Revista presei internaționale

RFI România
  • 0.0 (0)
  • NEWS
  • UPDATED DAILY

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 20 HR AGO

    China, SUA și ”capcana lui Tucidide”: cum poate fi evitat riscul confruntării

    Ce reprezintă ”capcana lui Tucidide”? Presa internațională  detaliază înțelesurile acestui concept după vizita președintelui Donald Trump la Beijing. Liderul chinez Xi Jinping l-a invocat pe istoricul grec atunci când a atenționat că escaladarea tensiunilor dintre cele două superputeri ar putea duce la un conflict deschis. După cum explică The Wall Street Journal, istoricul grec din secolul al V-lea î.Hr. arăta că „ascensiunea Atenei a inspirat o asemenea frică în Sparta încât războiul dintre cele două orașe a devenit inevitabil” Cu alte cuvinte, o putere dominantă riscă să intre în război cu o putere emergentă de a cărei ascensiune se teme. Acesta este un risc pe care Xi Jinping intenționează să-l evite. Washington Examiner notează că, ”în timpul întâlnirii, Trump și-a exprimat optimismul pentru viitoarele relații dintre China și SUA, prezicând că relația dintre cele două țări va fi „mai bună ca niciodată”. Xi a avut un ton diferit, avertizând că lumea se află la o „răscruce”, cu tensiunile geopolitice actuale. El a subliniat că SUA și China ar trebui să fie aliați, mai degrabă decât adversari. De asemenea, a făcut referire la Capcana lui Tucidide, o teorie a relațiilor internaționale care descrie ascensiunea unei noi puteri ce rivalizează cu un hegemon existent în geopolitică”. Ziarul grec Proto Thema vorbește despre interpretarea modernă a pildei istoricului antic. ”Termenul a fost popularizat de politologul american Graham T. Allison, profesor la Universitatea Harvard, care a căutat să explice dinamica ce se dezvoltă atunci când o putere în ascensiune amenință să înlocuiască o superputere dominantă. Allison a folosit conflictul Atena-Sparta ca exemplu istoric pentru a argumenta că atunci când o nouă putere crește rapid și contestă supremația uneia deja dominante, șansele de război cresc dramatic. În cartea sa din 2017, Destined for War (Destinat războiului), el a susținut că Statele Unite și China se află pe calea unei confruntări periculoase, deși nu considera conflictul inevitabil”. Le Monde consideră că Donald Trump a venit deja slăbit în capitala Chinei.   ”Fanfaronul de la Mar-a-Lago voia să-l impresioneze pe împăratul Chinei. Donald Trump și Xi Jinping urmau să se întâlnească la Beijing la sfârșitul lunii martie. Până atunci, „Furia Epică”, împotriva Iranului, declanșată la sfârșitul lunii februarie, trebuia să fi fost dusă la bun sfârșit de președinte american. După ce a preluat controlul asupra afacerilor venezuelene, Trump era convins că poate aduce rapid Republica Islamică la realitate. Acest lucru era important, Caracas și apoi Teheran fiind două regimuri prietenoase cu Partidul Comunist Chinez. Trump ar fi putut angaja un dialog cu Xi dintr-o poziție de forță. Dar nu a fost să fie”.     ”Se pare că Trump și Xi au discutat despre problema Taiwanului - așadar, ce părere au taiwanezii despre asta?” – întreabă BBC. ”Unii taiwanezi sunt îngrijorați că sunt „în meniu” și că SUA și-ar putea schimba poziția față de Taiwan, în ciuda asigurărilor repetate din partea Washingtonului”.

    4 min

  2. 1 DAY AGO

    Hantavirus: nu este începutul unei epidemii, cu atât mai puțin al unei pandemii

    Cazurile de hantavirus înregistrate pe nava de croazieră Hondius au provocat îngrijorare pe plan mondial. Presa internațională citează experți potrivit cărora boala generată de virus este serioasă, dar rară. Și omenirea nu se află nici măcar în fața unei epidemii. ”Autoritățile sanitare încearcă să liniștească publicul. Însă hantavirusul de tip Andes (de origine sud-americană), a cărui răspândire rămâne învăluită în mister, readuce la viață temerile moștenite de la pandemia de Covid-19”, scrie ziarul elvețian Le Temps.  Cu toate acestea, OMS subliniază încă de săptămâna trecută că acesta nu este nici „începutul unei epidemii”, nici „începutul unei pandemii”. Potrivit Le Figaro, ”rata mortalității hantavirusurilor din Lumea Nouă este de 30 până la 50%. Cu toate acestea, cazurile sunt mai rare - în jur de 300 în toate Americile, comparativ cu miile de cazuri din China. Aceasta, spre comparație cu hantavirusurile din Lumea Veche, a căror rată a mortalității poate varia de la 1 la 15%. În Franța, hantavirusul Puumala, transmis de șoarecele de câmp, este cel mai frecvent și provoacă febre hemoragice cu sindrom renal, care sunt de obicei ușoare. Citeste siHantavirusul și teoriile conspirației În cazul virusurilor transmise de la animale la oameni, contaminarea are loc în principal prin inhalarea de praf și aerosoli contaminați cu excremente de rozătoare. În cazul navei MV Hondius, experții cred că cuplul olandez ar fi putut contracta virusul într-o zonă rurală în timpul șederii de patru luni a celor doi în Chile, Uruguay și Argentina, înainte de îmbarcarea pe navă”. ”Ar trebui să fim îngrijorați din cauza hantavirusului? Experții spun că nu”, titrează USA Today. ”Hantavirusul este o boală serioasă, dar rară.  Medicii spun că este o idee bună ca oamenii să se protejeze purtând o mască N95 atunci când curăță zonele în care ar fi putut fi prezente rozătoare”. Courrier International observă că, în Argentina, se înregistrează o creștere a cazurilor de hantavirus, dar aceasta nu generează panică - exceptând orașul Ushuaia, punctul de plecare al navei Hondius, epicentrul focarului. Localitatea se simte evidențiată pe nedrept de mass-media internațională. Courrier International citează ziarul local El Diario del Fin del Mundo potrivit căruia ”o simplă suspiciune a fost suficientă pentru a declanșa o altă epidemie: epidemia de știri false. Titluri senzaționaliste, ipoteze prezentate drept certitudini… […] Când un oraș turistic este acuzat fără temei, problema nu este doar o problemă de sănătate, ci una mediatică.” În timp ce ziarul argentinian Perfil citează un cercetător și expert în genetică. Acesta afirmă că „nu este nimic atipic sau neobișnuit în acest sens. În Argentina, există cazuri de hantavirus în fiecare an. [...] Acestea nu sunt focare, ci cazuri izolate.”

    3 min

  3. 2 DAYS AGO

    Este gata Uniunea Europeană de negocieri cu Rusia?

    Tema devine actuală după ce însuși Vladimir Putin a sugerat că războiul ar fi pe sfârșite și că ar putea discuta cu europenii. Comentatorii se întreabă care va fi rolul Bruxelles-ului în aceste potențiale discuții. Euractiv notează în acest context că ”șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat luni că ea ar trebui să reprezinte Uniunea Europeană în orice discuții viitoare cu Rusia, în situația în care Bruxelles-ul se luptă să-și definească rolul în negocierile privind războiul din Ucraina. Putin l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca mediator pentru discuțiile dintre Kiev și Kremlin - o idee pe care Kallas a respins-o”. Într-un comentariu pentru RBC-Ucraina, analistul politic Volodymyr Fesenko a sugerat că Rusia ar putea  să o respingă pe Kallas ca reprezentant al UE în negocieri. Potrivit acestuia, diplomatul european ar îndeplini cu greu cerința lui Putin ca negociatorul să fie cineva care nu a spus lucruri rele despre Rusia. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru Financial Times că Kievul salută „o mai mare coordonare la nivel european”, propunând un lider care ar putea reprezenta UE și ar putea aplica „mai multă presiune” asupra Rusiei. ”UE rămâne divizată în ceea ce privește negocierile directe cu Rusia”, constată Euronews. ”Lipsa unității politice, o condiție esențială pentru o mișcare atât de importantă, a fost evidențiată luni la o reuniune a miniștrilor de externe de la Bruxelles, în cadrul căreia mai mulți reprezentanți au pledat pentru noi sancțiuni, mai degrabă decât pentru dialog. Unele capitale preferă să aștepte și să slăbească puterea de negociere a Rusiei. Țara a început să dea semne de dificultăți economice după 20 de runde de sancțiuni și a fost forțată să-și reducă parada de Ziua Victoriei de teama atacurilor ucrainene”. ”Putin rămâne hotărât, totuși, să cucerească prin forță restul regiunii Donbas în acest an, înaintea oricăror discuții serioase”, au declarat pentru The Guardian persoane familiarizate cu gândirea sa. ”Atât armata rusă cât și cea ucraineană prezintă semne tot mai mari de epuizare și continuă să sufere pierderi mari. În acest context, analiștii spun că un avans diplomatic rămâne puțin probabil”. În acest timp – observă Le Point -   ”președintele rus pare a fi prins în paranoia dictatorilor care știu că sunt universal urâți și condamnați la eșec,  Mai mult, el fusese deja trădat de unul de-al său, Evgheni Prigojin. Așadar, Putin, la fel ca Hitler, Mussolini și Ceaușescu, precum Caligula, Nero, Commodus sau Pavel I al Rusiei, la fel ca toți dictatorii lumii, pare tot mai suspicios, paranoic și imagineazăi conspirații peste tot, închis și reluând în buclă imagini ale morții lui Saddam Hussein și Gaddafi. Și are dreptate”.

    3 min

  4. 3 DAYS AGO

    Hantavirusul și teoriile conspirației

    Situația din jurul crizei sanitare de pe nava de croazieră „MV Hondius” a readus la viață vechi teorii ale conspirației, constată presa internațională. Dezinformarea domină din nou rețelele de socializare și stârnește panică în legătură cu o repetare a epidemiei din 2020. Televiziunea francofonă belgiană RTBF redă câteva dintre dezinformările care circulă în prezent pe seama virusului. ”Se presupune că hantavirusul este rezultatul unei conspirații menite să oblige populațiile să se vaccineze sau să stea acasă, având în vedere alegerile intermediare din noiembrie din Statele Unite: în cazul unei carantine, alegătorii ar fi obligați să voteze prin corespondență, deschizând ușa către fraude masive, în ochii celor care, precum Donald Trump, încă contestă rezultatele alegerilor prezidențiale americane din 2020”. Potrivit The Guardian, ”dezinformarea despre hantavirus este răspândită, deoarece Statele Unite nu sunt echipate pentru a răspunde la alarma legată de bolile infecțioase în domeniul sănătății. Agențiile de sănătate din SUA au suferit lovituri puternice sub Trump. Personalul a fost concediat, unii fiind forțați să demisioneze; posturile cheie sunt lăsate vacante”. Alte teorii ale conspirației sunt reluate de Le Figaro: ”Alex Jones, fondatorul site-ului de extremă dreapta Infowars, deja amendat usturător în Statele Unite pentru minciunile sale, susține că globaliștii își lansează Covid 2.0. În mediul online, medici disidenți și personalități politice recurg la ivermectină, un medicament antiparazitar care a avut perioada sa de glorie în teoriile conspirației în timpul pandemiei de Covid. În Statele Unite, fosta congresmenă trumpistă Marjorie Taylor Greene susține că hantavirusul este o „armă biologică” declanșată de companiile farmaceutice pentru a „otrăvi” populația cu vaccinurile lor. Potrivit Japan Times, ”unele postări au indicat că hantavirusul a fost lansat intenționat pentru a reduce populația sau a face bani pentru producătorii de vaccinuri. Unii au susținut, de asemenea, că hantavirusul este un efect secundar al vaccinurilor COVID-19 ale companiei Pfizer, denaturând un document care arăta că era vorba doar de unul dintre numeroasele „evenimente adverse de interes special” supuse monitorizării, nu ceva cauzat de injecție”. El Pais demontează la rândul său unele teorii ale conspirației, cum ar fi aceea că ne-am afla la începutul unei noi pandemii.   ”Nu există dovezi științifice sau indicații epidemiologice că acest focar de hantavirus se va răspândi masiv. În primul rând, pentru că transmiterea sa între oameni nu este foarte eficientă: principalul rezervor al virusului este un anumit tip de rozătoare care nu se găsește la nivel mondial; și, deși transmiterea de la persoană la persoană este posibilă – precum în varianta care circulă pe nava de croazieră – aceasta este foarte rară. Un exemplu al transmiterii limitate este faptul că marea majoritate a persoanelor aflate la bordul navei sunt aparent sănătoase, fără niciun simptom”   .

    3 min

  5. 4 DAYS AGO

    Curioasa invocare a păcii de către Putin. Plus: cotitură la Budapesta

    Paradă fără echipamente militare la Moscova și o curioasă declarație a lui Vladimir Putin privind posibilul sfârșit al războiului. Presa internațională analizează evenimentele din capitala Rusiei. De asemenea, comentatorii privesc și către noul guvern de la Budapesta, condus de Peter Magyar. După cum transmite BBC, Putin spune că ar fi dispus să negocieze noi acorduri de securitate pentru Europa și că partenerul său preferat de negocieri ar fi fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder. Fostul cancelar este un prieten vechi al lui Putin și controversat din cauza muncii sale pentru firmele energetice de stat rusești. Vladimir Putin susține că Occidentul s-a „prins în capcană” în războiul din Ucraina, observă Le Point. ”Însă la Moscova, absența tancurilor din Piața Roșie și măsurile severe de securitate spun o altă poveste. Vladimir Putin a menționat, de asemenea, dorința sa de a discuta noi acorduri de securitate. O propunere care este privită cu multe rezerve în capitalele europene”. Totuși, Kremlinul continuă să ceară retragerea Ucrainei din Donbas ca o condiție pentru progresul păcii, atenționează Kyiv Post. ”Iuri Ușakov, consilier al lui Vladimir Putin, a afirmat pe 10 mai că orice înțelegere privind războiul din Ucraina nu va putea avea loc dacă Kievul nu își retrage armata din Donbas. În ciuda acestui ultimatum rigid, Ușakov și-a exprimat încrederea că SUA nu au abandonat calea diplomatică, prezicând că trimisii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, se vor întoarce în curând la Moscova pentru discuții suplimentare”. Un  punct de cotitură – iată cum caracterizează presa internațională instalarea guvernului de la Budapesta, condus de Peter Magyar. Euractiv notează că Magyar a promis revizuirea sistemului constituțional pentru a se asigura că puterea nu va mai putea fi niciodată concentrată excesiv. Printre cele mai urgente priorități se numără deblocarea a miliarde de euro din fondurile UE înghețate de Bruxelles din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Citeste siDupă bucurie, guvernul ungar începe lucrul Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat pe Magyar invocând „speranța și promisiunea reînnoirii în aceste vremuri dificile”. În ciuda majorității de două treimi a partidului Tisza în parlament, reformele s-ar putea dovedi dificile, comentează Deutsche Welle.  Mai ales că printre ceea ce Magyar a numit „marionetele” [ lui Orban] se numără președintele Tamas Sulyok, procurorul general și mai mulți membri de rang înalt ai sistemului judiciar. Dacă președintele Sulyok alege să nu demisioneze, ar putea întârzia semnificativ reformele. Magyar a declarat că una dintre primele sale acțiuni va fi înființarea unei autorități anticorupție și a unei autorități pentru recuperarea activelor. Aceasta din urmă va avea sarcina de a recupera fondurile statului și contractele care au fost acordate în mod necorespunzător loialiștilor lui Orban. Magyar a anunțat, de asemenea, planuri de a închide mass-media de stat pro-Orban și de a o înlocui cu un nou sistem public de radiodifuziune independent.

    3 min

  6. 8 MAY

    Semnele îngrijorătoare din România și Bulgaria umbresc înfrângerea lui Orban

    România rămâne în centrul atenției presei internaționale după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Comentatorii ridică îngrijorări cu privire la conlucrarea dintre PSD – considerat pro-european – și formațiunea de extremă dreapta AUR. ”Pentru prima dată în istoria postcomunistă a României, un partid din tabăra democratică, pro-europeană - Partidul Social Democrat (PSD) - și-a unit forțele cu un partid de extremă dreapta, pro-rus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)”, constată Deutsche Welle. El Pais vorbește despre ”semnalul din partea României și Bulgariei” Potrivit ziarului spaniol, ”votul de neîncredere de la București și victoria unui candidat pro-rus la Sofia diminuează speranțele din alte capitale privind plecarea lui Orbán din Ungaria. Moțiunea de neîncredere din partea României transmite mai multe semnale capitalelor europene, unele dintre ele îngrijorătoare. (...) Plecarea lui Orbán nu va însemna automat înfrângerea unui stil de politică comun partidelor aliniate nominal atât cu stânga, cât și cu dreapta din Europa Centrală și de Est și care au în comun elemente precum naționalismul, euroscepticismul și o afinitate cu Rusia lui Vladimir Putin.” ”România este din nou cufundată în tulburări politice”, constată Le Monde. ”În ciuda unui vot comun cu naționaliștii Alianței pentru Unitatea Românilor, Partidul Social Democrat nu exclude participarea la o nouă coaliție pro-europeană”. Les Echos vorbește despre ”o alianță complet fără precedent, cu social-democrații și partidul de extremă dreapta AUR. Iar pentru comentatorul de la TV5, ”această alianță nefirească legitimează o extremă dreaptă românească în plină expansiune. Cu o aprobare de 37% în sondaje, AUR este deja în fața PSD în ceea ce privește intențiile de vot; PSD este însă prezent cel mai mare partid din Parlament de la alegerile din decembrie 2024, cu 130 de membri aleși”. După cum transmite BBC, se așteaptă acum ca președintele Nicușor Dan să încerce să reconstruiască coaliția sub un alt prim-ministru. El a încercat să dea asigurări că România - membră a UE și NATO, care se învecinează cu Ucraina - își va menține poziția pro-Bruxelles. Televiziunea publică poloneză TVP amintește că România trebuie să continue să își reducă deficitul, precum și să implementeze reforme pentru a accesa aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență înainte de data limită din august. Se preconizează că deficitul se va reduce la 6,2% din PIB în acest an, față de peste 9% în 2024.

    3 min

  7. 7 MAY

    Și totuși, de ce se teme Vladimir Putin?

    Cu puține zile înainte de preconizata defilare de 9 mai, Ziua Victoriei, situația se menține tensionată la Moscova. Presa internațională vorbește tot mai mult despre măsurile de securitate draconice din capitala rusă și temerile Kremlinului cu privire la siguranța lui Vladimir Putin sau chiar posibilitatea unei lovituri de stat. În ultimele luni, relatează Financial Times, ”Serviciul Federal de Protecție (FSO) al Rusiei a sporit drastic măsurile de securitate din jurul lui Vladimir Putin. Se pare că în Kremlin cresc îngrijorările legate de siguranța președintelui rus”. Le Figaro amintește că izolarea lui Vladimir Putin a crescut în ultimii ani, în special de la pandemia de Covid-19. Dar, din martie, îngrijorările Kremlinului cu privire la o lovitură de stat sau o tentativă de asasinat au crescut semnificativ. Cercul apropiat al președintelui ar fi, de asemenea, afectat. În inima Moscovei, în cartierele din jurul Kremlinului, se spune că rețelele de comunicații sunt întrerupte periodic, iar forțele de ordine efectuează numeroase acțiuni de patrulare însoțite de câini de război”. La Repubblica citează surse din serviciile secrete care susțin că liderul de la Kremlin „nu mai doarme la reședințele prezidențiale din Moscova și Valdai. Își petrece cea mai mare parte a timpului în buncăre subterane. Le interzice bucătarilor, gărzilor de corp și șoferilor să folosească transportul public sau să poarte telefoane mobile. Și își intensifică măsurile de securitate. (...) Vladimir Putin se teme să nu fie asasinat, poate de o dronă ucraineană. Se teme de o lovitură de stat. De aceea are din ce în ce mai puține apariții publice.” (Sursa: Eurotopics) CNN privește către cercul restrâns al fostului ministru al Apărării, Serghei Șoigu. ”Acest fost prieten apropiat al lui Vladimir Putin și-a văzut influența scăzând după ce a fost înlăturat din Ministerul Apărării în 2024. Arestarea pe 5 martie a lui Ruslan Țsalikov, fost adjunct și apropiat al lui Serghei Șoigu, este considerată o încălcare a acordurilor tacite de protecție dintre elite, slăbindu-l pe Serghei Șoigu”. Citeste si“Adevăratul Putin” – portretul liderului megaloman și kleptocrat al Rusiei The Spectator consideră însă că ”a-l prezenta pe Șoigu drept un pucist este ridicol. Pe bună dreptate sau nu, el s-a confruntat cu criticile aspre din cadrul armatei pentru invazia inițială eșuată și eșecurile ulterioare de conducere, strategie și aprovizionare. (...) Acei ofițeri cu care a fost asociat, inclusiv șeful Statului Major General, Gherasimov, s-au disociat în mod explicit de el. Este greu, chiar imposibil, de imaginat că are autoritatea și credibilitatea în cadrul înaltului comandament pentru a organiza o lovitură de stat.” De partea sa, revista poloneză Polityka  observă că „Atacurile ucrainene asupra unor părți ale infrastructurii critice a Rusiei au un impact din ce în ce mai mare. Încet, dar sigur, acest lucru începe să afecteze sentimentul public din Rusia – există o nemulțumire tot mai mare față de restricțiile privind accesul la internet, intensificarea represiunii și teama de o potențială mobilizare completă.” (Sursa. Eurotopics)

    3 min

  8. 5 MAY

    Presa internațională: Simion, artizanul căderii guvernului, viitor incert

    Guvernul pro-european de la București a căzut prin conlucrarea dintre social-democrați și extrema dreaptă. Dar ce se va întâmâpla de aici înainte de greu de prevăzut – iată primele reacții ale presei internaționale după succesul moțiunii de cenzură împotriva cabinetului Bolojan. ”Guvernul român se prăbușește, semănând îndoieli cu privire la reformele fiscale”, titrează Bloomberg. Căderea guvernului Bolojan ar putea bloca reformele necesare pentru a reduce deficitul bugetar al țării, cel mai mare din UE. Associated Press amintește că efortul comun a fost lansat săptămâna trecută, când Partidul Social Democrat (PSD), de stânga, care s-a retras din coaliție la sfârșitul lunii aprilie, și partidul de opoziție de extremă dreapta, Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), au depus moțiunea la Parlament.   ”Ce se va întâmpla acum, după ce Bolojan a căzut, nu este atât de clar”, notează Deutsche Welle.   Negocierile  ”ar putea chiar să ducă la aceeași alianță cvadripartidă ca înainte - deoarece toate cele patru partide sunt necesare pentru a revendica o majoritate stabilă. Președintele Nicușor Dan a încercat luni să-i asigure pe reporteri și pe alți lideri europeni reuniți în Armenia că va lucra pentru a menține stabilitatea și disciplina fiscală. Moneda românească, leul, a scăzut ușor în valoare față de euro în ultimele zile, pe fondul incertitudinii”. Le Monde amintește  că ”partidele de centru-dreapta au criticat vehement decizia PSD de a se alia cu Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă dreaptă, acuzândui pe social-democrați că se abat de la calea pro-europeană. Aproximativ 30 de ONG-uri au cerut Partidului Socialiștilor Europeni (PES) să excludă PSD din rândurile sale dacă menține această alianță, în timp ce un senator PSD a părăsit partidul în semn de protest. PSD, la rândul său, susține că nu există „niciun acord politic post-moțiune” cu extrema dreaptă, ci doar „un obiectiv comun” de a răsturna guvernul Bolojan”. Potrivit analizei Politico, ”Simion este considerat pe scară largă creierul din spatele căderii lui Bolojan. Partidul său de extremă dreapta este în creștere în sondaje, iar șansele sale sunt susceptibile de a se îmbunătăți și mai mult într-o perioadă de instabilitate prelungită, care va amenința perspectivele economice deja precare ale țării. România trebuie să finalizeze reforme cheie până în august pentru a debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE. Dacă nu își pune ordine în finanțele publice, s-ar putea confrunta și cu o retrogradare a ratingului de credit. Liderul de extremă dreapta a cerut alegeri anticipate, însă acestea  sunt considerate puțin probabile. O posibilitate este ca liberalii și socialiștii lui Bolojan să formeze un nou parteneriat sub un tehnocrat independent. O altă posibilitate este ca Bolojan să fie ales să conducă un guvern minoritar, lăsând PSD în opoziție alături de parlamentarii de extremă dreapta ai lui Simion”.

    3 min
See All (24)

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

Information

More From RFI România

You Might Also Like