Revista presei internaționale

RFI România
  • 0.0 (0)
  • News
  • Updated daily

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 17 hr ago

    Cupa Mondială 2026 va fi un eșec. Sau nu...

    Primele meciuri de la Cupa Mondială au avut loc aseară și pe parcursul nopții. Presa internațională continuă să-și pună întrebări cu privire la reușita turneului. Va fi, așadar, un succes sau un eșec? „Prețuri exorbitante ale biletelor, haosul vizelor, interdicția impusă iranienilor de a dormi în orașele americane în care joacă, scandalul arbitrului somalez căruia i s-a refuzat accesul, deși fusese selectat, costul exorbitant de mediu, amenințarea de a vedea polițiști anti-imigrație la porțile arenelor sportive și sentimentul că, fiind dispusă să facă compromisuri cu Donald Trump, FIFA și-a pierdut atât puterea, cât și onoarea. În rest Cupa Mondială, într-adevăr, va fi o mare sărbătoare”, scrie ziarul francez L'Équipe. În timp ce The Atlantic observă că  ”turneul din acest an a fost conceput ca un festival al unității nord-americane. În schimb, a ajuns să testeze cât a mai rămas din această unitate. Restricțiile privind imigrația, disputele comerciale, preocupările legate de securitate și un nou val de naționalism american sub președintele Trump au dus la un experiment geopolitic neobișnuit: o Cupă Mondială care va testa cât de divizată a devenit America de Nord”. Cupa Mondială din 2026, o demonstrație a „trumpismului” sportiv, titrează editorialistul ziarului Le Monde. ”Președintele Statelor Unite folosește marea competiție internațională de fotbal – pe care țara sa o găzduiește împreună cu Mexicul și Canada – ca instrument pentru propria glorie, cu complicitatea FIFA. În 2025, șeful FIFA îi înmâna președintelui american un „premiu pentru pace” ca consolare pentru că nu primise Premiul Nobel cu câteva săptămâni mai devreme. Absurditatea s-ar fi putut opri aici, dar Gianni Infantino a căutat în mod constant să-l îmbuneze pe Donald Trump. Acționând în acest fel, el diminuează rolul instituției pe care o conduce”. El Mundo, la rândul său, se concentrează pe tensiunile geopolitice din jurul acestei Cupe Mondiale. Într-un context de „pură dezordine globală”, competiția ar putea deveni „o demonstrație nedorită a fracturilor din sistemul internațional”. „Participarea Iranului la Cupa Mondială este umbrită de conflictul care a izbucnit între Washington și Teheran în februarie anul trecut”, precizează și ziarul spaniol cu profil sportiv AS. „Nu intrați în panică! Acest Campionat Mondial va merge foarte bine”, ne asigură Bloomberg. „Dacă există un lucru pe care toate Cupele Mondiale îl au în comun, este că, înainte de începerea turneului, fiecare comentator prezice un fiasco”. De aceeași părere este și publicația sportivă americană The Athletic. ”Înaintea fiecărei Cupe Mondiale, rapoartele îngrijorătoare curg timp de luni de zile. Înainte de ediția din 2010 din Africa de Sud și de cea din 2014 din Brazilia, toată lumea vorbea despre riscurile pentru siguranța spectatorilor din afara stadioanelor. Înainte de ediția din 2018 din Rusia, existau temeri că huliganii îi vor hărțui vizitatorii străini. În final, totul a decurs bine, concluzionează publicația”.

    4 min

  2. 1 day ago

    Cupa Mondială: va fi sărbătoarea fotbalului confiscată de Donald Trump?

    Cupa Mondială de fotbal începe astăzi în trei țări, Statele Unite, Mexic și Canada. Cea mai mare parte a meciurilor se desfășoară în Statele Unite. Prilej pentru comentatori să se întrebe: va fi acesta un eveniment dominat de Donald Trump? După cum notează Courrier International, ”la Campionatul Mondial, fiecare are propria țară, imn și steag. Însă tocmai această ediție, marcată ca nicio alta de importanța diasporelor, ne-ar putea permite să depășim această viziune. Și aceasta chiar dacă va avea loc în principal în Statele Unite, unde un președinte Donald Trump este angajat într-o politică de imigrație represivă”. Potrivit comentatorilor canalului sportiv ESPN, ”în climatul politic actual din Statele Unite, marcat de temerile legate de intervențiile extrem de controversatei agenții de imigrare și control vamal (ICE) în jurul stadioanelor, atmosfera din tribune și de pe străzi ar putea fi în mare măsură asigurată – sau chiar salvată – de diasporele numeroaselor țări. O ambivalență puternică”. În timp ce ziarul francez Le Parisien vede ”riscul” unei Cupe Mondiale sub controlul lui Trump. ”Președintele intenționează să transforme acest eveniment global într-o demonstrație de putere și prestigiu”. Ziarul amintește de vizita în Biroul Oval a președintelui FIFA, Gianni Infantino, din august 2025. Atunci, președintele american a purtat o șapcă roșie cu sloganul sfidător: „Trump a avut dreptate în toate privințele”. Citeste siVor fi suporterii europeni în siguranță, pe teritoriul SUA, la Cupa Mondială? ”Cupa Mondială are o problemă cu Trump”, titrează și Vox. ”Al doilea mandat al lui Donald Trump a făcut din ostilitatea față de toți imigranții - și în special față de cei non-albi - o politică de bază”. Festivalul fotbalului nu este doar despre Trump The Guardian observă la rândul său că ”abordarea fără precedent a administrației Trump față de eveniment nu a primit prea multe împotriviri din partea organizatorilor. Dar festivalul fotbalului nu este doar despre Trump. Evenimentul ar putea transforma în sfârșit interesul tot mai mare al americanilor pentru acest joc într-o poveste de dragoste în toată regula”. Competiția nu are loc doar în Statele Unite. În Mexic, temerile sunt legate de pericolul reprezentat de cartelurile drogurilor. Jurnaliștii de la ediția spaniolă a CNN precizează că orașul Ciudad de Mexico, unde vor avea loc cinci meciuri, „este considerat unul dintre cele mai sigure locuri din țară”, datorită în special unei prezențe puternice a poliției. ”Vigilența rămâne însă esențială. Grupurile criminale implicate în traficul de persoane, prostituție și extorcare sunt încă foarte răspândite”. Citeste siCupa Mondială de fotbal: Ce se întâmplă când țara gazdă bombardează una din participante? Și El País América asigură că ”zonele turistice rămân în general relativ neafectate de violența zilnică a grupurilor criminale”. Principala problemă evidențiată de ziar se referă la lipsa unui răspuns eficient la criza disparițiilor. Peste 133.000 de persoane sunt în prezent dispărute în Mexic. Această cifră continuă să alimenteze criticile din partea organizațiilor pentru drepturile omului pe măsură ce se apropie competiția. (Sursa: Courrier International).

    4 min

  3. 2 days ago

    Iran: forța lui Trump, incapabilă să aducă pace

    Se îndreaptă războiul din Iran către o confruntare fără de sfârșit? Iată avertismentul comentatorilor internaționali după ce, la începutul săptămânii, a fost depășit pragul celor 100 de zile de la declanșarea ostilităților. Pentru The Hill, ”războiul pare să nu aibă un sfârșit, în ciuda promisiunilor de campanie ale președintelui Trump de a ține SUA departe de conflictele externe pe termen lung. Trump a negat că ar fi promis vreodată că nu va începe noi războaie și a contestat faptul că acest război cu Iranul este unul fără stârșit”. ”Pagube extinse, facturi costisitoare”, constată Newsweek. ”Capitala iraniană Teheran a fost de departe cea mai vizată locație a războiului. Pentagonul a estimat că a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, iar Casa Albă a solicitat în curând 200 de miliarde de dolari finanțare suplimentară pentru a reaproviziona stocurile de arme”. Citeste siCum a făcut familia Trump două miliarde de dolari în doi ani Le Monde vorbește despre  neputința lui Donald Trump în fața capcanei iraniene. ”Mantra președintelui SUA a fost „pace prin forță”. Dar forța se dovedește incapabilă să producă pace. Rezistența pe care o întâlnește în Iran nu îi oferă decât perspectiva unui acord diametral opus obiectivelor sale inițiale de război. Ar permite supraviețuirea regimului din Iran și a programului său de rachete balistice, lăsând fără răspuns întrebări despre ce au însemnat de fapt declarațiile grăbite din iunie 2025 privind programul nuclear „anihilat” la sfârșitul unui scurt război de douăsprezece zile”. În acest timp, influența lui Trump asupra lui Netanyahu este în scădere, observă La Stampa:   „Președintele, care a susținut Israelul în ofensiva sa împotriva Iranului, se află acum în poziția opusă: nu mai este doar un instigator politic și militar al escaladării, ci un mediator disperat într-un conflict care capătă semnele unui război fără sfârșit. (...) Unul promite un acord final cu Teheranul, celălalt invocă autoapărarea. (...) «Donald» poate suna, se poate enerva, poate emite avertismente. Dar pentru că Washingtonul nu a ținut cu adevărat Israelul în frâu atunci când deciziile sale militare au complicat acorduri mai ample, Netanyahu știe că poate împinge limitele.”   (Sursa: Eurotopics)   Președintele Statelor Unite nu ar fi trebuit să înceapă niciodată acest război, este concluzia celor de la Irish Independent: „Trump încearcă pur și simplu să evite realitatea sumbră: nu există o cale ușoară de ieșire dintr-un conflict în care nu ar fi trebuit să intre niciodată. Toate opțiunile sunt proaste, iar Trump nu are pe nimeni altcineva de învinovățit decât pe el însuși. (...) Trump învață aceleași lecții amare pe care le-au învățat președinții anteriori în Vietnam, Irak și Afganistan și pe care Vladimir Putin le învață acum în Ucraina. Războiul nu este un exercițiu de țintire, iar partea cu cele mai multe bombe nu câștigă neapărat. Voința contează mai mult decât armele, iar capacitatea de a absorbi presiunea este în cele din urmă mai importantă decât capacitatea de a o aplica.” (Sursa: Eurotopics)

    3 min

  4. 3 days ago

    Zelenski are cărți puternice, europenii îi fixează lui Putin condițiile păcii

    Presa internațională analizează rezultatele întâlnirii de duminică seara dintre liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Summitul de la Londra s-a încheiat cu o puternică declarație de susținere a Ucrainei. ”Europenii i-au impus lui Putin cinci condiții”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung. ”Roman Abramovici ar putea juca un rol”. Într-un interviu acordat Sky News, Zelenski a clarificat că întâlnirea sa cu miliardarul rus, fost patron al clubului de fotbal Chelsea „nu a fost un secret”, deși Abramovici a cerut inițial ca rolul său de mediere să rămână complet discret. Potrivit lui Zelenski, miliardarul a călătorit în capitala Ucrainei pentru a evalua ce ar fi gata să facă Kievul pentru a iniția discuții de pace. Le Figaro informează că, potrivit aliaților europeni ai Ucrainei, linia actuală de contact trebuie să servească drept punct de plecare pentru negocieri. ”Frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, au subliniat cei patru lideri. După cum transmite BBC, ”cele cinci condiții includ oprirea luptelor, începerea negocierilor de la poziția actuală pe teren, precum și garanții de securitate „robuste” pentru Ucraina. Liderii au reiterat necesitatea ca SUA să facă parte din proces, într-un moment în care atenția președintelui american Donald Trump s-a îndreptat către războiul cu Iranul”. Ucraina are inițiativa militară Pentru ziarul spaniol El Mundo, ”declarația constituie o respingere directă a planului de pace lansat de Statele Unite în noiembrie, care implica faptul că Ucraina ar trebui să cedeze mai mult teritoriu decât a pierdut în fața Rusiei. Punctul cheie acum este că Ucraina are inițiativa militară și chiar își recapătă teritoriul ocupat de Rusia. Acest lucru oferă Kievului mult mai mult spațiu de manevră. Peste o săptămână are loc summitul G-7 de la Evian (Franța); peste o lună, summitul NATO de la Ankara; și peste cinci săptămâni, summitul Coaliției de Voință, la Paris. Prin urmare, următoarea lună și jumătate ar putea fi decisivă pentru rezolvarea războiului”. Citeste siZelenski și liderii UK, Franței și Germaniei enunță condițiile păcii cu Rusia ”Ce s-a realizat?” – întreabă Kyiv Post. ”Comentatorii văd Ucraina câștigând influență strategică din cauza eșecurilor militare rusești, în timp ce Europa consideră din ce în ce mai mult Kievul un partener de securitate vital. Atacul blitz al lui Zelenski asupra Sankt Petersburgului, care a coincis cu «Davos-ul rusesc», arată că Putin nu este capabil nici măcar să-și apere propriul oraș. Drept urmare, situația s-a schimbat și, pentru prima dată, Zelenski pare să aibă avantajul strategic.” The Independent notează în acest context că ”europenii au multe de învățat de la Ucraina, iar relația militară este acum o stradă cu două sensuri.   Acum puțin peste un an, dl Zelenski stătea în Biroul Oval, fiind hărțuit de președintele Trump, care-i spunea că nu are cărțile necesare și că „se joacă cu al Treilea Război Mondial”. Ei bine, se pare că Ucraina are niște cărți extrem de utile, iar America este cea care a cochetat cu războiul mondial, nereușind să supună Iranul”.

    4 min

  5. 4 days ago

    Critici în Europa după discursul lui Pete Hegseth la aniversarea Zilei Z

    Presa internațională comentează discursul secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, rostit la festivitățile ocazionate de cea de-a 82-a aniversări a debarcării din Ziua Z. Hegseth a profitat de moment pentru a reitera atacul de lungă durată al administrației americane asupra politicilor europene de imigrație. Comentatorii privesc și către forumul economic al lui Putin de la Sankt Petersburg, perturbat de dronele ucrainene. Le Figaro notează că Secretarul Apărării al SUA a afirmat la festivitatea din Normandia că „pacea este garantată doar prin putere”, abținându-se în discursul său, rostit în prezența omoloagei sale franceze, Catherine Vautrin, de la orice mențiune explicită a conflictelor în curs de desfășurare din Iran, Ucraina sau orice altă regiune a lumii. Ziarul belgian La Libre transmite la rândul său că Hegseth a făcut aluzie la o amenințare pe care o reprezintă imigrația pentru „civilizația occidentală”, făcând o analogie cu debarcările din Normandia de acum 82 de ani. Citeste siAproape uitați... Eroii care au înregistrat imagini în timpul debarcării din Normandia După cum relatează The Guardian, discursul lui Pete Hegseth despre imigrație, a fost condamnat drept „stupid și grotesc” de către istorici și activiști. Istoricul, autorul și prezentatorul de televiziune englez Simon Schama l-a descris ca fiind „un fel special de dezgust: un amestec de surditate istorică, stupiditate grotescă și o importanță de sine comic de ridicolă”. „Atâta prostie”, a scris pe rețelele de socializare Anders Åslund, economist suedez și fost cercetător senior la Atlantic Council. „«Suntem alături de aliații noștri!» Nu, nu sunteți alături de ei. Tocmai i-ați atacat. Politicile de imigrare sunt chestiuni interne.” Citeste siComandoul Kieffer - francezii care au participat la debarcarea din Normandia Åslund a criticat recenta decizie a lui Hegseth de a lipsi de la o reuniune cheie a NATO și promisiunile lui Donald Trump de a reduce numărul de trupe din Europa. „Nu știe Hegseth că cel mai nesigur «aliat» sunt, de departe, SUA?”, a spus el. Davos-ul lui Putin La Sankt Petersburg, „Davos-ul lui Putin” s-a încheiat așa cum a început, sub un baraj de drone ucrainene, citim în Le Monde. Orașul natal al președintelui rus a fost vizat de peste o sută de drone ucrainene sâmbătă, 6 iunie, ultima zi a Forumului Economic Internațional. Prezent în ziua precedentă, Vladimir Putin respinsese oferta președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a avea o întâlnire pentru inițierea negocierilor de pace. Politico amintește că ”Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg este un eveniment folosit de Kremlin pentru a prezenta economia Rusiei și a atrage investiții străine. Acesta este adesea supranumit „Davos-ul lui Putin”. Atacurile Kievului au avut loc la câteva ore după ce Putin a refuzat să se întâlnească cu președintele Ucrainei, Zelenski, care îi trimisese o scrisoare în care cerea discuții de pace”. Iar BBC transmite că forumul, ”conceput pentru a atrage investiții străine în țară, a atras mii de invitați din 130 de țări, inclusiv o delegație americană discretă - prima din ultimii ani. În scrisoarea sa deschisă adresată lui Putin de joi, Zelenski a cerut un armistițiu și negocieri față în față cu liderul rus pentru a pune capăt războiului, care a început odată cu invazia la scară largă a Rusiei în 2022”.

    3 min

  6. 5 Jun

    Suveranitatea digitală a UE și ”undă verde” pentru Ucraina și R. Moldova

    Europa se pregătește să atingă suveranitatea digitală. Presa de pe continent analizează strategia dezvăluită de Henna Virkkunen, comisarul european pentru afaceri digitale. De asemenea, apar numeroase comentarii după ce statele membre au dat undă verde preliminară pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Financial Times analizează planurile UE pentru suveranitatea tehnologică și notează că momentul marchează un punct de cotitură. Este vorba despre trecerea „de la reglementarea giganților tehnologici la promovarea serviciilor europene”. După cum observă Politico, ”pachetul privind suveranitatea tehnologică este motivat în mare parte de modul în care președintele american Donald Trump transformă dependența Europei de firmele americane în armă. De asemenea, se conturează o perspectivă pe termen lung: stimularea jucătorilor de pe continent, astfel încât aceștia să-i poată contesta în cele din urmă pe rivalii americani”. La Vanguardia amintește că ”o nouă lege privind semiconductorii, Chips Act 2.0, ar trebui să condiționeze subvențiile și ajutoarele de stat europene de contribuția la valoarea adăugată pentru Europa. Conceptul își propune să favorizeze companiile care intenționează să investească în cercetare și dezvoltare în Europa, să creeze locuri de muncă acolo și să construiască un ecosistem. Giganții din Silicon Valley cărora le lipsește o infrastructură robustă în Europa vor fi inevitabil dezavantajați”. (Sursa: Courrier International). ”Un pas cu un mare grad de simbolism” Ziarul francez Les Échos vede în deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina ”un pas cu un mare grad de simbolism, unul pe care Volodimir Zelenski îl aștepta de luni de zile, de fapt din decembrie 2023. Aceste negocieri au fost apoi lansate oficial în iunie 2024, dar deschiderea diferitelor capitole a rămas supusă acordului unanim al statelor membre. Odată cu venirea la putere a lui Péter Magyar în primăvara anului 2026, Budapesta și-a ridicat vetoul după un acord cu Kievul privind minoritățile maghiare”. Vorbind despre extinderea UE, Euractiv dezvăluie că Berlinul și Parisul ar avea intenția de a decupla Republica Moldova de Ucraina. ”Merz și Macron plănuiesc un „nou avânt”. Țările din Balcanii de Vest și Moldova ar trebui să fie mai implicate în activitatea internă a UE, pe măsură ce progresează în ceea ce privește reformele”. Un document franco-german consultat de Euractiv, dezvoltă ideile propuse de Friedrich Merz, cancelarul german, atunci când a sugerat acordarea Ucrainei a unui statut de membru asociat în UE luna trecută și a afirmat că lentoarea procesului de extindere generează frustrare pentru toate țările implicate. În contextul în care liderii UE urmează să vină în Muntenegru pentru un summit privind extinderea, inițiativa franco-germană este parțial o încercare de a arăta Balcanilor că nu sunt lăsați în urmă și că UE are mai mult de oferit decât un simplu roaming mai ieftin”.

    3 min

  7. 4 Jun

    Lovitură la Davosul lui Putin, moment jenant pentru Kremlin

    Ucraina a atacat facilități petroliere din Sankt Petersburg chiar în timp ce orașul găzduiește Forumul Economic, un fel de Davos al lui Putin. Un moment jenant pentru Kremlin, sunt de părere comentatorii. În același timp, presa analizează efectele economice ale reaprinderii războiului din Golf. ”Nori groși s-au ridicat miercuri dimineață deasupra orașului Sankt Petersburg, al doilea ca importanță al Rusiei după Moscova, fumul negru plutind peste bisericile cu cupole aurite și portul aglomerat al orașului”, relatează The Washington Post. Politico amintește că Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg ”este un eveniment internațional cheie pentru Putin, care își propune să-și demonstreze puterea și faptul că Rusia nu este izolată la nivel global. O delegație americană este așteptată să participe la forum pentru prima dată din 2018, inclusiv președintele Comisiei de Arte Frumoase a administrației și arhitectul sălii de bal de la Casa Albă a președintelui Donald Trump, Rodney Cook”. First Post nu uită că ”anul acesta, Kremlinul a adus la conferință figuri occidentale de extremă dreapta, inclusiv Andrew Tate, autoproclamatul misogin și acuzat de agresiune sexuală, Candace Owens, influencer-ul MAGA, și Rodney Mims Cook Jr., un aliat al președintelui american Donald Trump”. Potrivit The Guardian, ”atacurile sunt profund jenante pentru Kremlin, având loc la aproximativ 16 kilometri de forum, unde Putin urmează să susțină vineri discursul principal. Invitații au sosit la ceremonia de deschidere de miercuri sub nori de fum gros. Alții nu au putut zbura după ce aeroportul din Sankt Petersburg a fost închis temporar”. Citeste siSankt Petersburg lovit de drone ucrainene în ziua deschiderii unui Forum internațional la care participă Putin Analizând efectele economice ale escaladării războiului din Golf, Financial Times, atenționează că rezervele de petrol se diminuează rapid. Iar criza riscă să se extindă. ”Țările în curs de dezvoltare vor fi probabil cele mai afectate și le va fi din ce în ce mai greu să finanțeze subvenții substanțiale pentru a-și proteja consumatorii de creșterea prețurilor globale.” Libération notează că ”OCDE prognozează o creștere economică mai lentă și o inflație mai mare. Instituția prognozează o creștere economică globală redusă în 2026 la 2,8% dacă perturbările se încheie rapid și la 2,1% dacă conflictul continuă. În acest scenariu, OCDE consideră că mai multe țări riscă să intre în recesiune”. Foreign Affairs observă că războiul ”a fost un semnal de alarmă pentru factorii de decizie, deoarece țările care se bazează pe combustibilii fosili importați au descoperit că regimurile străine le-ar putea priva cu ușurință de o marfă esențială și, prin urmare, le-ar putea submina suveranitatea.” O dependență pe care multe țări încearcă acum să o reducă, după cum explică ziarul german cu profil economic Handelsblatt. ”În Franța, Emmanuel Macron, care pare să fi înțeles urgența situației, tocmai a declarat o mobilizare generală pentru electrificarea țării. Franța folosește criza energetică drept o oportunitate de a-și reduce dependența”.

    3 min

  8. 3 Jun

    Armenia înainte de alegeri: atacuri rusești pe modelul Moldovei și României

    Armenia începe să intre în vizorul presei internaționale, pe măsură ce alegerile parlamentare se apropie. Scrutinul este programat duminică 7 iunie. Prim-ministrul Nikol Pașinian speră să consolideze orientarea pro-europeană a țării. Dar rușii sunt de altă părere. Vladimir Putin a amenințat cu sancțiuni economice severe. The Moscow Times observă că propaganda intensă a Rusiei  a transformat aceste alegeri într-un referendum privind integrarea europeană a Armeniei. ”După fiascourile din Moldova și Ungaria, Kremlinul nu își poate permite o altă înfrângere. Prin urmare, nu numai că apar predicții sumbre despre colapsul economic și cultural al Armeniei în cazul în care aceasta va adopta un curs pro-european, dar este pusă sub semnul întrebării însăși supraviețuirea statalității sale.” Citeste siRusia avertizează Armenia că nu îi va mai furniza petrol și gaze ieftine dacă va continua apropierea de UE France Info informează că ”cel puțin 435 de operațiuni de interferență rusească au fost identificate în ultimele opt luni de către colectivul Antibot4Navalny. Modus operandi este cel al rețelei rusești pro-Kremlin cunoscută sub numele de „Matryoshka”, care este deja activă în mai multe țări, interferând cu alegerile. În Armenia, operațiunile acestei rețele s-au intensificat în luna mai, pe măsură ce alegerile se apropiau”. Citeste siUE acuză Rusia că face presiuni asupra Armeniei înaintea alegerilor legislative Divorț cu Rusia, logodnă cu Europa? – întreabă BBC. Jurnaliștii britanici amintesc despre interferența clericilor în alegeri. ”Pașinian și anturajul său acuză episcopii că lucrează pentru Kremlin și că au un comportament imoral. Nicio acuzație nu a fost dovedită în instanță. În biserică, aceste atacuri sunt considerate drept o luptă împotriva creștinismului. Când principalul filantrop al bisericii, miliardarul ruso-armean Samvel Karapetyan, a ieșit în apărarea bisericii, el a fost arestat și acuzat că a intenționat preluarea puterii”. La Stampa insistă pe sprijinul acordat de Donald Trump lui Pașinian:   „Până acum, în alegerile din Europa de Est, Trump a fost aproape întotdeauna de partea celor mai înfocați naționaliști pro-Moscova - Viktor Orbán în Ungaria, Călin Georgescu și George Simion în România sau grupurile pro-Kremlin din Moldova care au încercat să importe sloganul «Să facem Moldova din nou măreață». Dar cu Pașinian este diferit. (...) Cu toate acestea, Trump nu a devenit brusc avocatul extinderii UE; în acest caz, Trump  are interesele sale (...), acces la Asia Centrală pentru companiile energetice americane.”   După cum a observat recent un parlamentar armean, citat de americanii de la National Interest ”armenii din Rusia sunt acum singurul grup din întreaga țară căruia i se permite să organizeze demonstrații publice - și numai atunci când oficialii armeni îi vizitează și numai împotriva lor. Dar cea mai periculoasă armă din arsenalul Moscovei este războiul informațional. Modul de operare este similar cui cel din Moldova, România și chiar din Statele Unite: site-uri web clonate care imită mass-media legitimă, amplificare coordonată pe rețelele sociale și canale anonime Telegram care difuzează povești fabricate”.

    3 min
See All (24)

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

Information

More From RFI România

You Might Also Like