Până și numele spune ceva esențial despre acest spațiu. Transilvania vine din latinul Transsilvania și înseamnă „dincolo de pădure”, semn că regiunea era privită, dinspre Câmpia Panonică, drept un teritoriu aflat dincolo de marile întinderi împădurite. Numele nu este doar geografie. Este și perspectivă istorică: un spațiu văzut din afară, trecut prin filtrul puterii care îl administra, îl apăra, îl coloniza, îl revendica sau îl reorganiza. Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara. Bibliografie selectivă Encyclopaedia Britannica – „Transylvania” Pentru cadrul general al regiunii, pentru originea numelui — „dincolo de pădure” —, pentru apartenența la Regatul Ungariei, pentru autonomia principatului sub influență otomană și pentru intrarea Transilvaniei sub dominație habsburgică la sfârșitul secolului al XVII-lea. Encyclopaedia Britannica – „Transylvanian Saxons” Pentru coloniștii germani așezați în Transilvania medievală, pentru rolul sașilor în sistemul feudal transilvan și pentru statutul lor ca una dintre cele trei „națiuni” ale ordinii privilegiate din provincie. Encyclopaedia Britannica – „Szekler” Pentru secui, așezarea lor în estul Transilvaniei, în zona văilor superioare ale Mureșului și Oltului, și pentru rolul lor de comunitate de frontieră cu identitate distinctă. Enciclopedia României – „Unio trium nationum” Pentru înțelegerea sistemului politic al celor trei națiuni privilegiate — nobilimea maghiară, sașii și secuii — și pentru excluderea românilor din formula politică a stărilor privilegiate. UNESCO World Heritage Centre – „Villages with Fortified Churches in Transylvania” Pentru satele transilvănene cu biserici fortificate, pentru rolul comunităților săsești și pentru peisajul cultural al sudului Transilvaniei, conservat din Evul Mediu târziu. Encyclopaedia Britannica – „Transylvania / Summary” Pentru statutul Transilvaniei ca principat autonom în contextul împărțirii Ungariei între Habsburgi și otomani și pentru trecerea ei sub control habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea. Materiale de referință privind Edictul / Dieta de la Turda, 1568 Pentru momentul de toleranță confesională de la Turda, recunoscut ca reper timpuriu al libertății religioase în Europa, dar care trebuie înțeles în limitele epocii sale și nu confundat cu egalitatea democratică modernă. Muzeul Național al Literaturii Române – „Școala Ardeleană” Pentru reprezentanții Școlii Ardelene — Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu — și pentru rolul acestei mișcări în emanciparea culturală și politică a românilor transilvăneni. Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” – Școala Ardeleană, ediție critică Pentru textele și contextul intelectual al Școlii Ardelene, văzută ca mișcare de iluminism, argument istoric și program de recunoaștere culturală. Encyclopaedia Britannica – „Hungary: Royal Hungary and the rise of Transylvania” / „The period of partition” Pentru contextul destrămării Regatului Ungariei medievale, pentru ascensiunea principatului Transilvaniei și pentru echilibrul dintre Habsburgi, otomani și elitele locale. Lucrări de fundal recomandate David Prodan – Supplex Libellus Valachorum Lucrare fundamentală pentru înțelegerea revendicărilor românilor transilvăneni și a luptei pentru recunoaștere politică și națională în secolul al XVIII-lea. David Prodan – lucrări despre iobăgie și istoria socială a Transilvaniei Foarte utile pentru înțelegerea raporturilor sociale, a statutului românilor și a tensiunilor dintre privilegii, confesiune și apartenență politică. Ioan-Aurel Pop – lucrări despre istoria Transilvaniei medievale Reper pentru formarea structurilor politice transilvănene, raporturile dintre români, maghiari, sași și secui și locul Transilvaniei în istoria Europei Centrale. Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866 Important pentru epoca modernă, pentru revendicările românilor ardeleni, pentru influența iluminismului și pentru raportul dintre Transilvania habsburgică și ideea națională românească. Lucian Boia – lucrări despre istorie, mit și identitate românească Util pentru evitarea unei lecturi simplificatoare sau strict romantice a Transilvaniei și pentru analiza memoriilor concurente. Nicolae Iorga – lucrări despre istoria românilor și Transilvania Reper clasic pentru perspectiva românească asupra istoriei transilvănene, asupra culturii și asupra rolului provinciei în formarea conștiinței naționale. Șerban Papacostea – lucrări despre statalitate medievală și raporturi de putere în spațiul românesc Utile pentru înțelegerea Transilvaniei ca spațiu prins între Regatul Ungariei, lumea central-europeană, principate și presiuni imperiale. Konrad Gündisch – lucrări despre sașii transilvăneni Recomandat pentru istoria comunității săsești, a orașelor, breslelor, instituțiilor și patrimoniului urban transilvănean. Harald Roth – lucrări despre istoria sașilor și a Transilvaniei Util pentru înțelegerea contribuției germane la urbanitatea, educația și memoria instituțională a Transilvaniei. László Makkai / András Mócsy / lucrări academice maghiare despre Transilvania medievală Relevante pentru perspectiva istoriografică maghiară asupra Transilvaniei, asupra Regatului Ungariei medievale și asupra structurilor privilegiate ale provinciei. Lucian Blaga – scrieri filosofice și memorialistice despre spațiul ardelean Nu ca sursă istorică strictă, ci ca reper cultural pentru felul în care Ardealul a fost transformat într-o categorie de sensibilitate, spirit și memorie. George Barițiu – publicistică și scrieri istorice Relevant pentru secolul al XIX-lea transilvănean, pentru presa românească din Ardeal și pentru revendicările culturale și politice ale românilor.
