Revista presei internaționale

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 10h ago

    Cum se poate adapta Europa noii realități climatice

    Poate Europa să se adapteze la noua climă? Comentatorii internaționali sunt tot mai preocupați de această problemă după vara extrem de călduroasă a anului 2026. Măsurile la nivel european sunt obligatorii, spun jurnaliștii. După cum transmite CNN,   ”Europa este continentul cu cel mai rapid ritm de încălzire din lume, dar este deosebit de prost echipată pentru a rezista la căldură, din cauza infrastructurii vechi și a lipsei de aer condiționat. Temperaturile caniculare și secetele persistente din iunie și iulie s-au consolidat reciproc, creând o spirală a încălzirii”.     The Conversation se întreabă dacă vara europeană toridă ar putea să readucă pe ordinea de zi acțiunile climatice:  „În ultimii ani, acțiunea climatică a trecut în plan secundar pe agenda internațională. Guvernele pro-combustibili fosili au respins eforturile deja insuficiente în domeniul acțiunilor climatice. Agenda schimbărilor climatice a fost umbrită de război și instabilitate, tensiuni comerciale, presiuni economice și ascensiunea partidelor populiste. Schimbările climatice expun, de asemenea, deficiențe în modul în care guvernele gestionează riscurile. Prevenirea și reziliența sunt adesea subfinanțate, deoarece este posibil ca beneficiile să nu fie receptate timp de ani de zile, în timp ce costurile sunt de obicei plătite în avans”. Citeste siSecetă istorică în Franţa: Unele râuri au dispărut Pentru ziarul francez cu profil economic Les Echos, ”urgența este deopotrivă de natură socială, medicală, economică și politică. Trebuie să adaptăm orele de lucru, orașele și culturile, producția și sărbătorile, stilurile de viață și societățile. (...) Vestea bună este că cei aflați la putere în Franța și Europa recunosc treptat amploarea problemei și încep să elaboreze planuri de adaptare. Dar trebuie luate măsuri mai rapid, decisiv și la o scară mult mai mare.” ”Societățile noastre trebuie să se adapteze la o lume care se încălzește. Este esențial, dar nu suficient”, avertizează ziarul belgian Le Soir. ”Problema trebuie să fie abordată de la rădăcină: prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Provocarea nu este de a alege între atenuare și adaptare, ci de a le urmări pe amândouă simultan.” (Sursa. Eurotopics) Citeste siSpecii invazive proliferează într-o Mediterană transformată de încălzirea de mediu Iar săptămânalul Die Zeit trece în revistă lecțiile pe care Germania trebuie să le ia în urma incendiilor devastatoare din Franța vecină. ”Cauzele sunt legate de arderea petrolului, cărbunelui și gazelor. Prima lecție care trebuie învățată din dezastrul francez ar fi, așadar, limitarea acestor arderi. Pentru că nu toate dezastrele au o soluție. Chiar și cei mai buni profesioniști din lume ar fi neputincioși împotriva unui incendiu precum cel din Gironde. Și dacă există un lucru de reținut, este că germanii se vor confrunta în curând cu propriul set de amenințări fără precedent. Să sperăm că, atunci când va veni momentul, nu vor spune: Este fără precedent. Ci mai degrabă: Am prevăzut-o. Și eram pregătiți”. (Sursa. Courrier International).

  2. 1d ago

    Câtă influență i-a mai rămas Americii în Orientul Mijlociu?

    Influența Statelor Unite în Orientul Mijlociu se reduce vizibil. Este concluzia comentatorilor în urma a două evenimente notabile: respingerea de către premierul israelian a planului de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump și alianța militară dintre Turcia, Arabia Saudită și Pakistan. Aceasta are la bază o clauză de apărare reciprocă echivalentă cu Articolul 5 din Tratatul NATO. Ziarul belgian Le Soir notează că ”Benjamin Netanyahu a întors categoric spatele fazei 2 a planului de pace pentru Gaza, negociată minuțios de Consiliul pentru Pace, un organism ad-hoc și un motiv de mândrie pentru Donald Trump. Făcând acest lucru, «Bibi» îi dă încă o palmă aliatului său și aruncă procesul de pace pentru Fâșia Gaza și mai adânc în abis.” Citeste siIranul îi dă replica lui Donald Trump şi-i reaminteşte că iranienii sunt jucători profesionişti de şah Acest dezacord este „un eveniment rar” între cei doi lideri, chiar dacă relația lor a avut „o traiectorie turbulentă și adesea imprevizibilă”, observă The New York Times. Cei doi au lansat împreună războiul împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. „Dar de atunci nu au căzut de acord cu privire la modul de încheiere a acestuia, precum și cu privire la viitorul operațiunilor militare israeliene din Gaza și Liban”. Ziarul amintește că Trump a anunțat acordul la sfârșitul lunii trecute, lăudându-l ca fiind un progres major. Potrivit publicației The Guardian, ocupantul Casei Albe ar putea fi nevoit să facă o alegere: „Să crească presiunea asupra lui Netanyahu, cu riscul de a-i înstrăina pe unii dintre aliații săi pro-israelieni, sau să lase proiectul său de pace pentru Gaza să se împotmolească, poate pe termen nelimitat”. Citeste siSUA: În criză de arme şi muniţii, Pentagonul cere industriei de armament să-şi accelereze producţia Ziarul britanic adaugă că respingerea este ”o lovitură dată dorinței lui Trump de a fi văzut ca un mediator de pace în conflicte externe”. (Sursa. Courrier International) Comentând urmările acordului de apărare între Arabia Saudită, Pakistan și Turcia, Le Monde constată o schimbare a echilibrului strategic în Orientul Mijlociu:  ”Prin stipularea faptului că un atac armat extern împotriva unuia dintre cei trei semnatari va fi considerat un atac împotriva tuturor, pactul încheiat pe 7 august între Arabia Saudită, Pakistan și Turcia reflectă influența în scădere a Statelor Unite în regiune, precum și dorința de a limita influența Israelului și Iranului”. La Stampa vede la rândul său o problemă pentru Washington. ”Acest lucru creează o variabilă nouă, neplăcută și necunoscută: un bloc sunnit capabil să acționeze independent, în timp ce SUA se retrag încet din regiune și părăsesc bazele pe care le-a stabilit în timpul a patru războaie începând din 1991”. (Sursa. Eurotopics) Frankfurter Rundschau analizează implicațiile pentru membrii europeni ai NATO: „În niciun caz, dată fiind obligația de apărare reciprocă la care și Turcia este parte, statele NATO nu ar trebui să fie atrase într-un conflict militar cu Iranul. Influența Germaniei în regiune, precum și cea a partenerilor săi europeni, scade ca urmare a alianței. După războaiele dintre Israel și palestinieni și acțiunile militare întreprinse de SUA și Israel împotriva Iranului, acestea au încetat practic să mai fie un punct de contact pentru statele din Orientul Mijlociu.” (Sursa: Eurotopics)

  3. 2d ago

    America în criză de muniție, Putin suspectat că vrea să atace NATO

    Presa internațională analizează dezvăluirile cotidianului The Wall Street Journal potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să testeze hotărârea NATO cu un atac limitat asupra unei țări aliate. De asemenea, problemele din interiorul administrației americane legate de războiul din Iran fac obiectul preocupărilor. Este America în criză de muniție și de echipamente? Potrivit dezvăluirilor din The Wall Street Journal, serviciile de informații americane iau în considerare mai multe scenarii posibile, de la un atac cibernetic la o incursiune terestră la scară mică. Oficialii de la Washington credeau anterior că un atac asupra unui aliat NATO nu va avea loc, în contextul preocupării Rusiei pentru războiul din Ucraina. Noua convingere a serviciilor secrete americane se potrivește cu un cor de avertismente similare făcute de oficialii europeni în ultimele luni. Sky News transmite că oficialii americani cred acum că Putin ar putea deveni mai periculos dacă este pus într-o situație dificilă. Perioada de timp raportată pentru orice agresiune rusă este din această toamnă până în 2029. Raportul serviciilor de informații ar estima că probabilitatea unei incursiuni terestre limitate este scăzută, dar crește pe măsură ce timpul trece. Kyiv Independent notează că ”avertismentele vin pe fondul unor rapoarte conform cărora SUA se confruntă acum cu o penurie de muniții critice, în contextul războiului său continuu cu Iranul. Ca răspuns la aceste lipsuri, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie și de rachete” atunci când președintele Volodimir Zelenski a reînnoit apelurile la ajutor militar”. Citeste siRebelii houthi din Yemen au revendicat responsabilitatea pentru atacul asupra unei rafinării saudite de la Marea Roşie În acest context, The Washington Post dezvăluie că Donald Trump i-a cerut secretarului Apărării, Pete Hegseth, să explice de ce a fost indus în eroare cu privire la penuria acută de muniții care amenință să limiteze opțiunile militare împotriva Teheranului” Ziarul citează două surse familiarizate cu schimbul de replici. Casa Albă, a caracterizat relatarea drept o știre falsă. The Atlantic se întreabă de ce aceste rezerve de muniție se epuizează atât de repede. „Deși sunt puterea mondială dominantă de zeci de ani, se pare că Statele Unite nu pot lupta împotriva unei puteri regionale precum Iranul mai mult de câteva luni fără să se confrunte cu o criză a armelor”. (...) Această penurie „transmite un mesaj îngrijorător aliaților din întreaga lume: Statele Unite au fost luate prin surprindere de evoluțiile recente din domeniul războiului și nu au capacitatea industrială de a se adapta rapid”. The Spectator analizează la rândul său ”incapacitatea Ucrainei de a opri rachetele balistice – în special rachetele hipersonice Zircon și Kindzhal. (...) Arsenalul Kievului de interceptoare Patriot fabricate în SUA este epuizat – și există puține perspective ca acestea să mai vină, deoarece SUA și-au consumat aproape toate rezervele pentru a se apăra împotriva rachetelor iraniene. (...) La summitul NATO de la Ankara, Donald Trump a evocat posibilitatea de a licenția producția de rachete Patriot Ucrainei, dar ulterior și-a retras promisiunea”.

  4. 5d ago

    De la ”Matrioșka” la ”Storm-1516” - cum vizează Rusia alegerile franceze

    Presa din afara Franței analizează acuzațiile legate de ingerințele rusești în alegerile prezidențiale programate anul viitor. De la Édouard Philippe la Raphaël Glucksmann, mai multe personalități politice care concurează în alegeri susțin că au fost recent vizate de campanii bazate pe dezinformare. După cum notează Politico, acțiunea reclamată de liderul de centru-stânga  Raphaël Glucksmann ”a implicat un articol postat pe un site care imita cunoscuta publicație de știri de stânga Blast, care susținea că partenera sa, jurnalista Léa Salamé, a încercat să mituiască alți jurnaliști pentru a vorbi favorabil despre probabila sa candidatură. Glucksmann este un critic proeminent al guvernului rus și a participat la revolta Maidanului din 2013 de la Kiev”. „Serviciile secrete rusești au în vizor alegerile franceze”, titrează cotidianul italian Il Foglio. Publicația reia afirmația lui Glucksmann potrivit căreia a fost avertizat de serviciile statului că a fost victima unei campanii de dezinformare orchestrate de gruparea Storm-1516, condusă de GRU, serviciul de informații militare rus. Publicația de știri independentă The Insider dezvăluie că știrile false răspândite de o rețea de boți porecliți „Matrioșka” îl vizează și pe politicianul centrist Gabriel Attal, și el candidat la alegerile prezidențiale din 2027. Metoda este întotdeauna aceeași: răspândirea de conținut fals deghizat în publicații media legitime, care imită stilul presei franceze, inclusiv logo-urile ziarelor Libération, Le Figaro și Le Monde. Acestea îi atribuie remarci insultătoare la adresa musulmanilor, o dependență de droguri și chiar boala Parkinson. La doar câteva zile după anunțul expulzării din Franța a jurnalistei ruse  Xenia Fedorova... Radioteleviziunea publică irlandeză, RTE, transmite că presupusa interferență are loc în timp ce Franța se pregătește pentru alegerile prezidențiale de anul viitor, extrema dreaptă având cea mai bună șansă de până acum de a câștiga. Autoritățile de securitate au detectat „ingerințe externe provenite din Rusia și de la organisme legate de guvernul rus”. În timp ce publicația de specialitate Insider Paper amintește că luna trecută, aceeași grupare Storm-1516 l-a vizat și pe candidatul la președinție Edouard Philippe, fost prim-ministru centrist, considerat cel mai capabil să se opună extremei drepte, prin postări pe rețelele de socializare care răspândeau informații false despre sănătatea sa. De asemenea, se suspectează că gruparea ar fi răspândit afirmații false care îl asociază pe președintele Emmanuel Macron cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein. Ziarul spaniol La Vanguardia observă că aceste știri vin la doar câteva zile după anunțul expulzării din Franța a jurnalistei ruse pro-Putin Xenia Fedorova. Ea fusese acuzată ani de zile că a răspândit propagandă pro-Kremlin pe canalul rus RT și, ulterior, în instituțiile media deținute de omul de afaceri de extremă dreapta Vincent Bolloré. La Vanguardia amintește, de asemenea, de alte episoade ale războiului hibrid al Rusiei împotriva Franței, cum ar fi sicriele plasate la poalele Turnului Eiffel în iunie 2024.

  5. 6d ago

    Noi incidente cu sistemele IA. Devin calculatoarele incontrolabile?

    Îngrijorări crescute după ce modele de inteligență artificială realizate de Anthropic și Open IA au recurs la noi acțiuni necontrolate. Institutul britanic pentru Siguranță și Securitate în domeniul inteligenței artificiale a dezvăluit marți că modelele dezvoltate de cele două companii au creat personaje online false și au încercat să păcălească programatorii umani pentru a comite un atac cibernetic. ”Ei bine, agenții IA necinstiți  recurg din nou la atacuri cibernetice”, titrează Wired. ”Agenții artificiali necinstiți de la OpenAI și Anthropic au fost din nou prinși încercând să perturbe serverele, lăsând instrucțiuni pentru comportamente necorespunzătoare în viitor. Devine tot mai greu să ținem evidența tuturor momentelor și modurilor în care modelele de inteligență artificială de la OpenAI și Anthropic au fost implicate în „incidente de securitate”, depășind limitele testării lor și interacționând cu internetul în mod neintenționat, adesea nedorit”. Citeste siCând Inteligența Artificială iese la atac Potrivit Axios, incidentele se adaugă la o serie tot mai mare de dezvăluiri care arată că modele avansate de inteligență artificială iau măsuri necontrolate împotriva persoanelor, organizațiilor și serviciilor online în timp ce încearcă să finalizeze evaluări de securitate cibernetică. CNN amintește că „Incidentul de securitate este cel mai recent dintr-o serie de evenimente care au determinat apeluri tot mai insistente pentru a reglementa inteligența artificială și chiar a încetini ritmul de dezvoltare al acesteia. Atât OpenAI, cât și Anthropic au raportat la sfârșitul lunii iulie că modelele lor au scăpat din mediile de testare și au piratat alte sisteme”. Politico este de părere că ”aceste dezvăluiri vor amplifica probabil îngrijorările că tehnologia avansează prea repede pentru o supraveghere responsabilă. Administrația Trump finalizează un cadru voluntar în baza căruia laboratoarele de inteligență artificială ar putea trimite modelele lor puternice pentru teste de siguranță federale. Dar nu a făcut încă public cadrul și nu include nicio prevedere pentru modelele pe care laboratoarele de inteligență artificială le dezvoltă acum”. Le Monde vorbește despre iluzia controlului: ”Unii experți în cibernetică spun că incidentele recente scot în evidență întrebări mai profunde legate de dezvoltarea inteligenței artificiale, cum ar fi cine este răspunzător atunci când sistemele de inteligență artificială încalcă legile. Duminică, 2 august, Uniunea Europeană a intrat într-o nouă fază a reglementării sale, în special prin consolidarea transparenței și a puterilor de aplicare a legii. Citeste siA intrat în vigoare AI Act - reguli mai stricte de utilizare a Inteligenței Artificiale în UE Acest efort este esențial, dar capacitățile acestor modele evoluează mai rapid decât legile menite să le guverneze. Adevărata provocare este acum de a controla condițiile în care aceste sisteme interacționează cu lumea reală. Controlul se mută de la modele către mediul lor. Aici rezidă iluzia: încă credem că putem controla o tehnologie ale cărei capacități depășesc progresiv cadrele pe care i le impunem. Întrebarea nu mai este pur și simplu dacă o vom controla, ci cum vom învăța să facem față impredictibilității sale”.

  6. Aug 5

    Criza de la Ceuta: este Spania un ”ghimpe” în coasta dreptei europene?

    Miniștrii de interne ai Uniunii Europene au convenit marți să intensifice eforturile de combatere a rețelelor de trafic de migranți, să consolideze deportările și să îmbunătățească schimbul de informații. Reuniunea a venit în urma crizei din enclava spaniolă Ceuta. Presa internațională comentează situația și critică dezinformarea care a urmat evenimentelor. ”Miniștrii au încercat să calmeze tensiunile politice după ce l-au încolțit pe Pedro Sánchez în disputa privind migrația”, transmite Euractiv Italia ”a minimizat represaliile Schengen împotriva Spaniei la reuniunea de criză a UE”. Ministrul italian de interne a apreciat că ”Spania nu ar trebui să ia personal decizia Italiei de a înăspri controalele la frontieră”. ”Extrema dreaptă distorsionează Ceuta”, scrie Anne Applebaum în The Atlantic. ”J. D. Vance a postat un link către un clip extrem de necinstit provenit de la Fox News, care susținea că migranții soseau în «nordul Spaniei» în loc de Africa de Nord”. Trump însuși a exploatat criza, numind-o „catastrofă”. (...) Din cauza acestor postări, mulți oameni, poate milioane, vor crede că «invazia» a avut loc. Imaginile și comentariile înșelătoare rămân totuși în mediul online, fără corecții sau retrageri”. (Sursa: Courrier International)  Citeste siCriza de la Ceuta, o fisură în solidaritatea europeană? El Pais, preluat de Courrier International, consideră criticile lui Trump drept ”o modalitate de a-și apăra mai bine propria politică represivă”, care a stârnit „un val de respingere”. Comentând criticile la adresa guvernului spaniol, La Stampa, notează că „în multe țări europene guvernate de dreapta, Sánchez este nepopular. Cu atât mai mult având în vedere performanța Spaniei: se află în fruntea clasamentului creșterii economice – parțial datorită migrației – și se află la coada clasamentului prețurilor la energie datorită extinderii surselor regenerabile. Și tocmai migrația și energia verde reprezintă un ghimpe în coasta dreptei. Apoi, există guverne precum cel al Germaniei, care, deși nu sunt de extremă dreaptă, calcă în mod miop pe urmele extremei drepte, de teamă să nu fie depășite de aceasta.” În ziarul francez Libération, fostul prim-ministru francez Bernard Cazeneuve consideră că Europa trebuie să rămână unită:   „În loc să dăm vina pe Spania pentru această criză, ar trebui să o felicităm pentru că a găsit o soluție. În loc să ne amenințăm reciproc cu măsuri de excludere, am face bine să colaborăm. În Europa, ne confruntăm deja cu suficiente provocări pe care trebuie să le abordăm împreună – competitivitatea economică, schimbările climatice și apărarea. Solidaritatea trebuie să aibă întotdeauna prioritate față de iresponsabilitate.”   Der Spiegel amintește la rândul său că „de ani de zile, Spania încearcă să găsească un echilibru în relația sa complicată cu Algeria și Maroc. Cele două state africane sunt dușmani de moarte. Situația este aproximativ următoarea: dacă Spania face propuneri către Algeria, Marocul trimite migranți. Dacă face propuneri către Maroc, Algeria întrerupe furnizarea de gaze. În teorie, UE ar putea contracara cu ușurință aceste încercări evidente de șantaj. Este cea mai mare piață unică din lume. ... Dar pentru a face acest lucru, ar trebui să susțină Madridul. Și în schimb, a făcut opusul.” (Sursa: Eurotopics)

  7. Aug 4

    Alarmă climatică în Europa

    Europa se alarmează în fața valului de secetă care a făcut impracticabile cele mai importante căi navigabile de pe continent. Agricultura și producția de energie sunt puse în pericol. Presa internațională evaluează situația. ”Alarmă în toată Europa”, titrează Corriere della Sera. ”Alertă roșie pentru 27 de orașe - din Bari până la Trieste, temperaturi peste 34 de grade Celsius cu vârfuri peste 40 și umiditate ridicată. Suntem mult peste mediile sezoniere. Abia din 9 august, căldura africană își va slăbi strânsoarea”. Potrivit Financial Times, pagubele se pot ridica la o  valoare de 3 miliarde de euro, mai informează ziarul italian. Daily Mail arată cum ”părți mari din Europa au fost afectate de căldură și secetă prelungite, scăzând nivelul râurilor pe întreg continentul și ridicând îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu apă, transportul fluvial și producția de energie electrică. Căldura a exacerbat, de asemenea, incendiile de vegetație care fac ravagii în Europa. Printre țările cele mai afectate se numără acum Grecia”. De partea sa, ziarul grec Proto Thema notează că   ”Oricine se plimbă sau pur și simplu se oprește să privească Rinul în Bonn sau în orice alt oraș riveran, simte că lipsește ceva. Sunt navele de marfă care trec în mod normal fără oprire, aproape în convoi, transportând mărfuri și combustibil de-a lungul rutei de aproximativ 1.200 de kilometri care leagă Alpii Elvețieni de Rotterdam, în Olanda. În mod normal, peste 6.500 de nave se deplasează de-a lungul Rinului în fiecare zi. Rinul este una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei”.   Potrivit unei analize a Agenției Reuters, ”Europa se confruntă cu cea mai rapidă încălzire comparativ cu orice alt continent și cu valuri de căldură record. Seceta a scos la iveală necesitatea reconsiderării practicilor comerciale. De la portul aglomerat din Rotterdam până la hidrocentralele din Serbia, căile navigabile au devenit o modalitate mai puțin fiabilă de a transporta mărfuri precum cereale și petrol sau de a produce electricitate. Compania austriacă de utilități Verbund, care a produs anul trecut aproximativ 85% din electricitatea sa din hidroenergie, a declarat că seceta a redus câștigurile cu aproximativ 370 de milioane de euro în prima jumătate a anului, comparativ cu un an cu condiții hidrologice normale. Compania franceză de utilități de stat EDF se așteaptă ca profiturile să scadă cu 10%. În Italia, bazinul râului Po a intrat într-o stare de deficit ridicat de apă, amenințând culturile de orez și aprovizionarea cu apă potabilă din nordul peninsulei”. Iar în Ungaria, publicația Válaszonline, preluată de Eurotopics, critică guvernul pentru ignorarea avertismentelor comunității științifice: „Existau de mult timp avertismente prealabile cu privire la nivelurile scăzute ale apei Dunării. Cu toate acestea, nu s-a făcut nimic. Dar, în ciuda acestui fapt, statul a permis ca proiectul Paks 2 să se bazeze pe un sistem de răcire cu flux continuu care utilizează apa fluviului, așa cum a făcut-o și înainte cu Paks 1.”

  8. Aug 3

    Criza de la Ceuta, o fisură în solidaritatea europeană?

    Criza migranților din enclava spaniolă Ceuta, situată pe coasta nord-africană, a generat comentarii ample în presa internațională. Mai ales după ce 22 de lideri ai UE - inclusiv cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul italian Giorgia Meloni - au criticat politicile de migrație ale prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez. Este aceasta o fisură în solidaritatea europeană? – se întreabă comentatorii. Politico observă că deși aproape toți acești migranți s-au întors acum în Maroc - și niciunul nu a trecut pe continentul european - cei 22 de lideri și-au exprimat „îngrijorarea serioasă” cu privire la amenințarea la adresa frontierelor ei și-au concentrat atenția asupra deciziei lui Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranți neautorizați considerând aceasta un „factor de atracție” care a alimentat criza. Sánchez, din ce în ce mai izolat, a replicat că partenerii săi din UE reacționează într-un mod „egoist”. După cum explică revista Time, criza din Ceuta a atras atenția la nivel mondial, președintele american Donald Trump afirmând că incidentul seamănă cu o „invazie”. O hotărâre din 29 iunie a Curții Supreme spaniole a împiedicat autoritățile să returneze sumar migranții care sosesc în Ceuta și Melilla pe mare, cel puțin nu fără un proces echitabil. Deși curtea nu a legalizat intrarea ilegală și nici nu a garantat că acești migranți pot rămâne în Spania, postul de televiziune spaniol RTVE a relatat că hotărârea s-a răspândit imediat pe rețelele de socializare marocane, determinând oamenii să încerce să ajungă înot până la Ceuta. După cum relatează The New York Times, ”liderii anti-imigrație — inclusiv Jordan Bardella în Franța, Giorgia Meloni în Italia și Nigel Farage în Marea Britanie — au declarat că asaltul a fost determinat de decizia prim-ministrului spaniol, Pedro Sánchez, de a oficializa intrarea unui număr de peste un milion de imigranți ilegali. Intervențiile lor au reflectat puterea sentimentului anti-imigrație în politica europeană”. Le Monde vorbește despre ”exploatarea nerușinată a crizei de la Ceuta. Politicieni de dreapta și extremă dreapta au profitat pentru a denunța valul iminent de migrație. Au făcut acest lucru fără să analizeze faptele. La mai puțin de 24 de ore după acest aflux, marea majoritate a migranților fără acte se întorseseră în Maroc, potrivit Madridului, și niciunul nu reușise să ajungă pe continentul european. Prea târziu, însă. O isterie populistă care nu duce nicăieri”. The Conversation analizează la rândul său mesajul critic al liderilor mainstream, constatând o normalizare a limbajului extremei drepte. ”În momentul în care vocabularul lor nu mai sună extremist, dreapta dominantă trebuie să răspundă în aceiași termeni sau riscă să pară slabă. Odată ce conversația se schimbă, oricine apără imaginea Spaniei ca țară deschisă și primitoare este deja în defensivă, cerându-și scuze înainte de a fi spus un cuvânt”.

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

More From RFI România

You Might Also Like