Revista presei internaționale

RFI România
  • 0.0 (0)
  • NEWS
  • UPDATED DAILY

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 15 HR AGO

    Semnele îngrijorătoare din România și Bulgaria umbresc înfrângerea lui Orban

    România rămâne în centrul atenției presei internaționale după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Comentatorii ridică îngrijorări cu privire la conlucrarea dintre PSD – considerat pro-european – și formațiunea de extremă dreapta AUR. ”Pentru prima dată în istoria postcomunistă a României, un partid din tabăra democratică, pro-europeană - Partidul Social Democrat (PSD) - și-a unit forțele cu un partid de extremă dreapta, pro-rus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)”, constată Deutsche Welle. El Pais vorbește despre ”semnalul din partea României și Bulgariei” Potrivit ziarului spaniol, ”votul de neîncredere de la București și victoria unui candidat pro-rus la Sofia diminuează speranțele din alte capitale privind plecarea lui Orbán din Ungaria. Moțiunea de neîncredere din partea României transmite mai multe semnale capitalelor europene, unele dintre ele îngrijorătoare. (...) Plecarea lui Orbán nu va însemna automat înfrângerea unui stil de politică comun partidelor aliniate nominal atât cu stânga, cât și cu dreapta din Europa Centrală și de Est și care au în comun elemente precum naționalismul, euroscepticismul și o afinitate cu Rusia lui Vladimir Putin.” ”România este din nou cufundată în tulburări politice”, constată Le Monde. ”În ciuda unui vot comun cu naționaliștii Alianței pentru Unitatea Românilor, Partidul Social Democrat nu exclude participarea la o nouă coaliție pro-europeană”. Les Echos vorbește despre ”o alianță complet fără precedent, cu social-democrații și partidul de extremă dreapta AUR. Iar pentru comentatorul de la TV5, ”această alianță nefirească legitimează o extremă dreaptă românească în plină expansiune. Cu o aprobare de 37% în sondaje, AUR este deja în fața PSD în ceea ce privește intențiile de vot; PSD este însă prezent cel mai mare partid din Parlament de la alegerile din decembrie 2024, cu 130 de membri aleși”. După cum transmite BBC, se așteaptă acum ca președintele Nicușor Dan să încerce să reconstruiască coaliția sub un alt prim-ministru. El a încercat să dea asigurări că România - membră a UE și NATO, care se învecinează cu Ucraina - își va menține poziția pro-Bruxelles. Televiziunea publică poloneză TVP amintește că România trebuie să continue să își reducă deficitul, precum și să implementeze reforme pentru a accesa aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență înainte de data limită din august. Se preconizează că deficitul se va reduce la 6,2% din PIB în acest an, față de peste 9% în 2024.

    3 min

  2. 1 DAY AGO

    Și totuși, de ce se teme Vladimir Putin?

    Cu puține zile înainte de preconizata defilare de 9 mai, Ziua Victoriei, situația se menține tensionată la Moscova. Presa internațională vorbește tot mai mult despre măsurile de securitate draconice din capitala rusă și temerile Kremlinului cu privire la siguranța lui Vladimir Putin sau chiar posibilitatea unei lovituri de stat. În ultimele luni, relatează Financial Times, ”Serviciul Federal de Protecție (FSO) al Rusiei a sporit drastic măsurile de securitate din jurul lui Vladimir Putin. Se pare că în Kremlin cresc îngrijorările legate de siguranța președintelui rus”. Le Figaro amintește că izolarea lui Vladimir Putin a crescut în ultimii ani, în special de la pandemia de Covid-19. Dar, din martie, îngrijorările Kremlinului cu privire la o lovitură de stat sau o tentativă de asasinat au crescut semnificativ. Cercul apropiat al președintelui ar fi, de asemenea, afectat. În inima Moscovei, în cartierele din jurul Kremlinului, se spune că rețelele de comunicații sunt întrerupte periodic, iar forțele de ordine efectuează numeroase acțiuni de patrulare însoțite de câini de război”. La Repubblica citează surse din serviciile secrete care susțin că liderul de la Kremlin „nu mai doarme la reședințele prezidențiale din Moscova și Valdai. Își petrece cea mai mare parte a timpului în buncăre subterane. Le interzice bucătarilor, gărzilor de corp și șoferilor să folosească transportul public sau să poarte telefoane mobile. Și își intensifică măsurile de securitate. (...) Vladimir Putin se teme să nu fie asasinat, poate de o dronă ucraineană. Se teme de o lovitură de stat. De aceea are din ce în ce mai puține apariții publice.” (Sursa: Eurotopics) CNN privește către cercul restrâns al fostului ministru al Apărării, Serghei Șoigu. ”Acest fost prieten apropiat al lui Vladimir Putin și-a văzut influența scăzând după ce a fost înlăturat din Ministerul Apărării în 2024. Arestarea pe 5 martie a lui Ruslan Țsalikov, fost adjunct și apropiat al lui Serghei Șoigu, este considerată o încălcare a acordurilor tacite de protecție dintre elite, slăbindu-l pe Serghei Șoigu”. Citeste si“Adevăratul Putin” – portretul liderului megaloman și kleptocrat al Rusiei The Spectator consideră însă că ”a-l prezenta pe Șoigu drept un pucist este ridicol. Pe bună dreptate sau nu, el s-a confruntat cu criticile aspre din cadrul armatei pentru invazia inițială eșuată și eșecurile ulterioare de conducere, strategie și aprovizionare. (...) Acei ofițeri cu care a fost asociat, inclusiv șeful Statului Major General, Gherasimov, s-au disociat în mod explicit de el. Este greu, chiar imposibil, de imaginat că are autoritatea și credibilitatea în cadrul înaltului comandament pentru a organiza o lovitură de stat.” De partea sa, revista poloneză Polityka  observă că „Atacurile ucrainene asupra unor părți ale infrastructurii critice a Rusiei au un impact din ce în ce mai mare. Încet, dar sigur, acest lucru începe să afecteze sentimentul public din Rusia – există o nemulțumire tot mai mare față de restricțiile privind accesul la internet, intensificarea represiunii și teama de o potențială mobilizare completă.” (Sursa. Eurotopics)

    3 min

  3. 3 DAYS AGO

    Presa internațională: Simion, artizanul căderii guvernului, viitor incert

    Guvernul pro-european de la București a căzut prin conlucrarea dintre social-democrați și extrema dreaptă. Dar ce se va întâmâpla de aici înainte de greu de prevăzut – iată primele reacții ale presei internaționale după succesul moțiunii de cenzură împotriva cabinetului Bolojan. ”Guvernul român se prăbușește, semănând îndoieli cu privire la reformele fiscale”, titrează Bloomberg. Căderea guvernului Bolojan ar putea bloca reformele necesare pentru a reduce deficitul bugetar al țării, cel mai mare din UE. Associated Press amintește că efortul comun a fost lansat săptămâna trecută, când Partidul Social Democrat (PSD), de stânga, care s-a retras din coaliție la sfârșitul lunii aprilie, și partidul de opoziție de extremă dreapta, Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), au depus moțiunea la Parlament.   ”Ce se va întâmpla acum, după ce Bolojan a căzut, nu este atât de clar”, notează Deutsche Welle.   Negocierile  ”ar putea chiar să ducă la aceeași alianță cvadripartidă ca înainte - deoarece toate cele patru partide sunt necesare pentru a revendica o majoritate stabilă. Președintele Nicușor Dan a încercat luni să-i asigure pe reporteri și pe alți lideri europeni reuniți în Armenia că va lucra pentru a menține stabilitatea și disciplina fiscală. Moneda românească, leul, a scăzut ușor în valoare față de euro în ultimele zile, pe fondul incertitudinii”. Le Monde amintește  că ”partidele de centru-dreapta au criticat vehement decizia PSD de a se alia cu Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă dreaptă, acuzândui pe social-democrați că se abat de la calea pro-europeană. Aproximativ 30 de ONG-uri au cerut Partidului Socialiștilor Europeni (PES) să excludă PSD din rândurile sale dacă menține această alianță, în timp ce un senator PSD a părăsit partidul în semn de protest. PSD, la rândul său, susține că nu există „niciun acord politic post-moțiune” cu extrema dreaptă, ci doar „un obiectiv comun” de a răsturna guvernul Bolojan”. Potrivit analizei Politico, ”Simion este considerat pe scară largă creierul din spatele căderii lui Bolojan. Partidul său de extremă dreapta este în creștere în sondaje, iar șansele sale sunt susceptibile de a se îmbunătăți și mai mult într-o perioadă de instabilitate prelungită, care va amenința perspectivele economice deja precare ale țării. România trebuie să finalizeze reforme cheie până în august pentru a debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE. Dacă nu își pune ordine în finanțele publice, s-ar putea confrunta și cu o retrogradare a ratingului de credit. Liderul de extremă dreapta a cerut alegeri anticipate, însă acestea  sunt considerate puțin probabile. O posibilitate este ca liberalii și socialiștii lui Bolojan să formeze un nou parteneriat sub un tehnocrat independent. O altă posibilitate este ca Bolojan să fie ales să conducă un guvern minoritar, lăsând PSD în opoziție alături de parlamentarii de extremă dreapta ai lui Simion”.

    3 min

  4. 3 DAYS AGO

    Trump amenință Europa cu taxe și retrageri de trupe, Rusia ar putea profita

    Creșterea taxelor pentru automobile, retragerea unor trupe americane din Germania și, poate, din Italia și Spania … Președintele Donald Trump pare să se fi lansat într-o adevărată ofensivă contra Uniunii Europene. Presa din Europa analizează situația. Vorbind despre intenția anunțată de Donald Trump de a crește taxele de import auto de la 15% la 25%, ziarul german Tagesschau notează că ”acțiunea vizează Uniunea Europeană, întrucât politica vamală intră sub jurisdicția acesteia, și nu a statelor membre. Însă aceste măsuri ar putea fi interpretate ca vizând în mod specific Germania”. Declarația lui Donald Trump arată „cât de nesigure sunt Statele Unite” ca partener comercial, transmite la rândul său BBC. ”Această mișcare vine la mai puțin de un an după ce UE și SUA au încheiat un acord pe terenul de golf Turnberry din Scoția, al lui Trump, care a stabilit taxe pentru majoritatea bunurilor europene la 15%”. Totuși, „nu este clar exact pe ce bază legală ar putea acționa Trump pentru a crește tarifele de import din UE”, subliniază Deutsche Welle. Huffington Post subliniază, în ediția sa franceză, că ”întrucât eforturile de a ajunge la o soluționare negociată a conflictului din Iran sunt în impas, președintele SUA își atacă aliații europeni tradiționali. El îi acuză de lipsă de sprijin pentru ofensiva sa lansată la sfârșitul lunii februarie împotriva Republicii Islamice. După ce a amenințat Uniunea Europeană cu tarife care vizează automobilele, administrația sa a indicat că intenționează o retragere, a aproximativ 15% din cei aproximativ 36.000 de soldați americani staționați în Germania”. Citeste siWashingtonul va retrage 5 000 de soldaţi din Germania, iar Trump anunţă că vor fi „mult mai mulţi” The Independent îndeamnă europenii să își continue planurile de apărare: „Cea mai bună cale pentru europeni este probabil să își păstreze calmul și să continue planurile pentru un sistem de apărare mai puțin dependent de Statele Unite - și să facă acest lucru cât mai rapid și armonios posibil.” În ziarul Italian La Repubblica fostul comisar UE Paolo Gentiloni spune că, atâta timp cât ”Trump ridiculizează NATO, europenii vor fi forțați să răspundă. (...) Cu siguranță nu contribuind la dezintegrarea alianței, ci asumându-și responsabilitatea pentru propria apărare. (...) Zilele în care americanii erau la conducere nu se vor mai întoarce niciodată: nostalgia nu este o strategie.” (Sursa: Eurotopics) În acest timp, Europa se teme că „fereastra de oportunitate” a lui Putin este tocmai acum, notează Politico. ”Următorii doi ani ar putea oferi Rusiei șansa perfectă de a testa angajamentul Occidentului față de NATO. Oficiali din domeniul apărării și parlamentari se tem că Kremlinul va considera că momentul pentru a testa NATO ar fi următorul an sau următorii doi, cât timp Donald Trump se află încă la Casa Albă și UE nu și-a consolidat încă capacitatea militară. Războiul Rusiei din Ucraina a arătat limitele puterii Moscovei, dar președintele rus și-a semnalat de mult dorința de a ocupa mai mult teritoriu. Însă unele guverne, și însăși alianța, consideră că amenințarea este exagerată”.

    4 min

  5. 4 DAYS AGO

    Trump retrage o parte din trupele americane din Germania – cu ce consecințe?

    Președintele Donald Trump a avertizat că intenționează să reducă drastic numărul trupelor americane staționate în Germania. Și Italia ar putea fi afectată de retragerea americană. Presa internațională evaluează consecințele. ”Furia lui Trump continuă”, titrează Süddeutsche Zeitung. ”Din moment ce acest președinte american guvernează pe baza simpatiilor și antipatiilor personale, care uneori schimbă tabăra la minut, Merz are acum o problemă. Și odată cu el, Germania și Europa”. După cum comentează Le  Monde, ”vestea a venit ca un șoc în Germania, unde sunt staționați aproximativ 40.000 de americani: o prezență militară strategică și simbolică datând încă din epoca postbelică. Trupele retrase urmează să plece în următoarele șase până la 12 luni”. Time notează că ”acțiunea lui Trump a venit pe fondul tensiunilor mocnite de mult timp dintre SUA și aliații săi europeni, în special din cauza războiului din Iran. Trump și-a exprimat frustrarea față de ceilalți membri NATO după ce aceștia au refuzat să ofere ajutor SUA și Israelului. Citeste siNATO colaborează cu SUA pentru a înțelege detaliile retragerii trupelor din Germania Când Europa a refuzat să trimită nave de război pentru a ajuta la deschiderea Strâmtorii Ormuz, el a numit NATO „inutil” și „laș” și de atunci pare că încearcă să-și pedepsească aliații europeni. Documente interne ale Pentagonului arată că SUA lua în considerare o revizuire a sprijinului diplomatic american pentru „posesiunile imperiale” ale țărilor europene, cum ar fi Insulele Falkland, deținute de Marea Britanie, sau suspendarea Spaniei din NATO”. ”Trump amenință cu retragerea. Un risc și un impuls pentru Europa”, consideră ziarul italian Avvenire. ”Bruxelles poate și trebuie să conducă inițiativa: creșterea presiunii asupra lui Putin și afirmarea sa ca interlocutor principal alături de liderii ucraineni pentru a discuta un armistițiu”. După cum amintește BBC, ”anul trecut, Washingtonul a decis să își reducă prezența în România, ca parte a planului lui Trump de a muta accentul angajamentului militar american din Europa către regiunea indo-pacifică. Citeste siRetragerea trupelor americane din Germania era „aşteptată ( ministrul german al Apărării ) Există acum îngrijorări tot mai mari în cadrul NATO că ultima decizie a SUA ar putea slăbi organizația”. În acest context, Financial Times observă că, ”pe măsură ce imaginea lui Donald Trump se deteriorează în Europa, mai multe grupuri politice, de la centru-dreapta până la grupările naționaliste, își redefinesc relația cu Statele Unite. Dincolo de calculele electorale, autonomia apare ca o temă centrală”. Acești politicieni ”sunt acum rușinați de indulgența lor față de președintele american sau de faptul că s-au asociat cu acesta. Își mută atenția către o relație mai distantă dintre SUA și UE, revenind astfel la idei și figuri politice mai vechi. Charles de Gaulle este din nou la modă, și nu doar în dreapta”.

    3 min

  6. 30 APR

    ”Misiunea de salvare” a regelui Charles în SUA. Plus: Emiratele, afară din OPEC

    Discursul regelui Charles al III-lea ținut marți în fața Congresului SUA este intens comentat de presa internațională. De asemenea,  marile publicații analizează consecințele retragerii Emiratelor Arabe Unite din OPEC. Vorbind despre discursul suveranului britanic din Congresul SUA, El País remarcă faptul că „nimic nu poate fi mai bun decât puțin fast și ceremonie pentru a vindeca rănile unei relații bilaterale, grav afectate în ultimele luni”, A fost ”o misiune de salvare”, notează și BBC. ”Obiectivul monarhului a fost de a atenua aceste tensiuni printr-o ofensivă a farmecului regal. Starea actuală a relațiilor dintre Statele Unite și Regatul Unit este tensionată – o reflectare a reticenței britanice de a sprijini pe deplin războiul comun americano-israelian împotriva Iranului.” Charles, însă, nu a ezitat să „strecoare câteva remarci – de o subtilitate extremă – îndreptate către domnul Trump” și politicile sale, observă The New York Times. Monarhul a vorbit despre „valoarea alianței transatlantice, importanța echilibrului de putere și pasiunea sa pentru mediu”. „A făcut chiar referire la perioada petrecută în Marina Regală, chiar dacă domnul Trump denigrase capacitățile navale britanice în ultimele săptămâni”, adaugă cotidianul american. Fără îndoială, unele dintre remarcile sale „ar fi putut fi percepute de publicul american ca avertismente voalate, fie intenționate, fie nu”, constată și Bloomberg. Publicația de afaceri invocă îndeosebi pasajul în care regele a considerat „Magna Carta britanică o sursă de inspirație pentru Statele Unite cu privire la modul în care puterea executivă ar trebui să fie supusă unui sistem de controale și echilibre”. Presa internațională se întreabă dacă retragerea Emiratelor Arabe Unite din OPEC: reprezintă cumva „începutul sfârșitului” pentru organizație. După cum transmite CNBC, ”Abu Dhabi dă o „lovitură serioasă” marelui său vecin, Arabia Saudită. Emiratele au „interesul de a-și maximiza exporturile acum”, având în vedere avansul pe care îl au față de saudiți în ceea ce privește diversificarea economică. Pentru CNN Implicațiile pentru piețele energetice globale vor fi probabil limitate pe termen scurt, având în vedere că Strâmtoarea Hormuz rămâne în mare parte închisă. O mare parte din petrolul și gazele naturale exportate de producătorii din Golf tranzitează strâmtoarea”. Iar expertul consultat de Le Figaro este de părere că ”retragerea marchează un punct de cotitură major pentru OPEC. Deși efectele vor fi probabil limitate pe termen scurt, având în vedere perturbările actuale legate de război, „acest lucru se va traduce pe termen lung printr-o slăbire structurală a OPEC”. Potrivit acestuia, Emiratele ar putea fi astfel tentate să își crească producția, ceea ce ar ridica „întrebări cu privire la sustenabilitatea rolului Arabiei Saudite” - sugerând o piață a petrolului potențial mai volatilă.   Acest articol a fost realizat folosind drept surse publicațiile Courrier International si Le Figaro

    3 min

  7. 29 APR

    PSD-AUR – o cacealma sau o alianță autentică ? (presa străină)

    Situația politică tensionată de la București este urmărită cu atenție și în presa străină. Mișcarea PSD, de a se alinia cu partidul de extremă dreapta AUR pentru o moțiune de cenzură, atrage atenția comentatorilor. Unii se întreabă dacă este o cacealma sau începutul unei colaborări de durată. Revista franceză L’Express vede cum ”pentru extrema dreaptă, criza actuală deschide o fereastră politică neașteptată. România era deja cufundată într-o instabilitate semnificativă în 2024, în urma anulării controversate a alegerilor prezidențiale, pe fondul suspiciunilor de interferență străină. Învins în al doilea tur de scrutin din mai 2025, George Simion, o figură importantă a naționalismului românesc și apropiată mișcării Maga, consideră acum că echilibrul puterii s-ar putea schimba. Uniunea Europeană monitorizează îndeaproape situația din România. Agravarea crizei ar putea împiedica Bucureștiul să finalizeze la timp contracte cheie de apărare, o condiție necesară pentru accesarea împrumuturilor în valoare de 16,68 miliarde de euro din programul SAFE. De asemenea, amenință accesul țării la restul de 10 miliarde de euro din planul de redresare post-Covid, care trebuie utilizat până la sfârșitul lunii august”. ”Social-democrații din România se alătură partidului de extremă dreapta pro-Kremlin pentru a răsturna coaliția pro-europeană”, titrează European Interest. ”Implicațiile economice ale acestui peisaj politic devin din ce în ce mai evidente, deoarece ratele dobânzilor la împrumuturile pe care România le obține de pe piețele externe au crescut brusc”, potrivit Bloomberg. ”Este o cacealma și un șantaj politic din partea Partidului Social Democrat sau o alianță autentică cu partidul AUR, de extremă dreapta”? – se întreabă Le Monde. ”În România, declarațiile au venit în valuri, contrazicându-se reciproc, de la anunțul de luni dimineață al PSD și AUR de a depune o moțiune de neîncredere împotriva guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan”. Citeste siNicușor Dan, prima reacție după depunerea moțiunii de cenzură PSD-AUR: „Îmi păstrez echidistanța” Politico observă că ”această mișcare scoate la iveală o prăpastie între liniile roșii politice de la Bruxelles și realitățile naționale complicate, unde ascensiunea extremei drepte îngreunează guvernarea partidelor mainstream. Socialiștii din Bruxelles nu erau la curent cu planurile din România, potrivit a doi oficiali familiarizați cu situația, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi cu sinceritate. Iratxe García, președinta Socialiștilor și Democraților (S&D), a declarat că se așteaptă ca colegii săi români să colaboreze cu forțele pro-europene în viitor”. Citeste siRolul președintelui Nicușor Dan în criza politică. „Are o mare problemă, faptul că este un președinte independent” (Politolog) Agenția chineză Xinhua notează că ”în ciuda cooperării lor în ceea ce privește această moțiune, PSD, un partid de centru-stânga, și AUR, un partid de extremă dreapta, au ideologii puternic diferite și nu au colaborat niciodată anterior. Singurul lor obiectiv comun este demiterea lui Bolojan din funcție. Cu toate acestea, obiectivele lor politice mai largi diferă semnificativ. AUR își propune să declanșeze alegeri anticipate, în timp ce PSD susține formarea unei noi coaliții pro-europene”.

    3 min

  8. 28 APR

    Atacul asupra lui Trump și climatul de ură din societatea americană

    Presa internațională analizează cauzele și impactul incidentului armat de la dineul de gală al corespondenților de la Casa Albă. Comentatorii atrag atenția asupra climatului de polarizare și violență din societatea americană. Donald Trump, simbol al unei Americi în pragul colapsului, titrează Le Parisien, care constată că ”în această țară marcată de neîncredere și polarizare, violența politică continuă să se intensifice”. Iar Libération conchide că ”În umbra atacurilor împotriva lui Donald Trump, violența politică prinde rădăcini în Statele Unite”. La Stampa consideră că „În America lui Trump, climatul de ură provine din incitarea sa zilnică; se hrănește cu resentimentele pe care le seamănă.(…) Trump nu a inventat violența americană. Dar a legitimat-o. El și-a dat seama mai devreme decât mulți republicani că frica mobilizează mai eficient decât speranța, că furia creează legături tribale mai puternice decât programele politice și că a inventa dușmani este mai ușor decât a rezolva problemele.” (Sursa: Eurotopics) Ziarul belgian Le Soir amintește că „Trump a folosit tentativa de asasinat din iulie 2024 pentru a se prezenta ca o figură mesianică, cruțată de Dumnezeu pentru a salva America de la declinul moral. Nu putem decât să sperăm că impactul acestui atac nu va duce la uitarea greșelilor politice și economice ale lui Trump, peste șase luni.” (Sursa: Eurotopics) Pentru expertul citat de The Conversation, ”Ultimul atac reflectă creșterea violenței politice în SUA. Americanii sunt puternic divizați pe criterii partizane. Sunt suspicioși și ostili unii față de alții, ceea ce produce un mediu tensionat și volatil pentru politică și viața publică. Este de remarcat dimensiunea morală a polarizării în SUA. Fiecare parte îi vede pe membrii celuilalt partid nu doar ca având o viziune diferită asupra politicii, ci mai degrabă ca fiind răi sau imorali. Mediul polarizat a atenuat reacția publică împotriva violenței politice atunci când aceasta are loc”. The Atlantic vorbește despre liniștea ”stranie” a MAGA după împușcături. ”Când un asasin l-a ucis pe Charlie Kirk în septembrie 2025, MAGA a profitat de ocazie pentru a cere o campanie de represiune. Vicepreședintele Vance a cerut un program ambițios împotriva rețelei de ONG-uri despre care a spus că instigă, facilitează și se implică în violență”. El a numit Fundația Ford, Fundația pentru o Societate Deschisă și revista The Nation ca exemple de candidați pentru represaliile pe care le avea în minte. Citeste siÎmpușcături la Cina Presei. Plus: poate Trump să ”pedepsească” Madridul și Londra? Persoanele care s-au confruntat cu consecințe au avut de suferit pentru lucrurile pe care le-au scris sau spus, nu pentru acte de violență. În noiembrie, Reuters a numărat aproximativ 600 de cazuri de persoane concediate, suspendate sau sancționate disciplinar pentru ceea ce au afirmat despre viața și moartea lui Kirk. Totuși, de data aceasta, răspunsul imediat al MAGA la violența politică a fost mult mai puțin agresiv. La conferința sa de presă de după atac, președintele Trump a văzut în aceasta o dovadă a nevoii pentru mult dorita sală de bal de la Casa Albă”.

    4 min
See All (24)

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

Information

More From RFI România

You Might Also Like