Ascultă ZdG

Ziarul de Gardă

„Ascultă ZdG” este canalul de podcasturi al Ziarului de Gardă - cel mai mare grup de presă dedicat jurnalismului de investigație din Republica Moldova. Aici publicăm toate produsele noastre audio: Podcast ZdCe, Tinerii de Gardă, Săptămâna de Gardă și Dincolo de Investigații. Ascultă ZdG și, dacă îți place ceea ce auzi în căști sau în boxe, recomandă și prietenilor tăi episodul preferat. Îți mulțumim că urmărești Ziarul de Gardă!

  1. 2d ago

    „Vreau să merg în alegerile din 2029 cu o promisiune realizată”. Când va fi R. Moldova membră UE?

    Adrian Băluțel, deputat PAS și noul președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, este invitatul Podcast ZdCe, după recenta sa numire în această funcție, în locului lui Marcel Spatari, care a preluat conducerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe. Băluțel explică ce îl recomandă pentru această nouă funcție și care sunt prioritățile asumate în privința procesului de ajustare a legislației naționale la cea europeană. El a subliniat că, până la sfârșitul anului 2026, Parlamentul trebuie să adopte 250 de modificări în această privință. Deputatul s-a referit și la blocajul în privința deschiderii negocierilor pe celelalte grupuri de capitole, până în prezent fiind deschise numai două, după ce Ungaria s-a opus în privința deschiderii acestora pentru Ucraina. De asemenea, a răspuns la întrebarea dacă este sau nu necesară decuplarea R. Moldova de Ucraina, în procesul de negocieri cu UE. Întrebat despre termenul pe care și-l asumă PAS pentru integrarea europeană a R. Moldova, Băluțel a subliniat: „Noi am spus-o răspicat că noi ne asumăm să facem tot ce ne stăm puteri să terminăm negocierile până în 2028. Procesul de integrare nu este un proces care depinde doar de noi. Dar eu vreau să merg în alegerile din 2029 cu o promisiune realizată față de oameni, că Partidul Acțiune și Solidaritate, că Guvernul actual, Parlamentul actual, a făcut tot ce este în putere ca să fie gata să închidă negocierile. Și noi o să ne ținem de acest calendar mort-copt. Dar restul sunt elemente care nu țin obligatoriu din noi. 2028 rămâne o dată ambițioasă, dar realizabilă pe încheierea negocierilor”. Deputatul PAS s-a referit și la riscurile de securitate din cauza dronelor rusești care ajung tot mai des în spațiul aerian și pe teritoriul R. Moldova, precum și la instrumentele de apărare de care dispunem. „Odată cu intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, vedem și riscuri care se revarsă și asupra R. Moldova. Mai vedem faptul că anumite provocări ale Federației Rusiei nu cred că sunt accidentale. (...) Astea sunt și tactici de intimidare pe care Federația Rusă încearcă să le folosească contra R. Moldova. Adevărul este că nici pentru o secundă acest pericol al războiului de la frontieră nu a devenit mai mic. (...) În cazuri de risc, eu sunt destul de convins că România va fi principalul partener care ne va ajuta în acest sens, inclusiv dacă este necesar, probabil, pe doborârea dronelor”, a declarat Adrian Băluțel. Referitor la drona ce a survolat zona Aeroportului Internațional Chișinău atunci când acolo se afla avionul cu care urma să zboare Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, deputatul a spus că „a fost un risc major de securitate, dar nu un pericol direct”.

  2. Sep 6

    Care e problema cu regiunea transnistreană? Jurnalista Irina Tăbăranu, la Detectorul de Falsuri

    La „Detectorul de Falsuri” discutăm cu jurnalista Irina Tăbăranu, cofondatoarea platformei Zona de Securitate, despre narațiunile și falsurile promovate de administrația separatistă de la Tiraspol și de canalele proruse cu ocazia așa-zisei „zile a republicii moldovenești nistrene”. Pornim de la mesajele potrivit cărora regiunea transnistreană ar fi apărut ca reacție la „naționalismul” și discriminarea vorbitorilor de rusă de la Chișinău, R. Moldova ar fi fost agresorul în războiul de pe Nistru, iar Rusia ar fi „garantul păcii” și protectorul populației din regiune.În cadrul discuției, analizăm ce s-a întâmplat, de fapt, la începutul anilor ’90, cum a fost proclamată așa-numita „republică moldovenească nistreană” și cât adevăr există în afirmația că aceasta ar fi apărut prin „voința poporului”. Vorbim despre implicarea Armatei a 14-a ruse în războiul de pe Nistru, despre narațiunea unui „război civil” și despre felul în care rolul Federației Ruse în conflict este omis sau reinterpretat în discursul propagandistic de la Tiraspol.Totodată, discutăm despre pretinsa „blocadă economică” impusă de Chișinău, în condițiile în care cea mai mare parte a exporturilor regiunii ajunge pe piața Uniunii Europene, despre situația drepturilor omului și a școlilor cu predare în limba română, dar și despre încercarea de a construi o identitate separată a locuitorilor din stânga Nistrului. Explicăm și de ce Rusia continuă să fie prezentată drept singura forță capabilă să protejeze regiunea și cum frica unui nou război este folosită pentru a menține distanța dintre cele două maluri ale Nistrului.

  3. Aug 22

    „Independența ne-a căzut în cap”? Istoricul Sergiu Musteață, la Detectorul de Falsuri

    La Detectorul de Falsuri discutăm cu istoricul Sergiu Musteață despre narațiunile și falsurile promovate în spațiul informațional în ajunul Zilei Independenței și despre felul în care istoria R. Moldova este folosită pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea și viitorul statului. Pornim de la reacțiile apărute pe mai multe canale de Telegram după ce Ministerul Educației și Cercetării a anunțat lecția tematică „Independența care ne unește”, inclusiv de la afirmațiile potrivit cărora independența „ne-a căzut în cap” odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, iar cei 35 de ani care au urmat ar putea fi rezumați la industrie și agricultură distruse, exod, sărăcie, corupție și degradare.În cadrul discuției, analizăm ce a precedat, de fapt, proclamarea independenței la 27 august 1991 — de la mișcarea de emancipare națională și revendicările pentru limbă și revenirea la grafia latină până la Marile Adunări Naționale și Declarația de Suveranitate. Discutăm și despre presiunile Moscovei, destrămarea sistemului sovietic și dificultățile cu care s-a confruntat noul stat după 1991.Totodată, vorbim despre problemele reale ale R. Moldova — sărăcie, depopulare, corupție, instituții slabe și o justiție care nu a reușit să câștige încrederea cetățenilor — și explicăm unde se termină critica legitimă și unde începe manipularea.

  4. Aug 14

    Politica fiscală. Legalizarea criptovalutei. Dosar la vamă, vizat - un fost deputat PAS| PodcastZdCe

    Victoria Belous, ministra Finațelor, explică în cadrul Podcast ZdCe prevederile noii politici fiscale propuse dezbaterilor publice de Guvernul condus de Vasile Tofan. Ea a subliniat că se estimează ca acestea să aducă în bugetul de stat 5 miliarde de lei. Cele mai mari sume se așteaptă să fie încasate ca urmare a taxării viciilor: produse din tutun și jocuri de noroc – 1,6 miliarde de lei. Totodată, noua lege a salarizării ce prevedea inclusiv majorări de salarii pentru bugetari, în special, pedagogi, se amână, din lipsă de fonduri, a mai precizat ministra. „Se amână intrarea în vigoare a legii salarizării, dar oricum suntem în căutare de soluții pentru ca să venim cu venituri suplimentare în acest an pentru funcționarii publici și pentru profesori, după cum a fost promis. Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. (... ) Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026”, a spus Victoria Belous. Ea s-a referit și la o lege adoptată în prima lectură de Parlament de legalizare a criptovalutei în R. Moldova. „Sunt riscuri în acest domeniu, dar deja monedele virtuale sunt o realitate pentru Republica Moldova. Trebuie să înțelegem și nu putem aștepta la infinit alte soluții. Statul trebuie să acționeze, trebuie să încercăm să reglementăm acest domeniu și la maxim să minimalizăm riscurile”, a precizat ministra.Victoria Belous a comentat și cauza penală inițiată de Direcția urmărire penală a Serviciului Vamal, aflat în subordinea Ministerului Finanțelor, pentru corupere pasivă și evaziune fiscală în care este vizată compania „Sofilarex Plus” SRL a omului de afaceri Valentin Eșanu. Ziarul de Gardă a aflat că dosarul are la bază denunțul depus de un fost partener de afaceri al acestuia, care susține că fostul deputat PAS Alexandr Trubca ar fi cerut și primit de la Eșanu 200 de mii de euro pentru a promova o modificare legislativă prin care firma acestuia și-ar fi „curățat” contabilitatea de banii nedeclarați.Potrivit ministrei, „sunt semne întrebări reale de ce și cât de operativ și cât de calitativ a reușit Serviciul Vamal să examineze fapte care nu sunt de competența sa, dar sper că urmărirea penală se continuă și să clarifice aspectele care au stat la baza pornirii și suspiciunile și să vină cu decizia finală, se validează aceste suspiciuni sau sunt lucruri pur și simplu care au fost declarative”, a declarat Victoria Belous.

About

„Ascultă ZdG” este canalul de podcasturi al Ziarului de Gardă - cel mai mare grup de presă dedicat jurnalismului de investigație din Republica Moldova. Aici publicăm toate produsele noastre audio: Podcast ZdCe, Tinerii de Gardă, Săptămâna de Gardă și Dincolo de Investigații. Ascultă ZdG și, dacă îți place ceea ce auzi în căști sau în boxe, recomandă și prietenilor tăi episodul preferat. Îți mulțumim că urmărești Ziarul de Gardă!

You Might Also Like