Analiză: CCR = AUR + PSD? Ce înseamnă decizia Fritz (DW) - Ministrul Economiei, despre șansa ca fabricile de stat să livreze Armatei muniție tip NATO de calibru 155 mm: „Dacă v-aș spune că știu exact cum, unde, la ce termen, v-aș minți” (Libertatea) - Vacanţele în afara ţării i-au costat pe români 4,8 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, cu 17% mai mult decât perioada similară a anului trecut (Ziarul Financiar) - „Nu este nici zahăr la nici o prăvălie, rafturile sînt goale, nu ai ce cumpăra. Azi-mâine nu mai avem din ce trăi!”/ Noi documente ale Securității despre penuria alimentară din România anului 1980, publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (G4Media) Profituri record la rafinării, motorină scumpă la pompă. „Consiliul Concurenței s-a comportat extrem de slab” (Adevărul) Prețul motorinei a crescut din nou la peste 10 lei/litru, puțin timp după reducerea accizei cu 20%. Deși legea prevedea ieftinirea, efectul nu s-a aplicat stocurilor vechi, iar specialiștii avertizează că prețul ar trebui să fie cu 1,5 lei mai mic, raportat la cotațiile internaționale. Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) a solicitat marți Parlamentului să modifice legea privind ajustarea temporară a accizei la carburanţi în funcţie de evoluţia pieţei şi să introducă un control real al plafonării adaosului comercial. Christian Năsulea, economist și profesor universitar de economie mondială, consideră că verificarea respectării reglementărilor revine specialiștilor din cadrul ANAF. De asemenea, acesta apreciază că o eventuală majorare a taxelor pe profiturile record înregistrate de rafinării ar putea avea efecte negative asupra investițiilor, deși ar fi legitim din partea cetățenilor de rând să ceară acest lucru. Pe larg în Adevărul. Analiză: CCR = AUR + PSD? Ce înseamnă decizia Fritz (DW) CCR a decis că e constituțională retroactivitatea legii, acceptând Amendamentul Fritz, votat de majoritatea PSD și AUR. Miza e decapitarea liderului USR cu orice preț. Astfel, România o ia pe calea Ungariei lui Orban, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată pe pagina DW. Dacă președintele Nicușor Dan nu retrimite legea în parlament și nu discută cu liderii principalelor partide despre revenirea la principiile de drept, atunci totul rămâne cum a stabilit CCR. În acest fel, retroactivitatea interzisă în actuala Constituție (Art.15, Aliniatul 2) e legiferată în mod ironic chiar de gardienii legii supreme. Scoaterea lui Dominic Fritz din ecuație e valabilă, de altfel, atât în favoarea lui Nicușor Dan, cât și a social-democraților. Președintele scapă de un rival serios, care menține USR pe linia principiilor, iar PSD se răzbună pe pozițiile politice naționale luate de Fritz, dar și pentru succesul lui pe plan local. Toate jocurile pentru înlăturarea lui Fritz, pentru fisurarea PNL, pentru punerea la zid a premierului Bolojan au fost făcute cu ajutorul justiției și, în cele din urmă, prin mutarea decisivă a judecătorilor constituționali. În România nu mai contează atât de mult ce aleg oamenii sau ce hotărăsc partidele în interiorul lor, ci felul în care hotărăște Justiția. România nu mai funcționează ca un stat de drept, iar CCR a demonstrat încă o dată că țara renunță tot mai mult la democrație și preferă calea iliberalismului exersată până nu demult de Ungaria. Ministrul Economiei, despre șansa ca fabricile de stat să livreze Armatei muniție tip NATO de calibru 155 mm: „Dacă v-aș spune că știu exact cum, unde, la ce termen, v-aș minți” (Libertatea) Ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat la Interviurile Libertatea, că Guvernul pregătește mai multe măsuri economice menite să relanseze economia. Este vorba despre ajutoare de stat în industrii precum minerale critice, turism și apărare. Turismul este printre cele mai afectate industrii de reducerea consumului populației și a scăzut până la nivelul celei de-a doua părți a pandemiei de COVID-19, potrivit ministrului Irineu Darău. Pe de altă parte, șeful Ministerului Economiei, instituție care are în subordine compania Romarm, sub umbrela căreia se află fabricile de stat de muniție de arme, explică în ce stadiu se află principalele contracte de apărare: cel prin care firma germană Rheinmetall ar urma să construiască la Șantierul Naval Mangalia, patru nave pentru Armata Română, planul de cumpăra peste 380.000 de arme de la compania SigSauer, construirea fabricii de pulberi militare la Victoria, în județul Brașov. Vacanţele în afara ţării i-au costat pe români 4,8 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, cu 17% mai mult decât perioada similară a anului trecut (Ziarul Financiar) Turiştii români au cheltuit pe vacanţele în afara ţării 4,8 miliarde de euro în primele şase luni ale acestui an, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Suma este cu circa 17% mai mare decât ce au cheltuit românii pe vacanţe în primul semestru al anului trecut, informează ZF. Această creştere arată că apetitul pentru vacanţe nu s-a diminuat nici într-o perioadă cu presiuni economice pe plan local. Dacă ritmul de creştere se va menţine şi în a doua parte a anului, suma cheltuită de români pe vacanţe în afară va ajunge la circa 11,7 miliarde de euro. Această evoluţie vine în contextul în care turismul intern, care se bazează în proporţie de circa 80% pe turiştii români, are o scădere în acest an, iar operatorii din turism invocă chiar slaba putere de cumpărare a românilor. „Nu este nici zahăr la nici o prăvălie, rafturile sînt goale, nu ai ce cumpăra. Azi-mâine nu mai avem din ce trăi!”/ Noi documente ale Securității despre penuria alimentară din România anului 1980, publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (G4Media) Imaginea unei Românii comuniste în care agricultura era un sector modern, productiv și capabil să asigure bunăstarea populației este contrazisă de documentele interne ale Securității, publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Rapoartele întocmite în județul Cluj în toamna anului 1980 descriu o realitate mult diferită de propaganda oficială: magazine goale, lipsa cărnii, zahărului, uleiului și făinii, cozi de sute de persoane și oameni care plecau de la locul de muncă pentru a cumpăra alimente, în momentele rare când acestea ajungeau în magazine. Penuria alimentară nu era doar o problemă punctuală, ci devenise o sursă de nemulțumire socială, o arată documentele publicare de CNSAS. Într-un raport al Securității Municipiului Dej, transmis Inspectoratului Județean Cluj, sunt consemnate „o stare de îngrijorare profundă față de lipsa de alimente din comerțul de stat” și „o indignare deosebită față de prețurile ridicate ale produselor din piața de alimente”. Continuarea, pe pagina G4Media.
