Vizita și decorarea, la Moscova, de către Vladimir Putin, a liderului separatist transnistrean Vadim Krasnoselski a provocat reacții oficiale la Chișinău. Premierul Vasile Tofan afirmă că autoritățile au de gestionat ceea ce numește o capcană întinsă de Moscova: cum să răspundă unei provocări politice fără să ofere motive pentru escaladarea tensiunilor cu regiunea separatistă transnistreană? Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât același premier afirmă că liderul de la Tiraspol și-ar fi făcut deja planuri să rămână în Rusia împreună cu familia. Liliana Barbăroșie a adunat reacțiile și comentariile oficiale de la Chișinău. Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova. Vă mulțumim că ne ascultați, pe oricare dintre malurile Prutului v-ați afla! Decorarea liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, de către Vladimir Putin a stârnit reacții împărțite în rândul deputaților de la Chișinău. În timp ce liderul socialiștilor pro-ruși, Igor Dodon, nu vede nimic condamnabil în acest gest, reprezentanții partidului de guvernare, PAS, califică deplasarea lui Krasnoselski la Moscova drept o provocare. Veronica Gherbovețchi a cules opiniile lui Igor Dodon, dar și a deputaților din Partidul Acțiune și Solidaritate, de Guvernare – Vasile Grădinaru, Radu Marian și președintele formațiunii Igor Grosu. Autoritățile din Republica Moldova spun că Rusia le-a întins o capcană. Așa-zisul lider de la Tiraspol a plecat la Moscova sub pretextul negocierilor privind gazul pentru la iarnă, însă a ajuns la Kremlin ca să fie decorat de Vladimir Putin. Planul Rusiei era ca Guvernul de la Chișinău să-i interzică revenirea, oferindu-i pretextul perfect să rămână la luxul din Moscova. Autoritățile moldovenești au găsit însă o altă pedeapsă pentru Krasnoselski, să-l țină în Tiraspol. Despre ce este vorba? Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. Un tren filmat lângă portul moldovenesc de pe Dunăre Giurgiulești, cumpărat recent de România, a devenit, fals, „dovada” că autoritățile ar favoriza cerealele ucrainene în detrimentul fermierilor moldoveni. Deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au lansat acuzațiile, dar Guvernul de la Chișinău le contrazice. Nicolae Țîbrigan explică de ce tranzitul mărfurilor nu înseamnă import și cum poate fi transformată o simplă presupunere într-un scandal politic. La începutul anilor 1990, atunci când colapsa Uniunea Sovietică, iar Kremlinul alimenta separatismul transnistrean și crea premise pentru declanșarea războiului de pe Nistru din 1992, ziarele de la Chișinău și de la Tiraspol descriau adesea realități diferite. După mai bine de trei decenii, jurnaliștii de la Chișinău, autorii portalului Zona de Securitate, au adunat mii de articole din acea perioadă într-o arhivă digitală. Au găsit relatări despre implicarea militarilor ruși, inclusiv în presa din stânga Nistrului, și detalii despre felul în care s-a născut proiectul separatist. Arhiva digitală a fost prezentată publicului aseară la Chișinău, iar Ecaterina Tanasiiciuc are detalii. Pentru unii gospodari, toamna nu se încheie până când mustul nu ajunge în butoi. Pentru marii vinificatori, însă, recolta este doar începutul unui drum care poate duce până în Japonia, Canada sau Africa. După cele două embargouri rusești din ultimele două decenii, Republica Moldova a fost nevoită să-și regândească industria vinului și să caute noi piețe de desfacere. Astăzi, licoarea din podgoriile moldovenești ajunge în zeci de țări, iar România și statele europene sunt printre principalii cumpărători. Cum se împletesc tradiția din beciul gospodarului și tehnologiile moderne ale cramelor, aflăm din materialul semnat de Denis Chirtoca. Ce legătură are o creșă cu locul de muncă al unui părinte? Și cum pot Republica Moldova și România să aducă îngrijirea mai aproape de familii? Expertul în politică externă și comunicare strategică de la Chișinău Daniel Vodă a moderat reuniunea de nivel înalt cu participarea a 15 guverne din Europa și Asia Centrală și explică, în „Moldova în Europa”, rezultate acestor discuții. Premierul Vasile Tofan a făcut un bilanț al celor 100 de zile de când a preluat guvernul, spunând că principala restanță este sprijinul pentru populație. La Chișinău are loc ședința Consiliului Național de Securitate, unde se discută securitatea cibernetică a statului și asigurarea unui nivel mai ridicat de protecție a serviciilor guvernamentale digitale. Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, este la București, unde discută parteneriatul moldo-român. Inflația a ajuns la 8,6% în septembrie și ar putea crește în continuare. O dronă de tip Gherbera a fost găsită joi, la sol, în raionul Rezina din nordul Republicii Moldova. Știrile zilei: Premierul moldovean Vasile Tofan susține că principala restanță a Guvernului, după primele 100 de zile de activitate, este că reformele și deciziile adoptate nu se resimt încă suficient în viața de zi cu zi a oamenilor. O provocare majoră este identificarea banilor pentru a ajuta populația să facă față cheltuielilor și facturilor în această iarnă, în contextul scumpirii carburanților. Raportul celor 100 de zile anunță peste 181 de rezultate, decizii și acțiuni realizate sau inițiate în 15 domenii. Printre acestea se numără reformele economice și administrative, investițiile în infrastructură, măsurile pentru securitatea energetică și avansarea parcursului european. Pe dimensiunea europeană, Republica Moldova are deschise patru dintre cele șase clustere de negociere. Guvernul își propune să închidă provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028. În economie, Guvernul raportează creșteri ale producției agricole cu 11,5%, a celei industriale cu 6,7% și a exporturilor cu 12,8%. Totuși, PIB-ul a crescut cu doar 0,6% în primul semestru, iar inflația anuală a ajuns la 8,6% în septembrie. *** La această oră la Președinția de la Chișinău are loc ședința Consiliului Național de Securitate, unde se discută securitatea cibernetică a statului și asigurarea unui nivel mai ridicat de protecție a serviciilor guvernamentale digitale. Ședința are loc inclusiv în contextul intensificării atacurilor cibernetice asupra instituțiilor publice și a infrastructurii critice din mai multe țări europene, notează Radio Chișinău. *** Ministrul de Externe Mihai Popșoi participă la reuniunea anuală a miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre ale Inițiativei Central Europene (ICE), care are loc la București. În cadrul vizitei, Mihai Popșoi se va întâlni cu ministrul român al afacerilor externe, Dan Neculăescu, cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean, și cu alți oficiali. Discuțiile vor viza prioritățile parteneriatului moldo-român, sprijinul pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și evoluțiile de securitate regională. *** Inflația anuală în Republica Moldova a ajuns la 8,6% în septembrie, cu peste 1,5 procente mai mult decât în august, iar Banca Națională a Moldovei estimează că aceasta va continua să crească până la sfârșitul anului, transmite IPN. Un comunicat al Băncii centrale anunță că inflația a fost impulsionată de o cerere internă robustă și de presiunile persistente asupra prețurilor reglementate și a resurselor energetice. În același timp, Banca Națională a Moldovei a ridicat rata de bază a creditelor până la 11 la sută. Indicatorul aproape că s-a dublat în acest an. Scopul este, spune BNM, de a atenua presiunile inflaționiste și efectele secundare ale șocurilor de ofertă, dar și de a stimula economisirea în defavoarea consumului. *** O dronă de tip Gherbera a fost găsită ieri la sol într-o zonă împădurită în raionul Rezina în nordul Republicii Moldova. Poliția spune că modelul găsit este utilizat, de regulă, în scopuri de recunoaștere și nu conținea substanțe explozive. Poliția îndeamnă cetățenii să nu se apropie și să nu atingă eventualele fragmente sau obiecte suspecte și să sesizeze autoritățile. Aproape 70 de drone au intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova în acest an, iar autoritățile de la Chișinău condamnă Rusia pentru aceste incidente.
