Sănătatea FM

RFI România

Sănătatea FM îi aduce la microfon pe principalii responsabili din medicină, care se exprimă pe subiecte de actualitate.

  1. 5 DAYS AGO

    Ce provoacă durerile de genunchi?

    Genunchii noștri sunt vulnerabili atât la inactivitate, cât și la supra-solicitare. Care sunt cele mai comune probleme de sănătate ale genunchilor legate de postura și mișcare? Dar cele mai comune cauze ale durerii de genunchi? Ce putem face pentru a avea genunchi sănătoși pe termen lung? Ne-a răspuns la aceste întrebări dr. Ștefan Mogoș, medic primar ortopedie-traumatologie, supraspecializat în chirurgia genunchiului, invitatul emisiunii Sănătatea FM. Care sunt cele mai comune probleme de sănătate ale genunchilor, legate de postură și mișcare? Ambele extreme – inactivitatea și suprasolicitarea – pot fi dăunătoare pentru articulații. Când trecem de la inactivitate la activitate fizică intensă, fără o perioadă de adaptare, riscăm să creăm un dezechilibru care poate duce la probleme serioase, spune dr. Ștefan Mogoș, medic primar ortopedie-traumatologie. De exemplu, dacă alergăm după o perioadă de inactivitate, mușchii încep să ne doară, o durere care trece după câteva zile. Însă, problemele articulațiilor pot fi persistente și mai dificil de rezolvat, mai spune medicul.  Ce se întâmplă cu genunchii noștri când stăm foarte mult așezați? "Atunci când genunchii sunt îndoiți, presiunile sunt destul de mari în articulații, și vorbim mai ales despre articulației rotulei cu femurul, înseamnă destul de multă suprasolicitare, solicitare care o să vedeți, de exemplu, în această problemă despre care auzim frecvent în medicină, durerea anterioară de genunchi care provine din zona acestei articulații, această durere, în mod paradoxal, se accentuează atunci când oamenii stau multă vreme pe scaun și se liniștește cumva în momentul în care se pun în mișcare. Frecvent, cei care vin cu această problemă prezintă această durere anterioară. Le este foarte dificil atunci când fac primii pași, când se ridică de pe scaun și odată ce au reușit să se pună în mișcare, deja lucrurile încep să se simplifice și este din ce în ce mai bine. Deci, oarecum, atunci când avem o muncă de birou, este bine ca din când în când să ne mai luăm niște pauze, să ne mai ridicăm în picioare, să ne mai mișcăm.", explică dr. Ștefan Mogoș.  Iar durerea anterioară de genunchi e durerea pe care o resimțim în partea din față a genunchiului, în zona în care se află rotula, osul rotund și mic din fața articulației. "Dacă ar fi să fac o statistică, cred că este cea mai frecventă problemă cu care mă întâlnesc atunci când ajung în această zonă de consultații, când oamenii vin să solicite o părere penjtru o problemă pe care o au", mai spune medicul.  Cum afectează greutatea în exces genunchii?  "Greutatea este foarte importantă pentru pentru tot ceea ce înseamnă articulațiile membrului inferior, pornind de la coloană, continuând cu șoldul, mergând mai departe la genunchi și ajungând în final la gleznă. Toate sunt suprasolicitate atunci când avem kilograme în plus. Și dacă vorbim despre genunchi, de pildă, atunci cînd, de exemplu, cărăm o greutate pe scări, greutatea noastră se multiplică uneori și de 8 până la 10 ori la nivelul articulației. Așadar, practic un kilogram se transformă în 10, iar dacă avem zece kilograme în plus, ajungem să cărăm, practic, doi saci cu noi.", mai spune dr. Ștefan Mogoș.

    43 min

  2. 13 MAR

    Aproape 14% din cancerele diagnosticate în România, asociate infecției persistente cu HPV

    Aproape 14% din cancerele diagnosticate în România sunt asociate infecției persistente cu HPV- Human Papillomavirus- cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. Infecția persistentă cu HPV este asociată cu apariția cancerului de col uterin și alte cinci tipuri de cancer.  " Din păcate, nu există un tratament specific pentru infecția cu HPV. Nu e ca un antibiotic pe care îl iau într-o infecție bacteriană și lucrurile se rezolvă. Vorbim de vieți pierdute, sechele...Sunt persoane care au această infecție pe viață sau care se chinuie ani de zile cu tot felul de leziuni care apar, dispar și tot așa. De ce să ajungă în acel punct când își pot lua niște măsuri, precum vaccinarea?", explică la RFI, dr. Adrian Marinescu, medic primar Boli Infecțioase, managerul Institutului "Matei Balș” din Capitală, invitatul emisiunii Sănătatea FM. "Dacă până în urmă cu ceva ani discutam despre riscul de cancer de col uterin și luam în calcul doar acest tip de cancer, lucrurile s-au schimbat și am ajuns în punctul în care ne-am dat seama că sunt mai multe tipuri. Vorbim și de sexul masculin, vorbim de o paletă largă apropo de vârstă, vorbim practic și de persoane care au peste 40 de ani și că, în final, riscul, de exemplu, de cancer a**l sau oral faringian, există într-o măsură poate egală și la fete, și la băieți. În acest moment, compensarea chiar în varianta de 100% este și la băieți, lucru care e foarte bun. Și era logic să se întâmple.", a mai spus medicul.

    41 min

  3. 13 MAR

    MÉDICIS 2026 | A doua ediție a Congresului Internațional Francofon pentru studenți și tineri medici

    Ce de-a doua ediție a Congresului Internațional Francofon de Medicină și Stomatologie – MÉDICIS 2026 va avea loc la Iași, în perioada 25–29 martie 2026, reunind peste 1.500 de participanți și sute de experți din întreaga lume. Evenimentul este organizat de Asociația Medicală a Studenților Francofoni din Iași, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Am discutat despre acest eveniment cu Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași și Hamza El Khaier, student la medicină și președinte al Asociației Medicale a Studenților Francofoni din Iași, invitații emisiunii "Sănătatea FM". Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași, înființată în 1879, are o tradiție importantă în școala de medicină românească și o comunitate mare de studenți francofoni care studiază în programul de Limbă Franceză, atât la Facultatea de Medicină, cât și la Facultatea de Medicină Dentară. Potrivit rectorului UMF Iași, Prof. Univ. Dr. Viorel Scripcariu, la universitatea sunt înscriși 1.711 de studenți francofoni, iar ponderea pe care acești studenți o au la nivel național este de 55,6%. "Este a doua ediție a acestui Congres, organizat de Asociația Studenților Francofoni din universitate și, ținând cont de faptul că prima ediție, care a avut loc în urmă cu 3 ani a fost de mare succes, să sperăm că și ediția din acest an va fi la fel. Ea își propune să abordeze, pe lângă partea științifică specifică unui congres de Medicină și de Stomatologie, și o serie de teme mari, legate de activitatea studenților francofoni care studiază în România, la Iași. Există practic două paliere: palierul medical și palierul legat de manifestările culturale și educaționale din timpul Congresului.", ne-a declarat prof.univ.dr. Viorel Scripariu. Hamza El Khaier, student la Medicină anul V și președinte al Asociației Medicale a Studenților Francofoni din Iași, a subliniat că evenimentul va aborda teme importante legate de medicină și stomatologie, precum și de inteligența artificială. "Avem vorbitori din peste 25 de țări, studenți care vin din România și din străinătate", a declarat acesta. Tânărul recunoaște că are emoții având în vedere că evenimentul va avea loc în mai puțin de două săptămâni. "Dar sunt sigur că împreună putem face ca acest eveniment să fie ceva cu totul special pentru noi, ca studenți, ca viitori medici și pentru universitatea noastră, și pentru țară. Eu vin din Maroc ;i consider România a doua mea țară. Când fac ceva, fac pentru ambele țări.", ne-a spus Hamza El Khaier, care ne-a împărtășit experiența sa pozitivă despre programul de rezidențiat din România. "Programul de rezidențiat din România este foarte bun", a declarat el. "Am colegi și prieteni care fac mult mai mult în specialitate, cum ar fi neurologie, neurochirurgie sau chirurgie. (...) Eu încă mă mai gândesc dacă voi merge pe specializarea "chirurgie cardiacă" sau pe "cardiologie intervențională". Pot să stau în România pentru rezidențiat sau să mă duc în altă țară, încă nu m-am decis" Hamza El Khaier a subliniat importanța faptului că universitatea tratează toți studenții la fel, indiferent dacă sunt români sau internaționali. "Am simțit și eu această egalitate de tratament", a declarat el. "Cadrele didactice și întreg corpul academic de la UMF Grigore T.Popa sunt foarte deschise și nu fac nicio deosebire între studenții internaționali și cei români. Aplică aceleași standarde și elemente din procesul educațional, și eu mă simt foarte bine aici", ne-a spus Hamza El Khaier. Pe lângă componenta academică, congresul va include și o dimensiune culturală, menită să faciliteze dialogul intercultural. Aceasta va cuprinde ceremonii oficiale, o reprezentație la Operă și Gala de Caritate. Mai multe detalii găsiți pe platforma oficială a  evenimentului: www.congresmedicis.com

    41 min

  4. 11 FEB

    Dr. Laura Zarafin, medic ATI, la RFI: Sistemul sanitar stă prost la capitolul performanță. Deficitul de medici nu se rezolvă prin forță

    Deficitul de medici nu se rezolvă prin forță, spune la RFI, dr. Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Clinic Colentina din Capitală. Reacția vine după ce premierul  Ilie Bolojan a spus că susține ideea ca absolvenții facultăților de medicină de stat să fie obligați să profeseze în țară, între 2 și 5 ani, pentru a acoperi deficitul de personal în rural și urbanul mic. " Dacă îi obligăm pe medici să profeseze un număr de ani în țară, atunci să obligăm toți absolvenții din toate specialitățile să facă același lucru după terminarea facultății. Din punctul meu sunt niște discuții sterile și false, care nu duc la rezolvarea crizei din sistemul medical.", mai spune dr. Laura Zarafin. Ziua și declarația despre medici. "Ori un ministru, ori premierul, ori câte un om politic mai are o idee despre medici. Deficitul de medici din anumite zone ale țării nu se rezolvă prin forță, pentru că, practic, este imposibil de realizat", spune dr. Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Clinic Colentina.   Potrivit acesteia, "dacă vrei să-ți păstrezi medicii în țară, trebuie să creezi condițiile de muncă, care să fie niște condiții de siguranță atât pentru pacient, cât și pentru personalul medical. În același timp, trebuie să asiguri niște facilități pentru familia doctorilor. Știți, era odată o vorbă -stradă, școală și spital. Pe undeva pe acolo ne învârtim. Pe de altă parte, dacă obligi pe cei care fac medicina la stat să rămână în țară un număr de ani, trebuie să obligi absolut toți absolvenții, din orice specialitate, orice meserie, să rămână în țară cinci ani. Dincolo de asta, noi suntem cetățeni români, dar suntem și cetățeni europeni. Sunt niște discuții sterile, iar după mine, false. Nu duc la rezolvarea crizei din sistemul medical, pentru că dacă ei sunt determinați să plece după terminarea facultății, vor pleca oricum. Asta înseamnă că vei avea, la un moment dat, numai oameni la început de carieră care încă sunt în curba de învățare, deci nu ai cum să rezolvi deficitul. Pe de altă parte, vorbim de performanță, deci suntem ipocriți, după părerea mea.", spune la RFI, dr. Laura Zarafin, medic primar ATI. Pentru ca medicii să meargă să lucreze în rural trebuie existe, în primul rând, un mediu de lucru adecvat, punctează dr. Laura Zarafin. "Să fie policlinici sau spitale care să aibă absolut tot ce le trebuie, începând de la circuite corecte, sisteme de ventilație, aparatură medicală și, evident, personal în număr suficient. Pentru că un singur medic nu poate să acopere toată perioada de 24 de ore pe zi, zilnic. Trebuie să ai niște colegi, să organizezi munca. Este o muncă de echipă. Ceea ce s-a cam distrus în România, iar medicina de familie în România a fost practic birocratizată foarte mult. Medicii de familie de multe ori sunt doar scriitori de bilete de trimitere, de rețete compensate. Nu mai nu mai este medicina de familie aceea care era acum 50- 60 de ani", mai spune dr. Laura Zarafin.  Legat de plata medicilor în funcție de performanță, idee avansată de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, dr. Laura Zarafin precizează:  "Sistemul de sănătate, în ansamblul lui, este performant cu cât ai mai puțini oameni bolnavi sau corect tratați. Iar sistemul nostru sanitar stă foarte prost la acest capitol. Nu există prevenție, nu există screening, nu există preocupare pentru depistarea precoce a bolilor cronice și mai ales a cancerelor. De aceea, în România, la ora actuală, sunt cele mai multe tumori maligne descoperite în stadii tardive III și IV, eventual și cu metastaze. Asta dacă vorbim de sistemul în ansamblu. Dacă vorbim strict de chirurgie, și părerea mea că ministrul Sănătății a ales cel mai prost exemplu, din mai multe puncte de vedere, numărul unu: 20 de apendictomii nu seamănă cu 20 de operații de transplant de ficat sau de duodenopancreatectomii. Sau  20 de amputații de deget nu se compară cu 20 de colecistectomii. Nici ele între ele nu se compară, pentru că oamenii nu sunt ca în atlas. Deci, nu extistă operație care să semene una cu cealaltă.", mai spune dr. Laura Zarafin, care s-a declarat surprinsă de anunțul ministrului Sănătății cu privire la faptul că salariile medicilor ar putea fi acordate în funcție de performanță și volumul real de muncă, nu în funcție de vechime sau statut profesional.  " În chirurgie, doar când ai o anumită vechime poți să operezi mâna întâi. Deci n-are nicio legătură. Nu poți să fii performant la 25 de ani în chirurgie, indiferent cât ești de sclipitor ca minte sau ca talent. Îți trebuie mii și mii de ore de făcut gesturile respective chirurgicale. Asta se dezvoltă în ani, pentru că noi nici nu avem simulatoare, cum există în alte țări. Și atunci, trebuie să aștepți pacientul că nu scoți, de exemplu, colon ca să înveți tu să operezi trebuie să ai și pacientul care are tumoră de colon ca să faci zeci de mii de astfel de operație. Un chirurg bun nu poate fi bun înainte de 35 sau mai real de 40 de ani.", explică medicul care întreabă:  " Dar cine definește performanța? Că noi am sărit direct la plata în funcție de performanță. De ce la chirurgi? Habar n-am. De ce nu la magistrați? La politicieni? De ce nu la profesori? Haideți, dacă vorbim de performanță, să luăm toate meseriile, să le căutăm la performanță. Și atunci de ce ceilalți sunt plătiți egal? De ce îi plătim pe magistrați care amână dosare și îi plătim baban și nu se indignează nici ministrul Justiției, nici oamenii politici, nici cei care fac legile...ei își dau singuri banii, nu contează, nu îi caută nimeni. Din punctul meu de vedere, și este un punct de vedere al unui om care a trăit toată viața lui între chirurgi și a văzut ce înseamnă, chirurgia este cea mai complicată specialitate care există pe lumea asta.  (...) Știți, există o vorbă care are ceva real în ea: operația merge bine, pacientul merge prost. Asta înseamnă stres pentru chirurg și pentru anestezist, evident. Deci este o specialitate foarte greu de cuantificat și în niciun caz în număr. S-a încercat să se plătească numărul de ore de sală, care e o idee mai aproape de realitate, pentru că este o muncă de echipă și e muncă și pentru chirurgul operator mâna a doua și pentru chirurgul operator instrumentar, mâna a treia, tot muncă este. Numai că plata orei de sală este o mizerie. Adică nici la tuns nu dai atât de puțini bani. Ceea ce, din nou este dezarmant, iar medicii tineri nu vor să mai aleagă specialități chirurgicale, deci au rămas în ultimii trei ani, locuri la chirurgie generală mai ales, neocupate. Adică, preferă să rămână șomeri un an și să mai dea rezidențiatul, doar să nu ia chirurgie. Oare de ce? Pentru că este foarte grea și foarte prost plătită.", explică dr. Laura Zarafin.  A ajuns România o pepinieră de doctori pentru Europa? Categoric. (...) Medicii tineri pleacă în țări care îi respectă, pentru că nu e vorba numai de plată, e vorba de respectul și de statutul medicului. Ei pleacă din cauza problemelor sistemului, care nu mai țin exclusiv de medici. Medicii le pot semnala, dar decizia este, așa cum bine știți, la factorul politic. Așa sunt numiți la noi și managerii, mai nou și șefii de secție. Spre asta am mers. Nu vreau să generalizez, dar din păcate cam așa se întâmplă.", mai spune dr. Laura Zarafin, medic primar ATI.

    27 min

  5. 5 FEB

    Cât timp au voie copiii pe ecrane, în funcție de vârstă?

    "Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!". Este mesajul campaniei derulate, de la începutul anului, de Institutul Național de Sănătate Publică. Scopul campaniei este de a educa populația asupra impactului mediului digital asupra sănătății mintale și vorbim în special de adolescenți.  Organizația Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată.  Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, potrivit INSP.  Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale . Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale. Pe plan național, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți din România[5] au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creștere constantă. În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenți, la fel ca și rapoartele constante ale Salvați Copiii România, a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față.   În ce constă campania INSP "Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!" Am întrebat-o pe dr. Eugenia Bratu, medic primar Sănătate Publică și Management la INSP. " În primul rând, vrem să atragem atenția asupra acestui risc de a deveni dependent de ecran și ne dorim să ajungă informația la cât mai multă lume.  Apoi, oferim informații și despre alternative, ce ai putea face pentru a nu ajunge la dependență. Încurajăm copiii, părinții, familiile să petreacă mai mult timp împreună, fizic, nu cu ochii în ecrane", spune dr. Bratu.  Potrivit medicului, campania se derulează la nivel național, inclusiv în mediu rural. INSP are o pagină dedicată campaniilor pe care le derulează, inclusiv campania "Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline!". Cât timp trebuie să petrecem în fața ecranelor în funcție de vârstă? "Recomandările vin mai ales din zona Organizației Mondiale a Sănătății, care spune că până la doi ani deloc , cu excepția, de exemplu, a unui apel video când familia este la distanță. Între 2 și 5 ani, copilul poate să stea maxim o oră pe zi, sub supravegherea părintelui care îi poate explica ceea ce vede pe telefon. Până la 10 ani, timpul poate crește până la două ore pe zi și între 10 și 18 ani, se acceptă cel mult trei ore, zilnic", spune dr. Eugenia Bratu.

    43 min

  6. 28 JAN

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la RFI: Unii bolnavi vor fi scutiți de la neplata primei zile de concediu medical. Normele de aplicare a OUG sunt gata

    Prima zi de concediu medical nu mai este plătită începând cu 1 februarie. Măsura se aplică până la 31 decembrie 2027 și face parte din pachetul de reducere a cheltuielilor bugetare din sistemul de sănătate. O măsură menită să reducă abuzurile și concediile fictive, au spus guvernanții, în timp ce reprezentanții asociațiilor de pacienți au cerut ca unele categorii de bolnavi să fie scutite de la neplata primei zile de concediu medical. Normele de aplicare a OUG sunt gata și în faza de nuanțare, spune la RFI, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la RFI că acele concedii medicale, repetitive, pentru același cod de boală, vor fi exceptate de la neplata primei zile de concediu medical. "De exemplu, un pacient oncologic care are nevoie de radioterapie și care la 10 zile sau 2 săptămâni merge la ședința de radioterapie. Este același cod de boală, concediul medical este repetitiv și atunci o nuanțare, o ajustare a normei inițiale ar fi ca pentru aceste situații să fie plătită prima zi. În ceea ce privește alte afecțiuni, o parte a reprezentanților asociațiilor de pacienți a venit cu o idee cu care sunt de acord, și este deja în lucru la Ministerul Sănătății, și anume de a regândi codificarea bolilor, astfel încât bolile cronice să fie mult mai clar definite, urgențele mult mai clar definite. Gândiți-vă că acum bolile rare sunt încadrate la boală obișnuită. Codul de boală 01. Ori, nu este corect și cred că, într-adevăr, această regândire și reașezare va fi importantă nu doar din perspectiva concediilor medicale, ci în general pentru sistemul de sănătate.", a explicat ministrul Sănătății. Potrivit acestuia, "normele de aplicare a ordonanței privind concediile medicale sunt gata deja, acum le nuanțăm. Poate nu va fi 1 februarie și va fi 10 februarie, dar vor fi gata luna viitoare. Normele sunt simple pentru că nu discutăm aici de acte normative grele. E un ordin de ministru comun între Ministerul Sănătății și președintele CNAS. Prin aceste norme, încercăm să diminuăm daunele pentru oamenii care chiar au o problemă și nu au nicio vină, pentru că alții, în loc să apeleze la zilele de concediu de odihnă, apelează la aceste lucruri care sunt, pe lângă altele, nu doar imorale, ci și ilegale.".  Fenomenul "concediilor medicale fictive" a scăpat de sub control în iunie 2025, spune la RFI, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.  "În prima mea săptămână de mandat, am ieșit public și am spus că România plătește milioane de zile de concediu medicale fictive. Am prezentat un grafic în care se vedea cum joia începea să crească numărul de concedii medicale și să scadă, brusc,  duminică, către luni. Înainte de sărbătorile legale, înainte de Ziua Copilului, înainte de tot felul de evenimente sau atunci când apăreau acele două-trei zile când se puteau realiza punți. Numărul de concedii medicale era foarte mare. Însumat, vorbeam de câteva milioane de concedii medicale pe an care puteau fi considerate fictive, ținând cont că, statistic, ele nu respectau o liniaritate, erau ieșite din context. Și atunci am făcut primele modificări legislative, de fapt, în componenta din zona concediilor medicale. Controale nenumărate, o presiune publică pe care eu am pus-o pe acest subiect și îmi aduc aminte că la fiecare intervenție publică explicam povestea concediilor medicale fictive. Dădeam exemple peste exemple, astfel încât să crească presiunea publică și să încercăm să reducem acest fenomen. De ce este important să reducem acest fenomen? Așa cum am spus și atunci, spun și acum practic eu luam de la gura bolnavilor din spital, a oamenilor cu adevărat bolnavi care aveau nevoie de tratamente, de diagnostic, de investigații. Luam de la gura lor și mutam acești bani pentru a plăti concediile inventate ale unora.. (...) În decembrie 2025, am făcut o analiză și am ajuns următoarea concluzie: fenomenul a început să scadă. Nu suficient, dar a început să scadă. Și gândiți-vă că în urma acestor măsuri despre care vorbim, s-au economisit pentru sistemul de sănătate, în medie, 120 de milioane de lei pe lună, un miliard și jumătate de lei pe an.", a mai spus ministrul.  Ce s-a întâmplat cu banii economisiți din concediile medicale?  "În septembrie 2025, am reușit să introducem 41 de molecule noi de medicamente în lista de compensate, cele mai multe pentru oncologie, boli rare,  medicamente care așteptau să intre în listă de peste doi ani și jumătate. Am investitit în ambulatoriul de specialitate  din spitalele publice, ceea ce înseamnă un acces mai crescut pentru oameni la servicii de screening, diagnostic și tratament care nu necesită internarea în spital. Am lansat patru programe noi de screening pentru cancer: mamar de col uterin, colorectal și de prostată. Vorbim despre screening-ul neonatal, unde am crescut de la trei patologii la 19. (...) Iar banii au venit nu doar din concediile medicale ci și din alte măsuri.  (...) Este pentru prima oară în ultimii 10 ani, când Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări de Sănătate nu au intrat în noul an cu datorii la farmacii și la furnizorii de produse pentru programele naționale", explică Alexandru Rogobete.  "Discuția inițială a fost foarte simplă Dacă la 6 luni, adică în  luna iulie, observăm o scădere abruptă a acestui fenomen al concediilor fictive, și ajungem într-un interval care poate fi suportat, să zic, de către stat, măsura poate fi oprită.", a conchis ministrul Sănătății.

    43 min

  7. 21 JAN

    Președintele CNAS, dr. Horațiu-Remus Moldovan, la RFI: Vom elimina în acest an plafoanele de la laboratoarele de analize medicale

    "Casa Națională de Asigurări de Sănătate va elimina în acest an plafoanele de la laboratoarele de analize medicale, astfel încât pacientul să aibă acces la servicii de diagnostic în timp real, atunci când are nevoie.", a declarat la RFI, conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS. Acesta a dat exemplu eliminarea plafoanelor lunare pe care le aveau farmaciile pentru medicamente. "S-a dovedit a fi o rețetă de succes, pe care putem să o implementăm, în prima etapă, în cazul analizelor de laborator, și în etapa a II-a, pentru investigațiile imagistice", a precizat președintele CNAS. "Recunoaștem că avem această problemă legată de epuizarea rapidă a fondurilor pentru analize de laborator, dar și pentru investigații radiologice, imagistice- CT, RMN etc. Vrem să rezolvăm această problemă și vrem să o rezolvăm în curând. Vrem să eliminăm în acest an plafoanele de la laboratoare. Desigur, acest lucru putem să îl facem dacă vom introduce niște reguli de prescriere pe baza protocoalelor medicale, astfel încât să ne asigurăm că pacientul într-adevăr are acces, poate să își facă niște analize medicale de care are nevoie, la momentul potrivit. Este, dacă vreți, același sistem pe care-l avem la medicamente, când existau plafoane la farmacii. Eliminarea acestor plafoane s-a dovedit a fi  o rețetă de succes și, de ce nu, am putea să o implementăm și în cazul analizelor de laborator, în prima etapă și în etapa a II-a pentru investigațiile imagistice.", a explicat la RFI, conf.dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS. Potrivit acestuia, nu va exista o diminuare a numărului de analize recomandate, doar că anumite lucruri vor fi puse în ordine, în sensul în care nu are rost din punct de vedere medical, de exemplu, să îți faci o analiză PSA (n.red. antigen specific prostatic) în fiecare zi, pentru că valoarea nu scade sau nu crește de pe o zi pe alta. "Și atunci, din perspectiva regulilor de prescriere, o să apelăm la colegii specialiști din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, societățile de profil, Colegiul Medicilor, care vor clasifica cele aproximativ o sută de analize care sunt în pachetul de bază din punct de vedere al ghidurilor medicale, să ne asigurăm că există un minim interval de prescriere astfel încât pacientul să beneficeze de fiecare dată când are nevoie. Desigur, dacă un pacient va dori să își facă o anumită analiză mai repede decât frecvența cu care este recomandată, la fel ca și în cazul medicamentelor, este liber să o facă, dar noi trebuie să asigurăm un minim necesar, lucru pe care în momentul de față nu-l facem.", mai spune conf.dr. Horațiu-Remus Moldovan.  Paradoxal, în timp ce auzim tot mai des că plafoanele pentru analizele medicale s-au epuizat în primele zile ale lunii și scoatem bani din buzunar pentru că nu am reușit să prindem o programare cu decontare de la Casa de Asigurări de Sănătate, instituția rămâne cu bani necheltuiți la final de lună. Care este motivul? Explică președintele CNAS: "E o situație paradoxală. Și am mai vorbit despre lucrul acesta. Avem bani astăzi în sensul în care ne rămân bani la sfârșit de lună. În fiecare lună, ne rămân bani necheltuiți de la anumite laboratoare. Și pentru că există acel plafon, noi trebuie să facem echilibrări bugetare luna următoare pentru luna anterioară și pacientul e la mijloc, pierdut pe traseu, fără analize medicale. Pentru că sunt laboratoare care au o adresabilitate mai mare și altele cu adresabilitate mai mică, poate mai puțin cunoscute, care rămân cu fonduri necheltuite.", spune conf.dr.Horațiu-Remus Moldovan.  Potrivit acestuia, "marea majoritate a laboratoarelor din spitalele publice mari rămân cu bani necheltuiți. Aici există aspecte manageriale, pentru că un manager care dorește să profite de banii care, în sensul bun al cuvântului, de banii care pot să vină de la casă pe analize medicale și pe investigații radiologice, trebuie sau va trebui să își adapteze puțin modul de organizare, fluxurile. De exemplu, să poată să aibă o capacitate de recoltare a probelor biologice dimineața, în loc de două-trei scaune de recoltare, să aibă cinci, șase sau zece scaune de recoltare. Va trebui să aloce dimineața pentru cele 4- 5 ore de recoltare, un număr mai mare de asistenți care după-amiază pot face altceva.". Președintele CNAS a clarificat  și noile reglementări intrate în vigoare la începutul acestui an, cu privire la accesul unor categorii de pacienți la analize peste plafon, în cel mult cinci zile de la solicitare. "Pacienții cu boli cronice și acute vor avea prioritate egală. Desigur, am lăsat pentru o categorie de pacienți la care viața poate să le fie pusă în pericol din perspectiva lipsei unui diagnostic rapid și îi considerăm practic urgențe, chiar dacă sunt boli cronice, de exemplu,  pacienții oncologici. În continuare, îi vom considera pacienți super acuți, și pentru ei, prin  Planul Național de Combatere și Control al Cancerului,  avem fonduri nelimitate. Practic, laboratoarele, chiar și în condițiile în care mai există plafoane sau până când vom elimina plafoanele, vor putea să primească pacienții oncologici, pentru diagnostic și monitorizare, peste plafon.", spune președintele CNAS.  Acesta a continuat: "La fel ne-am gândit și la pacienții cu alte afecțiuni care nu sunt cancer, dar afecțiuni grave, care au nevoie totuși de un acces puțin mai peste rând, să zic așa. Vă dau exemplu pacienții cu scleroză multiplă care au o anumită periodicitate cu care trebuie să își facă un RMN, dar dacă intervine o acutizare, atunci trebuie să-și facă RMN-ul mai repede și dorim să le asigurăm acest acces. Pe lângă accesul obișnuit, mai au posibilitatea ca o dată pe an să facă suplimentar, peste buget. Dar această reglementare va fi caducă, adică nu va mai avea rostul, de îndată ce vom avea eliminarea plafonului. În momentul acela dispare absolut orice discuție despre prioritizări, dispare absolut orice discuție despre Monitor. Practic, toți pacienții vor avea acces rapid, instantaneu, în momentul în care au nevoie de investigații la furnizorul care are locuri libere din punct de vedere fizic și nu din punct de vedere al plafonului. (...) Prioritatea noastră este să eliminăm cât de rapid acest plafon, pentru că pacienții trebuie să aibă acces rapid la analize de laborator fără limite administrative și putem să facem lucrul acesta, mai ales că nu este vorba despre o creștere a bugetului", a mai spus președintele CNAS, care îi îndeamnă pe pacienți să meargă la medicul de familie sau la medicul curant, pentru că el este cel care trebuie să fie informat în legătură cu toate normele de aplicare a contractului-cadru și cu normele de aplicare a programelor de sănătate.", a conchis președintele CNAS.

    43 min

  8. 19/11/2025

    Dr. Alexandru Voropanov, medic pneumolog pediatru: Febra este cel mai important mecanism de apărare a corpului

    Virozele respiratorii sunt cele mai frecvente boli acute ale copiilor, mai ales în sezonul rece. Cum putem trece cu bine de această perioadă, ne-a spus dr. Alexandru Voropanov, medic specialist pneumologie pediatrică la Institutul "Marius Nasta" din București, invitatul emisiunii Sănătatea FM.  Afecțiunile de sezon au simptome diferite. Un copil se plânge că îl doare în gât, altul de durere de cap, în timp ce unii copii sunt apatici și somnolenți. Să nu uităm și de febra instalată brusc. Cum ne dăm seama dacă are o răceală comună, gripă sau o infecție cu sars-cov-2?  "Dacă vorbim despre febră, copilul va face febră și într-o infecție bacteriană și într-una virală. Ba chiar, de multe ori, infecțiile virale vin cu febră mult mai înaltă și mă refer aici chiar la gripă. În gripă, poți să faci 40 - 41 de grade Celsius. Acum, prima recomandare ar fi să nu sărim cu medicația la primul episod de febră, la o temperatură de 38- 38 cu 5 grade Celsius. Să ne uităm la copil, să- i vedem starea generală. Dacă copilul zace și nu se joacă, atunci o să dăm un antipiretic și copilului cu o temperatură de 38 cu 5, cu mențiunea că mult mai repede i-am scădea temperatura prin metodele fizice.", spune dr. Alexandru Voropanov.  Ce înseamnă metode fizice? De multe ori, când copilul este mic cea mai rapidă și eficientă metodă de a-i scădea temperatura este să îl dezbrăcă. Baie în balie sau dușurile cu apă călduță, de la cald la mai rece, sunt la fel de bune.  "Metoda împachetării (comprese sau prosoape) este eficientă în scăderea temperaturii, fiind practicată în Unitățile de Primiri Urgențe. Însă este un pic de șoc termic și atunci speriem copilul și va plânge în momentul în care punem acel cearceaf cu apă caldă. Într-adevăr este o metodă eficientă, având în vedere că medicamentele antipiretice - paracetamol sau ibuprofen- nu intră în acțiune imediat. Se întâmplă, de exemplu, să-i dăm copilului un paracetamol și la zece minute după administrare, temperatura să îi crească. Dacă vorbim de paracetamol, eficiența vine la o oră și jumătate, iar la ibuprofen eficiența vine mai devreme. Dar și aici e o poveste. Nu există recomandare în ghiduri în prezent, să dăm din patru în patru ore, alternativ sau la interval fix.  Antipireticele se se dau în momentul în care sunt necesare, din mai multe motive: 1. Putem ști dacă ar mai fi făcut febră copilul, dacă noi îi dăm la intervale regulate împotriva febrei medicației? Nu. 2. Reacțiile alergice care pot să apară. Și niciodată reacția alergică nu apare la prima utilizare a unui medicament. Poate apare, de exemplu, la a patra sau la a zecea utilizare.  3. Metabolizarea hepatică sau renală. Evident că medicamentul va trece prin ficatul copilului, pe care îl va avea tot restul vieții. Cu cât mai puține medicamente, cu atât mai bine. În altă ordine de idei, gândiți-vă doar la faptul că există reacții adverse, inclusiv hipotermie. Și am avut copii care au fost aduși la spital cu o temperatură de 34 sau 34, 5 grade Celsius, după medicația de febră. Și să nu uităm. Cel mai important lucru: febra este cel mai important mecanism de apărare a corpului. De mii de ani, organismul uman se protejează prin febră, pentru că și bacteriile care ne atacă, pentru că sunt și virusuri sunt și bacterii, dar să vorbim de bacterii, ele se multiplică la o temperatură a corpului normală, adică la un 36- 37 de grade Celsius. În momentul în care crește temperatura corpului, acestea nu se mai pot multiplica și are timp sistemul imun să distrugă aceste microorganisme. Practic, dacă folosim medicație împotriva febrei, nu lăsăm acest mecanism incredibil și impresionant de apărare a corpului.", mai explisă dr. Alexandru Voropanov, medic specialist pneumologie pediatrică la Institutul "Marius Nasta" din București.

    44 min
See All (24)

About

Sănătatea FM îi aduce la microfon pe principalii responsabili din medicină, care se exprimă pe subiecte de actualitate.

Information

  • Channel
    RFI România
  • Creator
    RFI România
  • Years Active
    2024 - 2026
  • Episodes
    24
  • Rating
    Clean
  • Copyright
    © France Médias Monde
  • Show Website
    Sănătatea FM

More From RFI România