România nu are o statistică oficială a pacienților alergici, pentru că nu există un registru național. Medicii avertizează însă că bolile alergice sunt o provocare a secolului XXI și că ambrozia a devenit o urgență de sănătate publică, cu vârf de polen mutat anul acesta în septembrie și simptome care se vor întinde până în octombrie. "Suntem în plin taifun de polen de ambrozie", spune la RFI, Prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică, invitata emisiunii Sănătatea FM. Bolile alergice sunt foarte frecvente. Specialiștii le consideră o provocare a secolului XXI, toate statisticile arătând că unul din patru europeni are cel puțin o alergie, procent care se reflectă și în România. Realizarea unui registru ar implica însă costuri pentru sistemul informatic și muncă din partea tuturor medicilor de a introduce datele, explică la RFI, prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică, coordonatoarea Centrului de Alergologie și Imunologie Clinică, deschis la începutul anului la Spitalul Clinic Județean „Pius Brînzeu” Timișoara. Un astfel de registru ar fi util în primul rând pentru pacienți, dar și pentru Ministerul Sănătății, pentru a cuantifica real problema, a vedea principalii alergeni la nivel global și regional, de la ambrozie în zonele de câmpie la polenul de arbori în zonele împădurite, dar și pentru alergiile la medicamente, venin de insecte sau alergiile alimentare. În lipsa lui, nu se pot stabili date clare și nu se poate construi un program național pentru bolile cu cea mai mare implicare ca număr și costuri, precum astmul alergic, rinita alergică sau șocul anafilactic. Ambrozia a migrat și dă simptome severe "Alergia la ambrozie este tot mai frecventă pentru că populația este expusă la cantități foarte mari de polen. Planta, cunoscută și ca iarba pustei, care inițial se găsea în zona de câmpie, a început să se adapteze chiar și la înălțimi până la 700 de metri. Cu cât expunerea este pe mai mulți ani, cei care nu aveau o sensibilizare devin sensibilizați și la un moment dat devin simptomatici", explică prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu. Potrivit medicului, cele mai frecvente manifestări sunt nazale - strănut în salve, rinoree apoasă cu consum de pachete întregi de batiste zilnic, sau obstrucție nazală totală cu pierderea mirosului și afectarea calității somnului. La acestea se adaugă tusea, care poate fi primul semn de astm indus de ambrozie. Pacienții cu peste 5 ani de alergie la ambrozie au exacerbări în sezon, se trezesc din somn cu criză de lipsă de aer, respirație șuierătoare și ajung chiar la Urgență. Prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu mai spune că "în acest an foarte mulți pacienți s-au plâns de simptome oculare severe - ochi înroșiți, lacrimi, prurit extrem de puternic, cu complicații prin suprainfecții din cauza scărpinatului, dar și de umflarea feței, angioedem care poate mima un șoc anafilactic". Tot din cauza schimbărilor climatice, vârful de polen s-a translatat de la 15 august către 15 septembrie. În zilele cu ploaie polenul se stabilizează la sol, dar imediat ce revine soarele concentrația crește de 10-20 de ori față de valorile care pot da simptome. Prof.dr Carmen Bunu Panaitescu estimează că suferința se va întinde și în octombrie. "A fost atât de cald în august, încât colegii mei de la Facultatea de Agronomie mi-au spus că pur și simplu planta a stat închistată, nu a eliberat polen foarte mult. E adevărat că pacienții au început să sufere, dar nu atât de tare, și vârful de polen de ambrozie, deși era obișnuit s[ fie în jur de 15 august, s-a translatat către 15 septembrie. Acum, practic, suntem încă în plin taifun, între ghilimele, de polen de ambrozia. În zilele cu ploaie este mai bine, pentru că polenul se stabilizează pe pământ, dar imediat ce vine soarele din nou crește foarte mult în aer. Și vorbim de creșteri de 10, 15, 20 de ori față de valorile care pot să dea simptome, adică o cantitate extrem, extrem de mare de polen. Și previziunea mea va fi că se va întinde această suferință și în luna octombrie", explică medicul. Pericolul tratamentului luat singur din farmacie Diagnosticul corect se pune la alergolog, pe baza simptomelor clinice, prin teste prick pe piele cu extracte de alergene și analize de anticorpi IgE specifici, până la alergologia moleculară, cea mai modernă și exactă, care precizează alergenul major implicat și diferențiază alergia la ambrozie de cea la pelin sau reacțiile încrucișate cu alimente precum bananele, pepenele roșu și galben, dovleceii, castraveții și semințele de floarea-soarelui. Fără interpretarea unui alergolog, testele pot arăta sensibilizări fără relevanță clinică sau fals pozitive. Autotratamentul duce la erori grave, de la antibiotice date inutil pentru o presupusă rino-sinuzită, la abuzul de decongestionante nazale care creează dependență, mai spune medicul. La copii, decongestionantele nazale, se recomandă maxim 3-5 zile de folosire și doar la nevoie, seara, iar la adulți maxim 7-10 zile. Cu cât sunt folosite mai mult, nasul se înfundă mai tare. Odată stabilit diagnosticul de precizie, terapia este țintită și în mare parte compensată. Pentru cazurile care nu răspund la corticosteroizi intranazali și antihistaminice există imunoterapia cu alergen, desensibilizarea, care necesită cel puțin 3 ani de tratament, dar poate restabili toleranța imună. Pacientul ideal este copilul de peste 5 ani monosensibilizat, cu răspuns mult mai bun decât adultul polisensibilizat.
