Revista presei internaționale

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 4h ago

    UE-Canada: ”alianța viitorului” care îl deranjează pe Trump

    Presa internațională a reacționat imediat după discursul de joi al premierului canadian Mark Carney în fața Parlamentului European. O ”alianță a viitorului” sau un statut de ”membru asociat” pentru Canada? Comentatorii caută răspunsul. Radiodifuzorul canadian CBC transmite că Mark Carney a pledat pentru o „alianță a viitorului”, încercând să consolideze legăturile cu Europa pe fondul războiului comercial în curs dintre Canada și Statele Unite: ”În discursul său, prim-ministrul a făcut referire la tacticile președintelui american Donald Trump, afirmând că integrarea economică a fost folosită ca instrument de presiune și sugerând că Europa poate fi un aliat mai de încredere”. Le Monde observă că ”premierul canadian a salutat propunerea ca țara sa să devină primul membru asociat al Uniunii Europene, însă a precizat că nu urmărește ca o alianță mai strânsă să creeze un nou bloc care să rivalizeze cu marile puteri ale lumii. Declarațiile au venit după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a sugerat că aranjamentul propus ar putea constitui un „act ostil” și a amenințat cu impunerea unor tarife ridicate Europei. De asemenea, Trump a calificat ideea drept „ridicolă”. Citeste siCanada, ”membru asociat” al UE. Dar ce ar însemna aceasta? Potrivit Politico, rămân ”întrebări cu privire la semnificația noului statut” de membru asociat precum și la modul în care situația va fi percepută la Washington, având în vedere că Donald Trump a amenințat cu impunerea unor „tarife vamale severe” Europei dacă aceasta ar pune planul în aplicare. Întrebat insistent de jurnaliști, după discursul său, dacă preferă ca noua relație dintre UE și Canada să fie numită „Alianță pentru Viitor” sau „statut de membru asociat”, el a tratat distincția cu indiferență. O analiză a BBC arată că   ”mândria națională nu a fost niciodată atât de pronunțată în Canada, de obicei, mult mai rezervată în ceea ce privește manifestările de patriotism ostentativ comparativ cu vecinii americani. Declarațiile anterioare ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Canadei – și impunerea unor tarife vamale drastice – au determinat această țară vastă și diversă să se unească într-un mod rar întâlnit în afara perioadelor de război. Pe fondul acestei creșteri a patriotismului, există și convingerea că este necesar ca cetățenii canadieni să își facă noi aliați în străinătate. Inițiativele lui Mark Carney în relația cu Uniunea Europeană – precum și poziția sa fermă față de Trump – au fost primite extrem de favorabil pe întreg spectrul politic canadian”.   În timp ce ziarul italian La Repubblica avertizează că transpunerea în practică a inițiativei nu va fi ușoară. „O nouă alianță «transatlantică» menită să țină piept Rusiei, să concureze cu China pe plan comercial și să contracareze ieșirile lui Donald are o importanță strategică revoluționară. Scopul este clar: identificarea unor noi parteneri pentru a face față incertitudinilor acestei noi ere. Totuși, implementarea sa necesită încă o analiză aprofundată. Iar realizarea acestui demers va presupune o interpretare «creativă» a tratatelor.”

  2. 1d ago

    Discursul lui Von der Leyen: UE intenționează să accelereze reformele

    Presa internațională relatează despre discursul anual privind starea Uniunii, susținut de președinta Comisiei Europene în hemiciclul de la Strasbourg. Jurnaliștii remarcă multitudinea temelor abordate, în timp ce ecourile discursului ajung până în Australia. ”Amenințarea rusă, îngrijorările legate de inteligența artificială, creșterea prețurilor la combustibil, tranziția ecologică după o vară marcată de valuri de căldură, dependența de rețelele de socializare... Pe măsură ce provocările se înmulțesc, Uniunea Europeană intenționează să își accelereze reformele”, sintetizează Le Figaro. Euronews remarcă o ”demonstrație de forță” în domeniul securității. Așa cum era de așteptat, apărarea a ocupat un loc central în discurs, susținut pe fondul unei serii de atacuri hibride care au zguduit Europa – unele dintre ele atribuite Rusiei. Președinta Comisiei ”a propus un mecanism complet nou, conceput după modelul Articolului 4 din Tratatul NATO, pe care statele membre l-ar putea activa în eventualitatea unui atac hibrid. Acesta ar declanșa consultări politice menite să „coordoneze” un răspuns al UE și să „descurajeze o escaladare ulterioară”. În context NATO, Articolul 4 reprezintă etapa premergătoare apărării colective prevăzute de Articolul 5, care stipulează că un atac asupra unuia dintre membri constituie un atac asupra tuturor”. Și colegii de la France 24 vorbesc despre Consiliul European pentru Securitate și un nou „manual de acțiune” împotriva atacurilor hibride. ”Von der Leyen a propus crearea unui Consiliu European pentru Securitate care să reunească UE și parteneri precum Canada, Marea Britanie și Norvegia, precum și instituirea unui „protocol de securitate pentru situații de urgență”. Citeste siCanada, ”membru asociat” al UE. Dar ce ar însemna aceasta? UE dorește o colaborare în domeniul IA, dar nu cu SUA sau China, observă Politico. Președinta Comisiei a invitat la Bruxelles principalele laboratoare de IA pentru a discuta despre eforturile de a „ține pasul cu avangarda” dezvoltării domeniului. De asemenea, Politico amintește afirmația președintei Comisiei potrivit căreia fondurile neutilizate din programul SAFE vor fi direcționate către Ucraina. ”Există acum un răspuns cu privire la soarta banilor rămași din programul UE de împrumuturi pentru apărare SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro. Von der Leyen a declarat că fondurile rămase vor fi utilizate pentru un nou program care implică proiecte comune cu companii ucrainene din domeniul apărării”. În timp ce Ursula von der Leyen a propus Canadei să devină „membru asociat” al Uniunii Europene, o astfel de chestiune s-ar putea pune și în cazul Australiei, notează The Sydney Morning Herald, preluat de Courrier International. Ministrul australian al comerțului, citat de acest ziar, se declară deschis tuturor variantelor privind eventuale noi acorduri cu UE: „Lumea este împărțită între adepții protecționismului și cei ai liberului schimb. Este incontestabil că prosperitatea Australiei din ultimii cincizeci de ani se bazează în întregime pe deschiderea noastră față de lume.”

  3. 2d ago

    Suspecta legătură dintre un membru al familiei Trump și un generos oligarh rus

    Donald Trump Jr. și soția sa, Bettina, au confirmat că Umar Kremlev, un oligarh rus apropiat de Vladimir Putin, a plătit parțial pentru festivitățile de nuntă ale cuplului din luna mai. Și aceasta după dezvăluirile publicației de investigații Pro Publica. Iar subiectul este acum intens comentat în presa internațională. Lista de invitați  - dezvăluie Pro Publica - număra aproximativ 50 de persoane. Printre acestea Jared Kushner – cumnatul lui Trump Jr. – și Eric Trump, dar și Kremlev, un bărbat impunător, care vorbește engleza la un nivel limitat. Oligarhul făcea parte dintr-un grup numeros a cărui prezență i-a nedumerit pe ceilalți participanți; membrii acestuia stăteau uneori izolați, discutând în rusă. Relația dintre Kremlev și Trump Jr. – despre care nu s-a mai scris anterior – reprezintă o revelație extraordinară: un membru al cercului de apropiați ai lui Putin oferă sprijin financiar fiului președintelui și obține acces privilegiat în cadrul familiei Trump. Timp de un deceniu, guvernul lui Putin – considerat un adversar principal al SUA – a fost acuzat că a încercat să influențeze alegerile din America. Pentru The Guardian, această afacere a ridicat semne de întrebare cu privire la faptul că un membru al cercului apropiat al lui Putin a oferit sprijin financiar familiei președintelui SUA și a obținut un acces atât de intim la aceasta. În ultimii ani, Trump Jr. s-a impus ca o figură-cheie în campania electorală a tatălui său, fiind chiar vehiculat drept un potențial succesor politic al acestuia. Deutsche Welle îl portretizează astfel pe Kremlev: este președintele Asociației Internaționale de Box (IBA)., organizație cu care Comitetul Internațional Olimpic a întrerupt legăturile în urma unor avertismente repetate privind guvernanța financiară și aspecte de ordin etic. Box și Gazprom Publicația rusă de investigații Proekt relatează că Kremlev este originar din Tadjikistan și a activat inițial ca promotor de box de nivel mediu. În luna aprilie a acestui an, președintele rus Vladimir Putin i-a conferit lui Kremlev „Ordinul Prieteniei”. Publicația germană mai amintește că atât Trump, cât și fiul său au fost anterior vizați de investigații privind legăturile cu Rusia. În timpul campaniei electorale din SUA din 2016, întâlnirea lui Trump Jr. cu o avocată din Rusia a făcut obiectul unei atente examinări din partea autorităților federale și a Congresului. Le Monde precizează la rândul său că această controversată Asociație Internațională de Box a fost aleasă drept partener de Gazprom, care deține monopolul rus din domeniul gazelor. Gazprom a devenit sponsorul principal al organizației. Iar revista Time notează că legătura familiei Trump cu o figură strâns asociată conducerii din Rusia – precum și contribuția financiară aparent generoasă a acesteia la festivitățile de nuntă –ridică semne de întrebare cu privire la ceea ce s-ar putea aștepta în schimbul acestui „cadou” și dacă serviciile de informații ruse ar putea încerca să transforme o astfel de relație într-un instrument de influență.

  4. 3d ago

    Tren atacat în Ucraina: Rusia vrea să dezbine Europa

    Indignare internațională după ce o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniței dintre Polonia și Ucraina. Cu puțin timp înainte ca trenul să fie lovit, o altă garnitură, care transporta înalți oficiali ai UE și pe fostul premier britanic Boris Johnson, a trecut prin gara ucraineană Iahodîn pe aceeași linie, în direcția Poloniei. Oficialii se întorceau de la o conferință desfășurată la Kiev. Și fostul director al CIA, David Petraeus, se afla în zonă chiar în momentul în care drona lovea trenul de pasageri...   ”Rusia a ratat la limită „trenul diplomatic” în timpul unui atac la granița Ucrainei cu Polonia, chiar când fostul șef al CIA se afla acolo”, sintetizează NBC News. După cum amintește BBC, ”Ucraina a adresat apeluri repetate aliaților săi – în special SUA – de a furniza mai multe interceptoare pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești zilnice. Rusia utilizează tot mai frecvent rachete balistice cu viteză mare și drone cu propulsie cu reacție”. În timp ce Le Monde notează că atacul a stârnit emoții puternice atât în ​​Ucraina, cât și în Polonia, din mai multe motive. În primul rând, Kievul a condamnat ceea ce a numit un „atac sistematic” asupra sistemului său feroviar, una dintre puținele infrastructuri care încă funcționează corect în Ucraina, în ciuda războiului. În al doilea rând, atacul a transmis un mesaj Poloniei, membră atât a Uniunii Europene (UE), cât și a NATO. În al treilea rând, un alt tren care transporta demnitari europeni și americani tocmai plecase din gară cu câteva minute înainte de orar, iar compania feroviară de stat ucraineană a declarat că este „foarte probabil” ca acest tren diplomatic să fi fost adevărata țintă a atacului”. Citeste siRusia lovește un tren evacuat pe ruta Kiev-Varșovia, folosită de lideri străini După cum transmite CNN, Kievul a prezentat atacul drept o dovadă a amenințării tot mai mari pe care Vladimir Putin o reprezintă pentru Europa, operatorul feroviar ucrainean afirmând că a fost „foarte probabil” a fost un atac deliberat. „Rusia dă dovadă de o nesăbuință tot mai mare” Putin vrea să „dezbine” Europa, acuză mai mulți miniștri europeni în urma atacului asupra unui tren, citim în Le Figaro. Ziarul preia declarația secretarului general al NATO, potrivit căruia atacul rus asupra unui tren ucrainean demonstrează cât de „disperat” este Putin. „Rusia dă dovadă de o nesăbuință tot mai mare în timp ce își continuă războiul teribil împotriva Ucrainei”, a declarat Mark Rutte, citat de Le Figaro. Politico reia declarația șefei diplomației europene, Kaja Kallas, care susține că Rusia a vrut să intimideze aliații Ucrainei printr-un atac cu dronă asupra infrastructurii feroviare. Atacul cu drone lansat duminică dimineața de Rusia asupra unui tren care se îndrepta spre Varșovia, în apropierea frontierei dintre Ucraina și Polonia, a avut scopul de a determina țările occidentale să înceteze să mai sprijine Kievul, a declarat luni șefa diplomației UE. Deutsche Welle relatează că ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, îndeamnă la prudență. El a spus că ia ”foarte în serios dronele din apropierea graniței (dintre Ucraina și Polonia), dar nu trebuie să ne lăsăm atrași într-o escaladare”. Kremlinul a comentat atacul doar afirmând că armata rusă a acționat pe întreg teritoriul Ucrainei și că va continua să facă acest lucru.

  5. 4d ago

    ”Dezastru epic” în orientul Mijlociu. Plus: un nou semnal de alarmă legat de IA

    Controlul rebelilor Houthi asupra strămtorii Bab el-Mandeb de la Marea Roșie îngrijorează presa internațională. Prețul petrolului va crește, iar Arabia Saudită are puține opțiuni, în condițiile în care Donald Trump este reticent în a interveni. Presa comentează și apelul lui Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, care cere încetinirea ritmului de dezvoltare a inteligenței artificiale înainte ca agenții IA să preia controlul internetului. „Un dezastru de proporții epice”, rezumă CNN, privind către Orientul Mijlociu. ”Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, coroborat cu strângerea controlului său asupra Strâmtorii Bab el-Mandeb, amenință să împingă prețurile petrolului și mai sus, cu câteva săptămâni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite”. Pentru ziarul libanez L’Orient-Le Jour, închiderea strâmtorii Bab el-Mandeb s-ar înscrie perfect în logica escaladării iraniene: maximizarea costurilor războiului pentru Statele Unite și, la o scară mai largă, pentru țările din regiune și pentru economia mondială – o strategie menită să sporească presiunea asupra lui Donald Trump”. Citeste siRebelii huthi cuceresc ultimele două insule din Strâmtoarea Bab el-Mandeb, după o ofensivă-fulger în urma căreia controlează toată coasta Yemenului la Marea Roşie Expertul în energie consultat de Le Figaro vede ”o cursă contra cronometru între Statele Unite și Iran” și avertizează că ”singurul rezultat pe termen scurt este o nouă creștere a prețurilor”. ”Arabia Saudită are la dispoziție puține opțiuni”, analizează Politico:   ”Președintele Donald Trump pare reticent în a extinde un conflict deja nepopular, în timp ce rebelii amenință o rută maritimă crucială. Timp de decenii, Arabia Saudită și alte state din Golf s-au bazat pe garanțiile de securitate oferite de SUA. Acestea s-au erodat în timpul mandatului lui Trump”.                                       Semnal de alarmă: IA poate prelua controlul Un alt subiect în atenția comentatorilor: Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, cere încetinirea ritmului de dezvoltare a inteligenței artificiale, înainte ca agenții IA să devină capabili să preia controlul asupra internetului. După cum notează Le Monde, ”mesajul publicat sâmbătă de Dario Amodei vine la doar câteva zile după ce un cercetător Anthropic, Jacob Coxon, și-a anunțat plecarea, acuzând compania că minimizează riscul existențial pe care IA îl reprezintă pentru umanitate”. Amodei și-a exprimat sprijinul pentru o formă de coordonare politică între toate marile națiuni în domeniul inteligenței artificiale. Dar ”mulți îi pun la îndoială eficiența, având în vedere că Donald Trump și-a exprimat în mod constant opoziția față de orice măsuri care ar încetini dezvoltarea inteligenței artificiale în Statele Unite”. Citeste siDonald Trump denunţă „forţele negative” care vor să încetinească dezvoltarea Inteligenţei Artificiale (IA) BBC comentează la rândul său că ”aceste avertismente s-au intensificat în ultimele săptămâni, pe măsură ce noile modele au demonstrat capacități tot mai puternice. În luna aprilie, compania Anthropic a anunțat că a decis să nu pună la dispoziția publicului modelul său Mythos, deoarece acesta ar fi putut scăpa în mod autonom din mediul de testare. De asemenea, OpenAI a comunicat că a suspendat anumite aspecte ale dezvoltării recentului său model Astra, invocând preocupări legate de securitatea cibernetică”. The Washington Post consideră că mesajul „sporește șansele ca industria să găsească modalități pentru a contracara această provocare”. Totuși, „rămân de depășit obstacole serioase, în special din partea Chinei, care încearcă să recupereze decalajul față de americani”.

  6. Sep 11

    După 25 de ani, resimțim efectele acelui ”11 septembrie”

    Se împlinesc astăzi 25 de ani de la atentatele teroriste care au zguduit America, la 11 septembrie 2001. Între timp, diviziunile s-au acumulat iar rolul Statelor Unite de bastion al democrațiilor rămâne chestionabil, spun comentatorii. Un articol din revista The Atlantic susține că sentimentul de unitate națională de după atentate s-a destrămat între timp.   ”New York-ul și-a revenit ridicându-se din ruine. Însă națiunea este profund divizată, marcată de alegeri tot mai tensionate și de o escaladare a violenței politice. Un nou conflict a izbucnit în Orientul Mijlociu, iar originile sale dubioase amintesc de războiul necugetat declanșat în regiune după prăbușirea turnurilor World Trade Center”.   Corriere della Sera consideră că America și-a pierdut rolul de bastion al democrațiilor occidentale, începând cu nesăbuitul „Război împotriva terorismului” al administrației Bush. ”O reacție de factură „imperială” și o tentativă eșuată de a exporta democrația declanșând totodată pe plan intern o serie de evoluții nedorite care au culminat, în cele din urmă, cu populismul suveranist al unui Donald Trump tot mai autoritar.” Potrivit unei analize a revistei online The Conversation, evenimentele de la 11 septembrie ne-au schimbat relația cu știrile și au pus bazele crizei de încredere din prezent:    ”Renunțând la normele jurnalistice elementare în favoarea unui consens patriotic și a unor narațiuni impuse de sus în jos, alimentate de frică, instituțiile de presă au contribuit la transformarea scepticismului public într-un cinism profund înrădăcinat. Teoriile conspirației apărute în urma evenimentelor au pus bazele „erei dezinformării” de astăzi, de la apariția mișcării QAnon până la negarea realității pandemiei de COVID-19”.   Le Monde vorbește despre ”amintirile mereu schimbătoare” ale lui Donald Trump despre 11 septembrie: ”Președintele SUA s-a prezentat constant drept martor ocular al atacurilor, însușindu-și scene pe care, în realitate, nu le-a trăit. Oare posedă Donald Trump darul ubicuității?”- se întreabă ziarul francez. ”După cum relatează el însuși, se află peste tot în același timp. Conform relatărilor sale – care au variat de-a lungul anilor –, miliardarul s-a aflat, în anumite momente, acasă, privind pe fereastra apartamentului său din Trump Tower, iar în altele, într-o clădire adiacentă Turnurilor Gemene, avariată în timpul prăbușirii acestora”. Pe aceeași temă CNN precizează că ”nu există dovezi publice care să ateste că Trump a avut o echipă care să ajute la operațiunile de salvare de la Ground Zero. Totuși, el a făcut astfel de afirmații explicite în trecut și, de această dată, le-a mulțumit imediat „oamenilor săi” după ce a menționat activitatea echipelor de salvare și recuperare. Dar el nu a prezentat niciodată dovezi în sprijinul afirmațiilor sale conform cărora ar fi lucrat la Ground Zero sau ar fi organizat un grup care să lucreze la fața locului – cu atât mai puțin grupul de 100 de lucrători despre care a vorbit anterior”.

  7. Sep 10

    O problemă globală: de ce scad rezultatele elevilor?

    Clasamentele PISA provoacă îngrijorare nu doar în România. Rezultatele arată o scădere generală a performanței elevilor, mai pronunțată în Occident. Situația este analizată de presa internațională. ”Devin adolescenții tot mai slabi?” – se întreabă The Economist: ”Cele mai recente teste școlare la nivel global dezvăluie noi scăderi șocante Notele la matematică, citire și științe se prăbușiseră în runda anterioară de testare, care a avut loc imediat după pandemie. În timp ce factorii de decizie politică îndrăzneau să spere că, odată cu trecerea calamității, notele ar putea începe să-și revină”. Citeste siJumătate dintre elevii României sunt analfabeți funcțional. Un viitor de AUR ne așteaptă (SpotMedia) El País pune „declinul continuu” al rezultatelor în țările dezvoltate pe seama ”utilizării pe scară largă a dispozitivelor digitale, alături de o curiozitate în scădere și lipsa dorinței de a depune efort”. Ziarul subliniază că „elevii testați în acest ciclu PISA sunt, de asemenea, copiii Marii Crize Financiare de la sfârșitul anilor 2000 - o criză care, în țări precum Spania, a dus la o creștere bruscă a sărăciei și la reduceri drastice ale bugetelor pentru educație”. Citeste siChina domină clasamentul PISA 2025, Franţa ajunge pe locul 27 dar nivelul general este în scădere The New York Times notează că scorurile la citire în rândul tinerilor americani „au scăzut brusc din 2022 și sunt aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii douăzeci și cinci de ani”, chiar dacă „performanța lor la științe s-a menținut”. Experții consultați de ziar atribuie acest declin, cel puțin parțial, impactului tehnologiei: „elevii sunt mai ușor distrași și citesc mai puțin de plăcere”. În Germania, Die Zeit, citat de Eurotopics, este de părere că rezultatele slabe nu pot fi puse doar pe seama condițiilor precare   „Nimeni nu spune că profesorii ar trebui să-și depășească limitele, să ia mai puține vacanțe sau să renunțe la privilegiile lor; nimeni nu vrea ca ei să fie criticați. Dar când doar 56% dintre elevii germani spun în sondajul PISA că profesorii lor sunt interesați de progresul învățării fiecărui elev în parte, această cifră este mult prea mică. La urma urmei, înseamnă că aproape jumătate dintre elevi au impresia că profesorilor lor nu le pasă de ei. Până mâine, cel târziu, fiecare organism didactic din Germania ar trebui să se fi întâlnit pentru a se întreba în sfârșit: ce înseamnă aceste rezultate pentru noi?”   Și Israelul a „căzut la un nivel fără precedent”, constată ziarul Ha’Aretz. Ziarul, preluat de Courrier International, remarcă faptul că potrivit calculelor OCDE, elevii israelieni au pierdut echivalentul unui an întreg de școlarizare în ultimii trei ani. De asemenea, ziarul israelian critică „lipsa de profesori” și o „distribuire inegală a bugetului educației, care dezavantajează elevii din sistemul școlar public laic” în favoarea ultraortodocșilor. Citeste siRezultate PISA 2025 | Expert: „Școala românească și filosofia PISA sunt lumi paralele” În ziarul francez Le Figaro citim că ministrul Educației, Édouard Geffray, dorește ca elevii să primească liste de lectură „pentru fiecare vacanță”. „Trebuie să-i facem să citească mai mult”, a insistat ministrul, „Ceea ce ne spune clar această evaluare [PISA]... este că elevii din întreaga lume - inclusiv din Franța - au pierdut contactul cu cititul”, a subliniat el.

  8. Sep 9

    UE rămâne angajată în Arctica și după refendumul islandez

    Confruntată cu ambițiile lui Donald Trump, Uniunea Europeană vrea să fie „mai prezentă” în Arctica. Iată mesajul presei europene după vizita președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, în Groenlanda, pe 6 și 7 septembrie. Șefa Executivului de la Bruxelles a anunțat noi investiții în valoare de 200 de milioane de euro pentru această insulă daneză. ”Toate privirile ațintite asupra Groenlandei”, scrie Le Monde. ”La o săptămână după referendumul din Islanda — care nu a reușit să relanseze negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE) — președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a călătorit la Nuuk, pe cealaltă insulă arctică importantă. Groenlanda și Danemarca vor decide viitorul insulei – „nimeni altcineva”, a insistat Ursula von der Leyen. Ca răspuns, Donald Trump a postat o hartă a Statelor Unite, Canadei și Groenlandei – împodobită cu steagul american – pe platforma sa de socializare, Truth Social”. După cum relatează Deutsche Welle, inițiativa „Global Gateway” a UE este așteptată să se traducă în proiecte în trei domenii cheie: „conectivitate, energie curată și materii prime critice”. Vizita a avut loc în contextul în care ”Arctica câștigă o importanță strategică pentru SUA, Rusia, China și Europa, topirea gheții marine deschizând noi rute de transport maritim și sporind accesul la resursele minerale ale regiunii” ”Groenlanda alege Europa, iar Europa alege Groenlanda”, titrează Politico:  ”Arctica a urcat rapid pe agenda geopolitică a Bruxelles-ului. Von der Leyen a declarat că regiunea a devenit un loc „unde plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc” și pregătește în această toamnă o nouă strategie arctică. De asemenea, se așteaptă ca Arctica să fie prezentă în mod proeminent în discursul despre starea Uniunii al lui von der Leyen de săptămâna viitoare”. Citeste siProiectul „Iceworm”: rachete nucleare americane sub ghețurile Groenlandei În acest timp, în Islanda, ministerul de externe l-a convocat luni seară pe ambasadorul SUA Billy Long, după ce președintele Donald J. Trump a publicat o hartă care arată insula acoperită de steagul american. Publicația Arctic Today amintește că ”Long și-a preluat oficial funcția la Reykjavík luna trecută. În ianuarie, pe când era încă membru al Camerei Reprezentanților, a glumit despre transformarea Islandei în cel de-al 52-lea stat al cărui guvernator să fie el însuși. Apoi și-a cerut scuze pentru remarcă, două zile mai târziu. După cum notează FirstPost, ”imaginea pare să facă parte dintr-o serie de hărți și postări generate de inteligența artificială distribuite de Trump. Cea mai recentă imagine vine pe fundalul apelurilor repetate ale lui Trump către Statele Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei. Acestea au stârnit îngrijorări în rândul mai multor aliați europeni. Trump a sugerat anterior, de asemenea, că Canada ar putea deveni al 51-lea stat american. Administrația sa s-a angajat separat în dispute cu Mexicul și Cuba”.

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

More From RFI România

You Might Also Like