii și Arabia Saudită a rezistat aproape trei ani. Experții susțin că houthii ar putea fi reticenți în a relua ostilitățile, dar rămân un atu pentru Iran.

    3 min
  7. 16 MAR

    Pe fondul crizei petroliere, Trump cere sprijinul aliaților

    Președintele SUA a făcut apel sâmbătă la țările care importă petrol să securizeze Strâmtoarea Ormuz, promițând asistența Washingtonului. El și-a exprimat speranța că mai multe țări, inclusiv Franța, vor trimite nave de război. Presa internațională analizează semnificația acestei cereri. După cum comentează The Washington Post, „Capacitatea Iranului de a amenința navele din strâmtoare cu drone și mine ieftine s-a dovedit a fi o sursă de frustrare pentru Trump”. The Wall Street Journal observă că solicitarea vine după ce joi, Donald Trump declara că operațiunile de escortă vor începe „foarte curând”. Însă, explică ziarul, „Statele Unite ezită să trimită nave de război în această strâmtoare care măsoară doar 34 km în punctul său cel mai îngust. Ofițerii navali cred că dronele și rachetele antinavă iraniene ar putea transforma strâmtoarea într-o «zonă a morții» pentru marinarii americani”. Aceasta în timp ce, așa cum notează First Post, ”companiile de transport maritim și piețele energetice globale au fost în alertă, pe măsură ce cresc îngrijorările că perturbările din strâmtoare ar putea afecta grav aprovizionarea globală cu combustibil”. Pe fondul acestei crize, „Rusia câștigă 150 de milioane de dolari în fiecare zi, iar Vladimir Putin culege roadele războiului din Iran”, constată Le Figaro. Această „surpriză divină” îi determină în prezent pe comentatorii ruși să-și umfle pieptul, enumerând o listă de beneficii – economice, militare și chiar geopolitice. Acțiunile improvizate ale lui Donald Trump, de la revenirea sa la putere contribuie chiar la delegitimizarea capacității Statelor Unite de a acționa ca arbitru în rezolvarea conflictelor”, mai citim în ziarul francez. Citeste siSUA descoperă utilitatea dronelor ucrainene, strâmtoarea Ormuz rămâne blocată The New York Times comentează astfel situația de pe piețele petroliere: ”ceea ce se întâmplă astăzi în Iran și în regiune ar putea avea consecințe de amploare și neprevăzute. Războiul l-ar putea încuraja și întări pe Vladimir Putin. La începutul lunii martie, Trump a relaxat unele restricții asupra exporturilor de petrol rusesc, care fuseseră impuse pentru a pune presiune pe Putin în războiul din Ucraina. Iar creșterea prețurilor petrolului va aduce, fără îndoială, beneficii economiei Rusiei, aflate în prezent în dificultate, și mașinii sale de război. Criza servește, de asemenea, ca o reamintire a cât de vulnerabile rămân lanțurile noastre critice de aprovizionare”. ”UE are foarte puține opțiuni pentru a limita impactul economic al războiului și pentru a preveni o recesiune”, avertizează The Conversation. UE importă cea mai mare parte a petrolului și gazelor sale, ceea ce înseamnă că, pe lângă creșterea prețurilor, accesul și aprovizionarea ar putea fi, de asemenea, limitate de războiul din Orientul Mijlociu. Partea bună, însă, este că Europa a înregistrat o scădere constantă a consumului general de energie și o creștere a producției de energie regenerabilă. Odată cu creșterea răspândirii mașinilor electrice și hibride, mulți consumatori vor fi protejați de impacturi imediate.

    3 min
  8. 13 MAR

    SUA descoperă utilitatea dronelor ucrainene, strâmtoarea Ormuz rămâne blocată

    Aflate în dificultate în fața dronelor iraniene, Statele Unite se îndreaptă către Ucraina, care a învățat să contracareze aceste dispozitive la un cost mic, de la începutul invaziei rusești. În acest timp, presa internațională constată că Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, în pofida declarațiilor președintelui Trump. Politico observă că „răspunsul iranian, efectuat cu drone ieftine și ușor de produs, a scos în evidență o vulnerabilitate a Statelor Unite și a aliaților săi regionali”. Potrivit The New York Times, Republica Islamică a lansat peste 2.000 de astfel de drone de la începutul ofensivei israeliano-americane. Mici și ușor de ascuns, aceste drone iraniene sunt deosebit de ieftine: „între 20.000 și 50.000 de dolari”. Problema este că rachetele folosite pentru a le neutraliza „valorează câteva milioane de dolari”. În acest timp, Iranul exportă mai mult petrol ca niciodată prin Strâmtoarea Ormuz. China nu și-a pierdut apetitul pentru țițeiul iranian, pentru ea transporturile nefiind îngreunate, constată The Wall Street Journal. ”Controlul Republicii Islamice asupra acestei rute strategice de comerț cu hidrocarburi permite regimului islamic să își continue exporturile de țiței în ciuda atacurilor americane și israeliene”. O sursă consultată de ziar afirmă că ”șapte petroliere au încărcat țiței în largul coastei iraniene începând cu 28 februarie. Numai în ultimele șase zile, navele au „încărcat o medie de 2,1 milioane de barili de petrol iranian pe zi, mai mult decât cele 2 milioane de barili pe zi pe care Iranul le-a exportat în februarie”. (Sursa: Courrier International) De aceea, spune The Times, Iranul trebuie împiedicat să blocheze Strâmtoarea Ormuz. „Navele de război pot proteja petrolierele vulnerabile, dar costul ar putea fi enorm, chiar dacă s-ar putea aduna suficiente nave pentru escortă. O intensificare a bombardamentelor, în special asupra locurilor de unde Iranul încă lansează rachete și drone, ar avea sens. (...) Deocamdată, o mare parte a lumii se bazează pe petrolul și gazele din Golf. Artera prin care acestea curg trebuie să rămână deschisă.” (Sursa: Eurotopics) Citeste si„Mâna ascunsă” a lui Putin ajută probabil Iranul - ministrul apărării britanic El País privește către Cipru, aflat pe punctul de a-și pierde statutul de insulă sanctuar. ”Păstrată până acum departe de conflictele din Orientul Mijlociu, Cipru era considerată un paradis liniștit pentru mulți expatriați din Rusia, Israel și Regatul Unit. Dar de când o dronă iraniană s-a prăbușit într-o bază britanică din sudul insulei, aceștia nu se mai simt în siguranță. Situația nu este la fel de periculoasă ca în Dubai sau Qatar, spune directoarea unei firmei de consultanță cu sediul în Nicosia, capitala țării. Dar faptul că o dronă a reușit să se sustragă sistemului de apărare britanic a sporit incertitudinea. Și chiar dacă viața pare să decurgă normal în Limassol, pentru moment, rezidenții străini știu că se află la doar 200 de kilometri de Liban și 260 de kilometri de Israel”.

    3 min

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

More From RFI România

You Might Also Like