EDGE – Dialoguri (Geo)Politice în Estul Europei

Horațius Dumbravă
  • 5.0 (1)
  • Politics

EDGE – Dialoguri (Geo)Politice în Estul Europei este un podcast care conectează analiza academică cu realitățile sociale și politice din Europa de Est. Născut în mediul FSPAC – UBB, EDGE promovează dialogul pluralist și claritatea analitică, traducând concepte complexe într-un limbaj accesibil. Invitați din mediul universitar și civic discută despre democrație, instituții, migrație și viitorul regiunii.

  1. 21 Sept

    Victoria AfD în Saxonia-Anhalt. Ce se schimbă în Germania și în Europa | Radu-Mihai Triculescu

    Alternative für Deutschland (AfD) a câștigat alegerile din Saxonia-Anhalt cu 43,8% din voturi și 39 din cele 83 de mandate, la o prezență la vot de peste 77%. Rezultatul poate fi un accident electoral sau semnalul unei transformări mai profunde a politicii germane și europene. În acest episod EDGE, Horațius Dumbravă și Anatolie Coșciug discută cu Radu-Mihai Triculescu despre scenariile de guvernare de la Magdeburg, despre limitele reale ale puterii unui land și despre ce înseamnă acest vot pentru Uniunea Europeană și pentru România.Discuția analizează programul AfD (migrație, „remigrație”, identitate națională, apropierea de Rusia) prin prisma competențelor pe care le are efectiv un land. Invitații discută efectele preluării temelor extremei drepte de către partidele tradiționale și erodarea cordonului sanitar (Brandmauer). Sunt abordate și disputa privind clasificarea AfD ca organizație extremistă, supravegherea partidului și posibilitatea interzicerii lui, în lumina conceptului de „democrație militantă”. Episodul urmărește apoi paralelele cu ascensiunea AUR în România, posibilele efecte asupra românilor din Germania și mecanismele prin care discursul antiimigrație devine practică administrativă. În final, invitații explică de ce votul pentru dreapta radicală este structurat mai ales de nemulțumirile economice și de vulnerabilitatea socială, nu de nivelul de educație al alegătorilor.Despre invitatRadu-Mihai Triculescu este cercetător postdoctoral la Geschwister-Scholl-Institut für Politikwissenschaft, Ludwig-Maximilians-Universität München. Acolo lucrează într-un proiect european de cercetare despre felul în care se iau deciziile în guvernanța pe mai multe niveluri a Uniunii Europene. Și-a obținut doctoratul la Universitatea din Twente, iar teza sa a stat la baza volumului „Assessing the Common European Asylum System” (Brill, 2025). A lucrat la Migration Policy Institute Europe din Bruxelles, pe reforma sistemului european de azil. Anterior a fost consilier pe afaceri europene în Guvernul României.Despre EDGEEDGE: Dialoguri (Geo)Politice în Estul Europei este o platformă fondată de Horațius Dumbravă, Anatolie Coșciug și Ciprian Bernic. Scopul ei este să aducă analiza academică mai aproape de publicul larg, cu accent pe democrație, instituții, migrație și viitorul Europei Centrale și de Est. Acest episod continuă seria dedicată alegerilor de land din Germania, după episoadele despre alegerile din Ungaria și din Republica Moldova.

    Victoria AfD în Saxonia-Anhalt. Ce se schimbă în Germania și în Europa | Radu-Mihai Triculescu

  2. 17 Sept

    Midterms 2026: MAGA și NOUL OBSCURANTISM | Prof. Vladimir Tismăneanu | EDGE

    Pe 3 noiembrie 2026, alegătorii americani decid componența întregii Camere a Reprezentanților și a 35 dintre cele 100 de locuri din Senat. Miza depășește granițele Statelor Unite: viitorul administrației Trump și al mișcării MAGA, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, coeziunea NATO și a relației transatlantice și, implicit, poziția Uniunii Europene și a României.Deschidem seria EDGE dedicată alegerilor de mijloc de mandat cu profesorul Vladimir Tismăneanu. Pornim de la o întrebare aparent simplă: ce este fundamental diferit în America anului 2026 față de tot ce a observat profesorul în peste patruzeci de ani petrecuți la Washington?Răspunsul deschide o analiză amplă: Trump ca „revoluționar al extremei drepte”, genealogia stilului trumpist prin Roy Cohn și McCarthyism, MAGA ca „fantasmă a salvării”, alianța descrisă de Hannah Arendt între elite și masele radicalizate, noii ideologi reacționari din Silicon Valley, recuperarea politică a „omului uitat” de către J.D. Vance și transformarea migrantului în dușman politic privilegiat. Din America, dialogul se mută în Europa: identitatea Occidentului, dilema Uniunii Europene între aprofundare și extindere, eșecul Memorandumului de la Budapesta, impulsul imperial rusesc, ascensiunea AfD și „fascismele secolului XXI”, trecerea de la Viktor Orbán la Péter Magyar și șansele României într-o revoltă generalizată împotriva modernității. Gazde: Horațius Dumbravă și Anatolie CoșciugProducător: Ciprian Bernicedge-podcast.com#Tismăneanu #Midterms2026 #MAGA #EDGEPodcast #Trump #AlegeriSUA #ExtremaDreaptă #Populism #AfD #NATO #UniuneaEuropeană #Ucraina #Geopolitică #Democrață #România

    Midterms 2026: MAGA și NOUL OBSCURANTISM | Prof. Vladimir Tismăneanu | EDGE

  3. 11 Aug

    Ungaria 2026 văzută din Transilvania. Csaba Zoltán Novák

    Prezență de aproape 80 la sută, majoritate constituțională pentru Tisza și primul gest simbolic al lui Péter Magyar: drapelul UE readus pe Parlament. Ce rămâne din iliberalism când acesta pierde aparatul de stat?Horațiu Dumbravă discută cu istoricul Csaba Zoltán Novák despre epuizarea modelului Orbán, despre cele 16 revizuiri constituționale și despre modul în care înfrângerea Fidesz a fost resimțită în Ardeal, unde votul prin corespondență a rămas la 84 la sută pentru Orbán. În partea a doua: repoziționarea UDMR, dilema dintre autonomie și filială și responsabilitatea față de cei care se simt astăzi abandonați.Invitat: Csaba Zoltán Novák, istoric, director al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, fost senator de Mureș.Gazdă: Horațiu Dumbravă

  4. 7 Apr

    Alegerile din Ungaria și ecoul lor în Transilvania: putere politică, economie și Uniunea Europeană

    Alegerile din Ungaria din 2026 depășesc granițele unui simplu scrutin intern. Ele redesenează echilibrul politic al Europei Centrale, testează viabilitatea modelului iliberal construit de Fidesz în ultimii 15 ani și redefinesc relația dintre Budapesta și Uniunea Europeană.Pentru comunitatea maghiară din Transilvania, miza este și mai complexă: identitate, reprezentare, loialități politice și un vot care transcende frontierele statului român. În acest episod, Horatius Dumbravă, cofondator EDGE, discută cu Csoma Botond, purtător de cuvânt al UDMR și deputat în Camera Deputaților, despre miza reală a acestor alegeri: mecanismele prin care Fidesz a construit și menținut puterea — de la control mediatic la inginerie electorală —, ascensiunea lui Péter Magyar și a partidului TISZA, dar și raportul dintre UDMR și acuzația de „fidesizare”. Discutăm, de asemenea, despre votul prin corespondență și controversele legate de mobilizarea electorală, despre identitate și participare în rândul maghiarilor din Transilvania, precum și despre scenariile post-electorale: ce majoritate, ce coaliție, ce modus vivendi cu Uniunea Europeană.O conversație necesară pentru oricine vrea să înțeleagă nu doar Ungaria, ci întregul ecosistem politic din Europa Centrală și de Est.

    Alegerile din Ungaria și ecoul lor în Transilvania: putere politică, economie și Uniunea Europeană

  5. 30 Mar

    Regimul Orbán: stabilitate construită sau mecanism de control total?

    Stefano Bottoni, conferențiar la Universitatea din Florența și autor al volumului Geniul Pannoniei. Proiectul Orbán (Humanitas, 2024), analizează în dialog cu Cecilia Varga și Horatius Dumbravă mecanismele prin care regimul Orbán a transformat arhitectura constituțională a Ungariei, a controlat competiția politică și a produs, în mod repetat, majorități de două treimi. Episodul explorează ascensiunea lui Péter Magyar și a Tisza ca presiune reală asupra sistemului, rolul propagandei și al fricii în comportamentul electoral, scenariile alegerilor din 2026 și implicațiile pentru UDMR și minoritatea maghiară din Transilvania ale unui eventual colaps al modelului iliberal. O conversație bilingvă (română și maghiară) despre putere, democrație și viitorul Europei Centrale.

    Regimul Orbán: stabilitate construită sau mecanism de control total?

  6. 20 Mar

    Războiul cultural al națiunii maghiare: elite urbane, poporanism și națiunea reinventată

    Kiss Tamás, sociolog și unul dintre cei mai avizați cercetători ai identității politice maghiare, analizează în acest episod structura profundă a politicii ungare: războiul cultural dintre elitele liberale din Budapesta și curentul poporanist, clivajele religioase ale votului, construcția naționalismului extrateritorial și mecanismele prin care Fidesz și-a consolidat loialitățile dincolo de granițe. Discuția avansează spre economia solidarității naționale, șovinismul de bunăstare, clientelismul transnațional în Transilvania și noile fracturi generate de criza modelului iliberal. În final, Kiss Tamás prezintă Mișcarea pentru o Transilvanie Egalitară și dezbate dacă ceea ce trăim astăzi reprezintă o criză a democrației liberale sau o transformare structurală a capitalismului contemporan. Moderatori: Anatolie Coșciug și Horatius Dumbravă | edge-podcast.com

    Războiul cultural al națiunii maghiare: elite urbane, poporanism și națiunea reinventată

  7. 2 Mar

    „Paradigma 5 decembrie 2004”–Cum a fost rescrisă loialitatea politică a maghiarilor din Transilvania

    În acest episod EDGE, sociologul Kiss Tamás discută despre votul maghiarilor din Transilvania la alegerile parlamentare din Ungaria (aprilie 2026) și despre mecanismele prin care etnopolitica, infrastructurile instituționale și ecologia media pot produce loialități electorale stabile, dar și costuri de pluralism și reprezentare.Plecând de la „paradigma 5 decembrie 2004” (referendumul eșuat privind dubla cetățenie), conversația explică de ce Fidesz a reușit să se prezinte drept protectorul „națiunii maghiare” dincolo de granițe și cum opoziția a întreținut, la rândul ei, o logică de tip welfare chauvinism. Episodul intră apoi în noutatea momentului politic, apariția TISZA și Péter Magyar, și discută de ce această alternativă încă nu penetrează decisiv în rândul maghiarilor din Transilvania, inclusiv din cauza alinierii elitelor instituționale și a relațiilor de dependență construite în timp.Discuția acoperă, de asemenea, funcționarea votului extraterritorial (înregistrare facilitată, rolul organizațiilor, transparență scăzută), precum și ipoteza „autoritarismului etnic” produs de mobilizarea permanentă și de „unitatea” prezentată ca unitate comunitară, dar structurată de ierarhii de clasă și excluderi interne. Kiss Tamás propune un cadru de economie politică pentru a înțelege iliberalismul ungar, repolitizarea instituțiilor (media, educație, cercetare), rolul KESMA și al MCC, precum și semnalele că acest model își atinge limitele economice și geopolitice, inclusiv pe fondul blocării fondurilor europene.Invitat: Kiss TamásModeratori: Horatiu Dumbravă, Anatolie Coșciug

    „Paradigma 5 decembrie 2004”–Cum a fost rescrisă loialitatea politică a maghiarilor din Transilvania

  8. 25 Jan

    Mai are sens democrația liberală? Europa, Ungaria și Orban | Zoltán Bretter

    Cum se transformă democrația liberală sub presiunea suveranismului, a populismului și a competiției geopolitice? În acest episod, Zoltán Bretter discută despre proiectul european și ambivalențele sale, despre „modelul Orbán” ca arhitectură politică și economică, precum și despre rolul investițiilor strategice și al politicilor identitare în reconfigurarea competiției democratice. Pornind de la exemple din Ungaria și România, conversația analizează relația dintre instituții, opoziție, polarizare și politica memoriei istorice, cu accent pe mecanismele prin care se consolidează puterea și se modifică regulile jocului democratic. Gazdă: Horațius Dumbravă & Anatolie CoșciugInvitat: Zoltán Bretter

    Mai are sens democrația liberală? Europa, Ungaria și Orban | Zoltán Bretter
See All (20)

About

EDGE – Dialoguri (Geo)Politice în Estul Europei este un podcast care conectează analiza academică cu realitățile sociale și politice din Europa de Est. Născut în mediul FSPAC – UBB, EDGE promovează dialogul pluralist și claritatea analitică, traducând concepte complexe într-un limbaj accesibil. Invitați din mediul universitar și civic discută despre democrație, instituții, migrație și viitorul regiunii.

Information