Salutare tuturor și bine v-am regăsit la o nouă ediție Bihor Info. Sunt Laura, și astăzi aducem în atenția voastră două subiecte surprinzătoare: o descoperire arheologică din Egipt și o criză politică ce pare să nu se mai termine la București. Începem cu o veste din Egipt, unde arheologii au descoperit un mormânt vechi de trei mii de ani, lângă Luxor. Asta înseamnă că ne întoarcem în perioada ramessidă, o epocă fascinantă a istoriei egiptene. Descoperirea a fost făcută de o echipă olandeză, în cadrul unui proiect de cercetare care se desfășoară acolo încă din anul 2018. Mormântul aparține unui bărbat pe nume Paser și a fost găsit în necropola Sheikh Abd el-Qurna. Pentru cei dintre noi care iubesc istoria antică și poate chiar plănuiesc o vacanță în Egipt, Luxor este un loc plin de comori, iar astfel de descoperiri adaugă mereu noi straturi de interes zonei. Acum, să intrăm puțin în detalii despre mormântul lui Paser. Arhitectura sa urmează stilul specific mormintelor tebane private din Noul Regat, cu o curte deschisă ce duce spre o capelă săpată în stâncă, iar sub aceasta, camere funerare. Pe pereții interiori au fost identificate inscripții care îl înfățișează pe Paser alături de soția sa, în fața unei mese de ofrande, dar și închinându-se zeităților. Specialiștii estimează că mormântul datează din perioada ramessidă, adică dinastiile a XIX-a și a XX-a ale Egiptului antic, bazându-se pe stilul artistic al inscripțiilor. Autoritățile egiptene folosesc aceste noi dezvăluiri arheologice ca pe o strategie de a relansa turismul, un sector vital pentru economia țării. Nu e prima descoperire importantă din zonă, amintim că și mormântul faraonului Amenhotep al III-lea a fost redeschis anul trecut, după o lungă perioadă de renovare. Cercetările misiunii olandeze vor continua, scopul fiind identificarea celorlalte persoane îngropate acolo și o datare cât mai precisă a artefactelor. Trecem acum la o știre mult mai apropiată de noi, din peisajul politic românesc. Negocierile pentru formarea unui nou guvern au eșuat din nou, la Cotroceni, pe treisprezece iulie 2026. Președintele a încercat să aducă la aceeași masă liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților, dar discuțiile, care au durat aproximativ două ore, nu au dus la niciun acord. Criza politică se adâncește, la aproape șaptezeci de zile de la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Se pare că șansele formării unui nou executiv sunt destul de mici până în toamnă, cea mai probabilă variantă fiind reluarea negocierilor abia pe unu septembrie, odată cu deschiderea noii sesiuni parlamentare. Asta înseamnă că România va rămâne cu un guvern demis, dar funcționând interimar, condus de Ilie Bolojan, pentru încă cel puțin șapte săptămâni. Situația lui Ilie Bolojan este una aparte. Guvernul său a fost demis acum 69 de zile, dar el refuză să cedeze funcția. După demitere, președintele a încercat să numească premieri pe Eugen Tomac, consilierul său, și apoi pe liberalul Adrian Veștea, însă ambele propuneri au eșuat. PSD a contra-propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au susținut candidatura lui Siegfried Mureșan. Niciuna dintre aceste variante nu a avansat, lăsând țara fără un guvern legitim de aproape două luni și jumătate. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat imediat după întâlnirea de la Cotroceni că responsabilitatea pentru acest blocaj aparține PNL și USR, care refuză să guverneze alături de PSD. El a subliniat că PSD nu ocupă nicio funcție în guvern, după ce și-a retras miniștrii și secretarii de stat la sfârșitul lunii aprilie. Grindeanu l-a atacat direct pe Ilie Bolojan, acuzându-l că se folosește de PNRR ca de un paravan mediatic și că nu are intenția reală de a debloca criza. Liderul PSD i-a cerut din nou lui Bolojan să demisioneze, sugerând că un prim gest de bună credință ar fi numirea unui alt prem…
