Dulce Românie

S. Mîrzea

O poezie pe zi face bine la suflet.

  1. 3d ago

    Balada Leul și Boul (Poezie cu morală)

    Pilda Leul si Boul "Leul și cu Boul, ambii în putere, Îmboldiți de sete, au mers la o bere. Şi-așteptând lichidul rece și-nspumat, Iaca telefonul sună apucat... "- Da! raspunse Leul. Dragă, vin acum. Mă-ntâlnii cu Boul și vorbim în drum. Sigur! Merg la piață, cumpăr zarzavat, Iau și doua pulpe-spate de mânzat. Plătesc eu și rata, fiindcă tot e-n drum. Nu întârzii, dragă ! Sigur! Vin acum! Să-mbraci leișorii, să-i scot la plimbare, Cât timp tu, iubito, o să faci mâncare. "Nici nu-ncheie bine astă convorbire, Că Boul, alături, își ieși din fire: "- Ți se spune Rege peste animale Și asculți de vorba soțioarei tale? Toți se tem de tine. Te dai fioros... Da-n fața nevestii, un cuvânt n-ai scos. Eu sunt bun de rege peste mari și mici Și ca drept dovadă, fii atent aici... "Boul apelează și-ncepe-a mugi: "- Fă, fire-ai a dracu', scapă de copii. Du-i la mă-ta, vinde-i, fă-i salată "bef", Că-s la bautură și-o să vin cu chef. Să coseşti fâneața și să-mi faci platou Cu flori de cicoare și de ochi de bou. Să m-aștepți cu iarba caldă în tigaie C-altfel, fă nevastă, te rup în bătaie . "Și închide , Boul."- Ei? Ce zici, frațică? Șpilu-i ca femeia să-ți știe de frică ... Fără "sigur, dragă ", fără "da, iubito"... Cum mi-a întors vorba, am cotongit-o." Leul își bea berea și zâmbind la Bou: "- Frate, fiecare cu norocul său... Soața ta te-ascultă orice-ai poruncit... Ce să zic, frațică ... Ești un fericit... "Și-n timp ce achită berea la hangioaică:" - Dar a ta e Vacă ... A mea e LEOAICĂ ." MORALA 1 Și se duse Leul la bârlogul său Iar Boul de veacuri, a rămas tot bou. Fiindcă o fi Vaca bună și blajină, Însă doar LEOAICA poate fi regină. MORALA 2 Pentru toți bărbații care se cred lei, Dar și-ar vrea consoarta, mama de viței : Dacă tot vă place să vă dați smardoi, Luati-vă LEOAICE... sau rămâneți Boi....! MORALA 3 Pentru o Leoaică, toți boii nu fac cât un Leu!

  2. Apr 15

    Trei, Doamne, și toți trei!

    1. Simbolismul Cifrei Trei Poezia este construită pe o structură de basm, dar cu un final de tragedie antică. Cifra 3 este sacră în tradiția românească (trei frați, trei încercări), ceea ce face ca pierderea tuturor celor trei fii să simbolizeze o catastrofă totală. Nu este doar moartea unor oameni, ci stingerea completă a unui neam, a unei linii de sânge. 2. Perspectiva Tatălui (Bătrânul Radu) Spre deosebire de alte poezii de război care se concentrează pe jalea mamei, Coșbuc alege aici figura tatălui. • Mândria vs. Durerea: La început, bătrânul Radu este mândru. Își vede fiii ca pe niște „stâlpi de cafenele” (în sensul de bărbați de vază ai satului). • Refuzul realității: Modul în care el întreabă succesiv despre fiecare fiu, sperând împotriva evidenței că măcar unul a scăpat, creează o tensiune insuportabilă pentru cititor. 3. Gradarea Tragediei Coșbuc folosește o tehnică de „zoom-in” pe durere. Nu aflăm de moartea lor dintr-odată: 1. Primul fiu: A căzut la Plevna, în fruntea atacului. 2. Al doilea fiu: A căzut în șanțurile de apărare. 3. Al treilea fiu: Cel mai mic, „mezinul”, a murit și el, lăsând tatăl fără nicio speranță. 4. Contrastul Vizual Poezia este extrem de vizuală. Coșbuc pictează tabloul bătrânului care stă la drum, privind în zare după căruțele care aduc răniții sau veștile. Imaginea finală a bătrânului care „se clătina” și a cărui lume se prăbușește este una dintre cele mai puternice imagini ale suferinței umane din opera sa. Detalii „din spatele textului” • Ecoul Războiului de Independență: Ca și „Aghiotantul”, și această poezie este inspirată de evenimentele de la 1877. Plevna, menționată în text, a fost locul celor mai sângeroase bătălii pentru români. • Universalitatea: Deși scrisă într-un limbaj țărănesc, poezia a fost tradusă în multe limbi pentru că atinge o coardă universală: absurditatea războiului care îi forțează pe părinți să își îngroape copiii. O notă de stil: Observă refrenul implicit al durerii. Titlul în sine sună ca o rugăciune sau un suspin de deznădejde pe care îl scoate cineva când nu mai are lacrimi.

About

O poezie pe zi face bine la suflet.