Timpul prezent Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural

Au fost temperaturi record în această vară, inundații și incendii de-o amploare fără precedent. Experții în climă au anunțat că, în emisfera nordică, temperatura medie globală a fost cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, timp de câteva zile. Care sînt consecințele și la ce să ne așteptăm în viitorul apropiat? I-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu și activistul de mediu Marian Ignat.

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural 

Guvernul de la Viena se opune în continuare aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda apelului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Austria să renunțe la obiecții. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va da în judecată Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul unui nou veto pe tema Schengen. Există vreun temei legal pentru o asemenea acțiune în justiție? De ce se opun oficialii austrieci aderării celor două ţări la spaţiul de liberă circulaţie? Este România cu adevărat pregătită să adere la spaţiul Schengen? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

Proteste, huiduieli și îmbrînceli la Opera din Berlin. Celebra soprană Anna Netrebko a fost invitată să cînte, din nou - pentru prima dată după declanșarea războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Numeroase instituții din Occident i-au anulat concertele și i-au suspendat contractele. Anna Netrebko e acuzată de o bună parte a opiniei publice occidentale că nu s-a delimitat de Vladimir Putin după invadarea Ucrainei. O petiție online împotriva apariției sopranei pe scena berlineză a strîns peste 40.000 de semnături. În 2014, Anna Netrebko a donat bani pentru Opera din Donețk și s-a fotografiat cu un lider al separatiștilor pro-ruși din regiune și cu steagul pro-rus. Apoi, în martie 2022, a declarat că ea condamnă „în mod expres războiul” și că e conștientă și regretă că fapte sau declarații ale ei din trecut „au putut fi greșit interpretate”. E relevantă poziția politică a unor mari artiști, cu public numeros, pe care îl pot, eventual, influența prin opiniile sau faptele lor? E etic să-i fie anulate contracte unui artist pentru pozițiile sale politice? E îndreptățită solicitarea publicului ca artiștii ruși de azi să spună clar cum se raportează la războiul declanșat de Rusia și la politica lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural 

Republica Moldova se pregătește de alegerile locale care vor avea loc în 5 noiembrie. Care e atmosfera la Chișinău? Sînt aceste alegeri un test pentru alegerile care vor avea loc în Republica Moldova – alegeri prezidențiale în 2024 şi alegeri parlamentare în 2025? Care sînt temele de dezbatere în prag de scrutin electoral? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Elon Musk a vîndut o parte din activele Starlink Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii. Astfel, accesul Ucrainei la rețeaua de internet prin satelit va fi hotărît de Pentagon. Miliardarul american a stîrnit numeroase discuții cu privire la implicarea sa, prin rețeaua de sateliți, în războiul din Ucraina și cu privire la impactul deciziilor sale pentru soarta războiului. E etic ca un singur om să aibă atît de multă putere? La ce renunţă el odată cu vînzarea către SUA a unei părţi din activele Starlink – la putere, la implicare, la responsabilitate? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural 

Zeci de mii de armeni părăsesc enclava Nagorno-Karabah pentru a ajunge în Armenia, după ce trupele azere i-au învins pe luptătorii armeni din regiunea separatistă. Istoria conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah este veche de zeci de ani. Care e originea conflictului dintre cele două foste republici sovietice? Karabah este considerat de tratatele internaționale parte a Azerbaidjanului, dar nu era sub controlul acestuia pînă acum. Ce sperau să obțină luptătorii armeni din zonă? Care e situaţia politică la Erevan, unde i se cere demisia premierului Nikol Paşinian? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic. 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural