Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

RFI România

Ascultați programele și podcasturi RFI România. Podcasturi, interviuri, dosare, invitați - RFI

  1. 12h ago

    Cum au făcut extremiștii de la AUR, ajutați de „tradiționaliștii” de la PSD, un pas important involuntar către recunoașterea parteneriatului civil (G4Media)

    Păi ori suntem transparenți, ori nu mai suntem! (Republica) - Social-democrații pregătesc un nou guvern și admit că vor majorări de pensii și salarii în 2027, deși România trebuie să continue reducerea deficitului (Economedia) - Analiză: Cu ce s-a întors Lazurca de la Washington (DW) Miza de 5 milioane de euro a legii decarbonizării. Analist: „Inițiativa este o aventură periculoasă” (Adevărul) Analistul economic Adrian Negrescu a criticat dur legea decarbonizarii, subliniind că aceasta nu face decât să ascundă lipsa unei strategii coerente de tranziție energetică, într-un moment în care tehnologia pe cărbune devine tot mai costisitoare și mai puțin viabilă.  Adrian Negrescu a explicat, pentru Adevărul, că principiul închiderii unei facilități doar după ce există o alternativă pregătită ar fi trebuit să fie o prioritate acum mai mulți ani de zile, mai ales în cazul Văii Jiului, unde exploatările miniere ar fi trebuit să fie închise deja.  Negrescu a atras atenția că actuala încercare a PSD de a salva industria cărbunelui este mai degrabă o mișcare electorală decât o măsură economică rațională, mai ales că centrala pe gaz de la Mintia, o investiție de peste un miliard de euro, urmează să intre în funcțiune și să acopere aproape întreaga producție a sectorului energetic pe cărbune, ceea ce ar fi trebuit să facă inutilă prelungirea funcționării centralelor vechi. Cum au făcut extremiștii de la AUR, ajutați de „tradiționaliștii” de la PSD, un pas important involuntar către recunoașterea parteneriatului civil (G4Media) Modificările la legea integrității, prin care partenerii de viață ai politicienilor sunt obligați să depună și ei declarație de avere, nu doar soții sau soțiile acestora, au trecut miercuri de Parlament. După adoptarea amendamentului AUR, susținut de PSD în comisiile de specialitate, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarația de avere fără să mai aștepte votul din plen. Parteneriatul civil nu este recunoscut în România, dar legea adoptată de Parlament, prin care se instituie o obligație „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, reprezintă un pas important, deși involuntar, tocmai spre recunoașterea parteneriatului civil. AUR și PSD tocmai au recunoscut prin această lege că există forme de relații sociale în afara căsătoriei și au înțeles să le impună obligații. Foarte bine, este un pas important spre recunoașterea parteneriatului civil. Numai că obligațiilor impuse persoanei „care are relații asemănătoare acelora dintre soți” trebuie să le vină la pachet și recunoașterea drepturilor, altfel nu este constituțional. Continuarea, pe pagina G4Media. Păi ori suntem transparenți, ori nu mai suntem! (Republica) Și-a declarat Mirabela Grădinaru averea. Amendamentul ăla AUR-PSD e atât de neconstituțional că se vede de pe Lună. Dar nu asta era grija lor, ci să planteze în capul oamenilor ideea că Nicușor Dan își ascunde averea sub saltelele „concubinei”. Acum, că s-a deschis cutia cu bâzdâci, aștept ca și ei să declare transparent câte cutii de pantofi țin în penthouse-urile amantelor. Sau câți bani dau lunar la „ziariști”, să nu-i întrebe de cutii. Iar CG să zică pe banii cui a stat 10 ani la Viena și cine-i plătește vila, limuzina, badigarjii și deplasările electorale „din târguri”, îndeamnă Florin Negruțiu, autor fondator Republica. Surse PSD: Social-democrații pregătesc un nou guvern și admit că vor majorări de pensii și salarii în 2027, deși România trebuie să continue reducerea deficitului (Economedia) PSD lucrează la formarea unei noi majorități guvernamentale și consideră că viitorul Executiv nu va putea evita majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor în 2027, chiar dacă România se află în plin proces de consolidare fiscală și trebuie să reducă deficitul bugetar, potrivit unor surse social-democrate citate de Economedia. Discuțiile vin într-un moment în care agențiile internaționale de rating avertizează că stabilitatea politică și disciplina bugetară vor fi decisive pentru păstrarea calificativului recomandat investițiilor, iar Comisia Europeană urmărește respectarea angajamentelor asumate de România privind reducerea deficitului. Ce transmite SRI despre atacul cibernetic de la ANCPI, care a blocat piaţa imobiliară din România: Nicio arhitectură de securitate, chiar şi de sute de milioane de euro, nu poate proteja instituţii care folosesc parole slabe şi care nu repară vulnerabilităţi cunoscute ale aplicaţiilor (Ziarul Financiar) La 22 de zile de la atac, sistemul e-Terra este oprit: a doua rundă de testare în trei zile a găsit miercuri „un număr limitat de aspecte tehnice“ de corectat, dar guvernul nu a oferit o dată anunţată de repunere în funcţiune. ANCPI este una dintre cele circa 122 de infrastructuri de interes naţional cuprinse în ŢIŢEICA 3, programul de protecţie cibernetică derulat de SRI cu finanţare din PNRR. Verbul folosit de Serviciu este la viitor, proiectul „va asigura un set complex de măsuri de securitate cibernetică“; SRI nu a precizat ce funcţiona la Cadastru în ziua atacului. Serviciul, care a contractat prin unitatea proprie de achiziţii tehnologie şi securitate cibernetică de circa 2,5 miliarde de lei în 18 luni, aproape integral din fonduri europene, nu a oferit niciun exemplu de atac prevenit prin aceste investiţii. SRI nu a precizat dacă e vorba de informaţii clasificate. Pe larg, în ZF. Analiză: Cu ce s-a întors Lazurca de la Washington (DW) Principalul consilier al președintelui a fost în SUA pentru a obține o vizită oficială la Washington pentru Nicușor Dan și a convinge Pentagonul să mențină trupe americane în România.  Subsecretarul american pentru Apărare i-a transmis consilierului prezidențial român că Statele Unite își continuă politica de retragere din Europa.  Strategia președintelui român pare să se mărginească la emisfera republicană, cu toate că pe 3 noiembrie sunt alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului. Sondajele indică un avans al democraților și riscul pentru republicani de a pierde majoritatea atât în Cameră cât și în Senat. Anul acesta, Nicușor Dan s-a dat peste cap să cumpere un bilet la masa lui Trump - a fost singurul președinte la Consiliul Păcii (Board of Peace) al lui Trump, pe 19 februarie 2026 la Washington, a criticat UE de Ziua Europei, plătește pentru contractul de lobby în SUA jumătate de milion de dolari pe lună - , totul în încercarea de a fi invitat la Casa Albă. Rămâne de văzut dacă biletul cumpărat va fi pentru masa jucătorilor sau pentru meniu. Integral, pe pagina DW.

  2. 13h ago

    Până a blama Spania pe tema migrației, să nu uităm cât bine le-a făcut românilor

    Acum puțin peste 20 de ani, cu ceva timp înainte ca România să adere la Uniunea Europeană, am realizat o serie de documentare ”pregătitoare”, în câteva țări membre, alături de regretata colegă Cristina Țopescu. Am ajuns și în Spania, unde, printre altele, a fost vorba și despre românii stabiliți acolo. Am fost și într-o vizită la o familie ce locuia într-un bloc aproape ”românesc” aflat într-o suburbie a Barcelonei. Acea familiaritate caldă a românilor de pe scară, cu vecinii care se vizitau și păhărelul de țuică gustat în bucătărie te făcea să te simți acasă. Oamenii munceau și se bucurau pentru copiii lor care creșteau într-un mediu bun, lipsiți de grijile de acasă. ”Am întâlnit și români fericiți”, glumeam atunci cu Cristina, parafrazând titlul unei populare emisiuni de televiziune din acel timp. Proprietarul unui imens abator în care erau angajați mulți români ne-a atras atenția asupra mașinilor din parcarea companiei. Mărcile germane aparțineau cu precădere românilor. Era modul lor de a-și marca schimbarea de statut. Omul de afaceri o spunea cu înțelegere. Cu o generație în urmă, Spania se număra la rândul ei printre țările sărace ale Europei. Dar aderarea la ceea ce se numea atunci Comunitatea Europeană a schimbat situația. Românii profitau acum de boom-ul spaniol iar guvernul de la Madrid era preocupat să-i naturalizeze – să le asigure un statut de muncă legal pentru a putea avea acces și la beneficiile sociale cum ar fi asigurarea de sănătate, ajutorul de șomaj sau dreptul la pensie. Cu alte cuvinte, să-i integreze în societatea spaniolă. Câți dintre ei s-au integrat cu adevărat în societatea și mai ales în cultura spaniolă rămâne de discutat. Migrația există tocmai pentru că Europa este atractivă Repet, toate acestea se întâmplau pe când România nu era membră în Uniunea Europeană iar românii, în mod normal, nu ar fi trebuit să se afle pe pământ spaniol altfel decât în vizită. Mi-am amintit de acele întâmplări acum, de când cu criza de la Ceuta. Citeste siOpinia unui expert privind momentul Ceuta: spațiul Schengen nu moare dintr-o singură criză Un grup de 22 de state membre ale Uniunii Europene au semnat o scrisoare în care au blamat Spania. Nu neapărat pentru asaltul din enclava situată în nordul Africii – acesta este un episod ale cărui resorturi rămân de lămurit și oricum niciun migrant ilegal n-a pus piciorul pe pământ european. Spania a fost criticată mai mult pentru decizia de a naturaliza peste un milion de migranți de pe teritoriul ei. Așa cum se întâmpla și cu românii acum peste 20 de ani. ”Este un factor de atracție”, au acuzat partenerii europeni. Dar exact asta-i problema. Migrația rămâne un subiect sensibil și soluții simple nu există, oricât ar striga extrema dreaptă. Iar migrația există tocmai pentru că Europa este atractivă. Milioane și milioane de oameni de pe tot cuprinsul planetei își doresc să fie aici. Unii încearcă, cu toate riscurile. Nu știu dacă, atunci când au decis să semneze scrisoarea către Madrid, unii dintre oficialii români au avut vreo strângere de inimă gândindu-se la cât bine le-a făcut Spania românilor – pe vremea când ne era cu mult mai greu decât azi. Cred că ar fi trebuit.   Iar românii din diaspora care au căzut în plasa așa-zisului ”suveranism”, ar trebui să se gândească la cât de norocoși sunt pentru că România este totuși, parte a Uniunii Europene. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  3. 13h ago

    Noi incidente cu sistemele IA. Devin calculatoarele incontrolabile?

    Îngrijorări crescute după ce modele de inteligență artificială realizate de Anthropic și Open IA au recurs la noi acțiuni necontrolate. Institutul britanic pentru Siguranță și Securitate în domeniul inteligenței artificiale a dezvăluit marți că modelele dezvoltate de cele două companii au creat personaje online false și au încercat să păcălească programatorii umani pentru a comite un atac cibernetic. ”Ei bine, agenții IA necinstiți  recurg din nou la atacuri cibernetice”, titrează Wired. ”Agenții artificiali necinstiți de la OpenAI și Anthropic au fost din nou prinși încercând să perturbe serverele, lăsând instrucțiuni pentru comportamente necorespunzătoare în viitor. Devine tot mai greu să ținem evidența tuturor momentelor și modurilor în care modelele de inteligență artificială de la OpenAI și Anthropic au fost implicate în „incidente de securitate”, depășind limitele testării lor și interacționând cu internetul în mod neintenționat, adesea nedorit”. Citeste siCând Inteligența Artificială iese la atac Potrivit Axios, incidentele se adaugă la o serie tot mai mare de dezvăluiri care arată că modele avansate de inteligență artificială iau măsuri necontrolate împotriva persoanelor, organizațiilor și serviciilor online în timp ce încearcă să finalizeze evaluări de securitate cibernetică. CNN amintește că „Incidentul de securitate este cel mai recent dintr-o serie de evenimente care au determinat apeluri tot mai insistente pentru a reglementa inteligența artificială și chiar a încetini ritmul de dezvoltare al acesteia. Atât OpenAI, cât și Anthropic au raportat la sfârșitul lunii iulie că modelele lor au scăpat din mediile de testare și au piratat alte sisteme”. Politico este de părere că ”aceste dezvăluiri vor amplifica probabil îngrijorările că tehnologia avansează prea repede pentru o supraveghere responsabilă. Administrația Trump finalizează un cadru voluntar în baza căruia laboratoarele de inteligență artificială ar putea trimite modelele lor puternice pentru teste de siguranță federale. Dar nu a făcut încă public cadrul și nu include nicio prevedere pentru modelele pe care laboratoarele de inteligență artificială le dezvoltă acum”. Le Monde vorbește despre iluzia controlului: ”Unii experți în cibernetică spun că incidentele recente scot în evidență întrebări mai profunde legate de dezvoltarea inteligenței artificiale, cum ar fi cine este răspunzător atunci când sistemele de inteligență artificială încalcă legile. Duminică, 2 august, Uniunea Europeană a intrat într-o nouă fază a reglementării sale, în special prin consolidarea transparenței și a puterilor de aplicare a legii. Citeste siA intrat în vigoare AI Act - reguli mai stricte de utilizare a Inteligenței Artificiale în UE Acest efort este esențial, dar capacitățile acestor modele evoluează mai rapid decât legile menite să le guverneze. Adevărata provocare este acum de a controla condițiile în care aceste sisteme interacționează cu lumea reală. Controlul se mută de la modele către mediul lor. Aici rezidă iluzia: încă credem că putem controla o tehnologie ale cărei capacități depășesc progresiv cadrele pe care i le impunem. Întrebarea nu mai este pur și simplu dacă o vom controla, ci cum vom învăța să facem față impredictibilității sale”.

Ratings & Reviews

4.5
out of 5
2 Ratings

About

Ascultați programele și podcasturi RFI România. Podcasturi, interviuri, dosare, invitați - RFI

More From RFI Romania

You Might Also Like