Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos. Enciclopedia României – „Moldova” Pentru cadrul general al Moldovei ca principat medieval românesc, pentru dezvoltarea politică și culturală a provinciei și pentru rolul domniei lui Ștefan cel Mare în consolidarea statului moldav. Encyclopaedia Britannica – „Moldavia” Pentru prezentarea Moldovei istorice ca regiune și principat, pentru pierderea Bucovinei către Austria în 1774 și pentru cedarea Basarabiei către Rusia în 1812, prin Tratatul de la București. Encyclopaedia Britannica – „Bessarabia” Pentru definirea Basarabiei ca parte integrantă a principatului Moldovei până în 1812, pentru cedarea ei către Rusia de către suzeranul otoman și pentru mențiunea că Rusia ocupase regiunea de mai multe ori între 1711 și 1812. Enciclopedia României – „Unirea Basarabiei cu România” Pentru statutul Basarabiei ca provincie ruptă din Moldova și alipită Rusiei în 1812, pentru unirea cu România la 27 martie / 9 aprilie 1918 și pentru anularea efectelor Unirii în 1940, în contextul pactului Ribbentrop-Molotov. Historia – „1812 – A fost semnată Pacea de la București” Pentru contextul Păcii de la București, care a încheiat războiul ruso-turc din 1806–1812, și pentru formula potrivit căreia jumătatea de est a Moldovei avea să fie denumită Basarabia. Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești – „Cum s-a unit Basarabia” Pentru detaliile privind Tratatul de la București din 16/28 mai 1812, semnat la Hanul lui Manuc, și pentru stabilirea Prutului ca nou hotar între Imperiul Rus și Imperiul Otoman. Mănăstirea Putna – „Sub stăpânirea austriacă 1775–1918” Pentru contextul ocupării nordului Moldovei de către Imperiul Austriac în 1774 și pentru integrarea teritoriului care avea să fie numit Bucovina în sistemul habsburgic. Enciclopedia României – „Anul 1775” Pentru reperul cedării nordului Bucovinei către Imperiul Austriac și pentru începutul administrației austriece asupra acestei părți desprinse din Moldova. Biblioteca Digitală – Mișcarea națională românească în Bucovina între anii 1775–1861 Pentru istoria Bucovinei după anexarea habsburgică, pentru înglobarea provinciei în Galiția și pentru transformarea ei ulterioară în ducat autonom. Encyclopaedia Britannica – „Moldova – History” Pentru continuitatea istorică a Basarabiei, pentru definirea regiunii dintre Prut și Nistru ca parte a Moldovei istorice și pentru istoria ei frământată sub mai multe stăpâniri. Encyclopaedia Britannica – „Moldova” Pentru legătura dintre actuala Republică Moldova și vechea Basarabie, parte a principatului românesc al Moldovei până în 1812, când a fost cedată Rusiei. RADOR – „Descriptio Moldaviae – prima enciclopedie a Moldovei” Pentru Dimitrie Cantemir ca domn, cărturar și autor al unei opere fundamentale despre Moldova, utilă în prezentarea Moldovei ca spațiu politic, cultural și intelectual distinct. Enciclopedia Dacică – Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei Pentru textul și tradiția lucrării cantemiriene, importantă în înțelegerea Moldovei ca entitate istorică descrisă sistematic, cu geografie, instituții, obiceiuri și memorie proprie. Biblioteca Digitală – materiale despre Moldova, cartografie și toponimie Pentru studiile referitoare la Moldova în cartografia europeană veche, la toponimie și la felul în care spațiul moldav a fost reprezentat în hărțile și descrierile istorice. Lucrări de fundal recomandate Dimitrie Cantemir – Descrierea Moldovei Lucrare esențială pentru înțelegerea Moldovei premoderne, a geografiei, instituțiilor, obiceiurilor și imaginii pe care principatul și-o proiecta în cultura europeană. Nicolae Iorga – lucrări despre istoria românilor și despre Moldova medievală Utile pentru perspectiva amplă asupra Moldovei ca spațiu de statalitate, cultură politică, domnie și rezistență la presiunile imperiale. Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu – Istoria românilor Reper de sinteză pentru evoluția Moldovei, pentru relațiile cu Imperiul Otoman, Rusia și Austria, precum și pentru rupturile teritoriale din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Ștefan S. Gorovei – lucrări despre Moldova medievală și Ștefan cel Mare Importante pentru înțelegerea Moldovei ca stat medieval cu instituții, dinastie, diplomație și memorie politică proprie. Ion Nistor – Istoria Bucovinei Lucrare clasică pentru desprinderea Bucovinei din Moldova, perioada austriacă, evoluția Cernăuțiului și rolul Bucovinei în istoria românească. Ion Nistor – Istoria Basarabiei Reper tradițional pentru istoria Basarabiei de la Moldova medievală la anexarea rusă și la evoluțiile moderne. Alexandru Boldur – lucrări despre Basarabia și istoria românilor dintre Prut și Nistru Utile pentru dimensiunea juridică, politică și istorică a rupturii din 1812 și pentru continuitatea românească în Basarabia. Charles King – The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture Lucrare importantă pentru înțelegerea felului în care identitatea, limba, politica imperială și moștenirea sovietică au modelat spațiul dintre Prut și Nistru. Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866 Foarte utilă pentru contextul larg al principatelor române, al presiunilor otomane, rusești și austriece și al transformărilor care au dus spre modernitatea politică românească. Lucian Boia – lucrări despre istorie, mit și identitate românească Utile mai ales pentru lectura critică a memoriei istorice și pentru evitarea unei prezentări strict romantice a Moldovei ca spațiu al pierderii. Mihai Eminescu – publicistica despre Basarabia și Bucovina Relevantă nu ca sursă istorică rece, ci ca document al sensibilității politice românești față de provinciile desprinse din Moldova. Grigore Vieru – poezie și publicistică Util pentru dimensiunea culturală și afectivă a Moldovei de peste Prut, mai ales pentru tema limbii, a mamei, a apartenenței și a memoriei rănite.
