Comisia Europeană propune o schimbare de ton în ceea ce privește sectorul zootehnic, mutând accentul de la condiționalități la competitivitate, reziliență, securitate alimentară și stimularea inovării pentru atingerea obiectivelor de mediu, în prima Strategie privind creșterea animalelor, adoptată săptămâna trecută. Potrivit documentului, Executivul european urmărește, printre altele, întărirea rezilienței fermelor prin instrumente de gestionare a riscurilor, sprijin pentru combaterea bolilor și creșterea standardelor de bunăstare a animalelor, accelerarea investițiilor în sector, reducerea dependenței de importuri și condiții de concurență echitabile în comerțul internațional. În paralel, dorește ca, împreună cu statele membre, să identifice soluții pentru creșterea producției animaliere, în special în zonele rurale expuse riscului de abandon, cu precădere la frontiera estică a Uniunii Europene. Reacțiile părților interesate sunt mixte. Agence Europe le-a monitorizat și le-a trecut în revistă. Organizațiile agricole europene salută schimbarea retoricii Comisiei Europene față de cea din perioada 2019–2023 și recunoașterea rolului strategic al creșterii animalelor pentru securitatea alimentară, pentru zonele rurale și autonomia europeană, dar solicită măsuri concrete, o foaie de parcurs și finanțare suficientă pentru sprijinirea tranziției. Organizațiile de mediu și pentru bunăstarea animalelor apreciază unele progrese, în special în ceea ce privește bunăstarea animalelor, cum ar fi eliminarea treptată a cuștilor, dar consideră strategia inadecvată, având în vedere provocările climatice și de mediu și necesitatea de a depăși modelul agricol intensiv. Primele luări de poziție din partea statelor membre sunt așteptate în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit din 13 iulie. Strategia privind creșterea animalelor este însoțită de un plan de acțiune privind proteinele, care vizează reducerea dependenței de importuri și creșterea ponderii utilizării culturilor proteice europene de la 25% în prezent la 35% până în 2035. Parlamentul European accelerează sprijinul financiar pentru fermieri Parlamentul European a aprobat în procedură de urgență propunerea Comisiei de modificare a politicii agricole comune, pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de creșterea prețurilor îngrășămintelor. Aceștia vor putea beneficia rapid de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare cu fertilizanții, iar statele membre vor avea posibilitatea de a majora avansurile pentru plățile directe de la 70% la 75% și de a le plăti înainte de 15 octombrie, cum prevăd reglementările actuale. De asemenea, țările UE vor avea o flexibilitate mai mare în ceea ce privește ajustarea pachetelor de plăți directe de anul viitor. Noile norme vor fi publicate în Jurnalul Oficial după adoptarea de către Consiliu și vor intra în vigoare în ziua imediat următoare. Plafonarea adaosurilor comerciale aduce Ungaria în fața CJUE Comisia Europeană trimite Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că decizia de plafonare a adaosurilor comerciale pentru anumite alimente și produse de drogherie discriminează retailerii, în special pe cei cu capital străin, și încalcă Directiva privind serviciile și Tratatul de funcționare a UE. În 2025, Ungaria a decis limitarea la 10% a marjelor comerciale dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare pentru mai multe alimente, printre care carne de pui, lapte, ulei și zahăr. Măsura a fost introdusă inițial prin norme cu titlu temporar, însă aplicarea acestora a fost prelungită de mai multe ori până în mai 2026, când a devenit permanentă, prin includerea în legislația națională. Potrivit comunicatului de presă emis de Executivul european, limitarea adaosurilor comerciale obligă retailerii să vândă în pierdere, deoarece nivelul redus al plafonului nu acoperă costurile operaționale, respectiv cheltuielile cu angajații, transportul, depozitarea mărfurilor și alte costuri de funcționare. Bruxellesul afirmă că măsurile afectează în principal comercianții străini care operează în Ungaria, descurajează intrarea unor noi operatori pe piață, sunt discriminatorii și disproporționate, iar interpretarea autorităților ungare potrivit căreia diferenţa dintre preţul de achiziţie şi cel de vânzare reprezintă profitul companiilor, fără să țină cont de costuri și de taxe, este eronată. Costurile de producție și seceta rămân principalele riscuri pentru agricultura europeană Piața agricolă a Uniunii Europene rămâne solidă în 2026, în pofida incertitudinilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, a tensiunilor comerciale, riscurilor climatice și creșterii costurilor de producție, care continuă să pună presiune pe marjele de profit ale fermierilor, arată raportul privind perspectivele pe termen scurt publicat de Comisia Europeană. Executivul comunitar anticipează o creștere a producției de plante oleaginoase, de lapte și de carne de pasăre, precum și o stabilizare a producției de carne de porc, în timp ce recolta de cereale va reveni la nivelul mediei ultimilor cinci ani. Sectoarele de creștere a bovinelor și ovinelor, precum și sectorul zahărului și uleiului de măsline vor înregistra scăderi. Raportul avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor s-a deteriorat până la nivelurile din 2022, pe fondul costurilor ridicate la energie, iar prețurile alimentelor sunt așteptate să crească. Condițiile meteo sunt estimate în general favorabile pentru culturile de iarnă, însă cele de primăvară și vară riscă să fie afectate de temperaturile ridicate și de deficitul de apă, în special în regiunile predispuse la secetă. Comisia precizează că analiza nu include impactul valurilor de căldură de la începutul lunii iulie.
