Revista presei internaționale

RFI România
  • 0.0 (0)
  • News
  • Updated Daily

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 2d ago

    Suveranitatea digitală a UE și ”undă verde” pentru Ucraina și R. Moldova

    Europa se pregătește să atingă suveranitatea digitală. Presa de pe continent analizează strategia dezvăluită de Henna Virkkunen, comisarul european pentru afaceri digitale. De asemenea, apar numeroase comentarii după ce statele membre au dat undă verde preliminară pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Financial Times analizează planurile UE pentru suveranitatea tehnologică și notează că momentul marchează un punct de cotitură. Este vorba despre trecerea „de la reglementarea giganților tehnologici la promovarea serviciilor europene”. După cum observă Politico, ”pachetul privind suveranitatea tehnologică este motivat în mare parte de modul în care președintele american Donald Trump transformă dependența Europei de firmele americane în armă. De asemenea, se conturează o perspectivă pe termen lung: stimularea jucătorilor de pe continent, astfel încât aceștia să-i poată contesta în cele din urmă pe rivalii americani”. La Vanguardia amintește că ”o nouă lege privind semiconductorii, Chips Act 2.0, ar trebui să condiționeze subvențiile și ajutoarele de stat europene de contribuția la valoarea adăugată pentru Europa. Conceptul își propune să favorizeze companiile care intenționează să investească în cercetare și dezvoltare în Europa, să creeze locuri de muncă acolo și să construiască un ecosistem. Giganții din Silicon Valley cărora le lipsește o infrastructură robustă în Europa vor fi inevitabil dezavantajați”. (Sursa: Courrier International). ”Un pas cu un mare grad de simbolism” Ziarul francez Les Échos vede în deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina ”un pas cu un mare grad de simbolism, unul pe care Volodimir Zelenski îl aștepta de luni de zile, de fapt din decembrie 2023. Aceste negocieri au fost apoi lansate oficial în iunie 2024, dar deschiderea diferitelor capitole a rămas supusă acordului unanim al statelor membre. Odată cu venirea la putere a lui Péter Magyar în primăvara anului 2026, Budapesta și-a ridicat vetoul după un acord cu Kievul privind minoritățile maghiare”. Vorbind despre extinderea UE, Euractiv dezvăluie că Berlinul și Parisul ar avea intenția de a decupla Republica Moldova de Ucraina. ”Merz și Macron plănuiesc un „nou avânt”. Țările din Balcanii de Vest și Moldova ar trebui să fie mai implicate în activitatea internă a UE, pe măsură ce progresează în ceea ce privește reformele”. Un document franco-german consultat de Euractiv, dezvoltă ideile propuse de Friedrich Merz, cancelarul german, atunci când a sugerat acordarea Ucrainei a unui statut de membru asociat în UE luna trecută și a afirmat că lentoarea procesului de extindere generează frustrare pentru toate țările implicate. În contextul în care liderii UE urmează să vină în Muntenegru pentru un summit privind extinderea, inițiativa franco-germană este parțial o încercare de a arăta Balcanilor că nu sunt lăsați în urmă și că UE are mai mult de oferit decât un simplu roaming mai ieftin”.

    3 min

  2. 3d ago

    Lovitură la Davosul lui Putin, moment jenant pentru Kremlin

    Ucraina a atacat facilități petroliere din Sankt Petersburg chiar în timp ce orașul găzduiește Forumul Economic, un fel de Davos al lui Putin. Un moment jenant pentru Kremlin, sunt de părere comentatorii. În același timp, presa analizează efectele economice ale reaprinderii războiului din Golf. ”Nori groși s-au ridicat miercuri dimineață deasupra orașului Sankt Petersburg, al doilea ca importanță al Rusiei după Moscova, fumul negru plutind peste bisericile cu cupole aurite și portul aglomerat al orașului”, relatează The Washington Post. Politico amintește că Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg ”este un eveniment internațional cheie pentru Putin, care își propune să-și demonstreze puterea și faptul că Rusia nu este izolată la nivel global. O delegație americană este așteptată să participe la forum pentru prima dată din 2018, inclusiv președintele Comisiei de Arte Frumoase a administrației și arhitectul sălii de bal de la Casa Albă a președintelui Donald Trump, Rodney Cook”. First Post nu uită că ”anul acesta, Kremlinul a adus la conferință figuri occidentale de extremă dreapta, inclusiv Andrew Tate, autoproclamatul misogin și acuzat de agresiune sexuală, Candace Owens, influencer-ul MAGA, și Rodney Mims Cook Jr., un aliat al președintelui american Donald Trump”. Potrivit The Guardian, ”atacurile sunt profund jenante pentru Kremlin, având loc la aproximativ 16 kilometri de forum, unde Putin urmează să susțină vineri discursul principal. Invitații au sosit la ceremonia de deschidere de miercuri sub nori de fum gros. Alții nu au putut zbura după ce aeroportul din Sankt Petersburg a fost închis temporar”. Citeste siSankt Petersburg lovit de drone ucrainene în ziua deschiderii unui Forum internațional la care participă Putin Analizând efectele economice ale escaladării războiului din Golf, Financial Times, atenționează că rezervele de petrol se diminuează rapid. Iar criza riscă să se extindă. ”Țările în curs de dezvoltare vor fi probabil cele mai afectate și le va fi din ce în ce mai greu să finanțeze subvenții substanțiale pentru a-și proteja consumatorii de creșterea prețurilor globale.” Libération notează că ”OCDE prognozează o creștere economică mai lentă și o inflație mai mare. Instituția prognozează o creștere economică globală redusă în 2026 la 2,8% dacă perturbările se încheie rapid și la 2,1% dacă conflictul continuă. În acest scenariu, OCDE consideră că mai multe țări riscă să intre în recesiune”. Foreign Affairs observă că războiul ”a fost un semnal de alarmă pentru factorii de decizie, deoarece țările care se bazează pe combustibilii fosili importați au descoperit că regimurile străine le-ar putea priva cu ușurință de o marfă esențială și, prin urmare, le-ar putea submina suveranitatea.” O dependență pe care multe țări încearcă acum să o reducă, după cum explică ziarul german cu profil economic Handelsblatt. ”În Franța, Emmanuel Macron, care pare să fi înțeles urgența situației, tocmai a declarat o mobilizare generală pentru electrificarea țării. Franța folosește criza energetică drept o oportunitate de a-și reduce dependența”.

    3 min

  3. 4d ago

    Armenia înainte de alegeri: atacuri rusești pe modelul Moldovei și României

    Armenia începe să intre în vizorul presei internaționale, pe măsură ce alegerile parlamentare se apropie. Scrutinul este programat duminică 7 iunie. Prim-ministrul Nikol Pașinian speră să consolideze orientarea pro-europeană a țării. Dar rușii sunt de altă părere. Vladimir Putin a amenințat cu sancțiuni economice severe. The Moscow Times observă că propaganda intensă a Rusiei  a transformat aceste alegeri într-un referendum privind integrarea europeană a Armeniei. ”După fiascourile din Moldova și Ungaria, Kremlinul nu își poate permite o altă înfrângere. Prin urmare, nu numai că apar predicții sumbre despre colapsul economic și cultural al Armeniei în cazul în care aceasta va adopta un curs pro-european, dar este pusă sub semnul întrebării însăși supraviețuirea statalității sale.” Citeste siRusia avertizează Armenia că nu îi va mai furniza petrol și gaze ieftine dacă va continua apropierea de UE France Info informează că ”cel puțin 435 de operațiuni de interferență rusească au fost identificate în ultimele opt luni de către colectivul Antibot4Navalny. Modus operandi este cel al rețelei rusești pro-Kremlin cunoscută sub numele de „Matryoshka”, care este deja activă în mai multe țări, interferând cu alegerile. În Armenia, operațiunile acestei rețele s-au intensificat în luna mai, pe măsură ce alegerile se apropiau”. Citeste siUE acuză Rusia că face presiuni asupra Armeniei înaintea alegerilor legislative Divorț cu Rusia, logodnă cu Europa? – întreabă BBC. Jurnaliștii britanici amintesc despre interferența clericilor în alegeri. ”Pașinian și anturajul său acuză episcopii că lucrează pentru Kremlin și că au un comportament imoral. Nicio acuzație nu a fost dovedită în instanță. În biserică, aceste atacuri sunt considerate drept o luptă împotriva creștinismului. Când principalul filantrop al bisericii, miliardarul ruso-armean Samvel Karapetyan, a ieșit în apărarea bisericii, el a fost arestat și acuzat că a intenționat preluarea puterii”. La Stampa insistă pe sprijinul acordat de Donald Trump lui Pașinian:   „Până acum, în alegerile din Europa de Est, Trump a fost aproape întotdeauna de partea celor mai înfocați naționaliști pro-Moscova - Viktor Orbán în Ungaria, Călin Georgescu și George Simion în România sau grupurile pro-Kremlin din Moldova care au încercat să importe sloganul «Să facem Moldova din nou măreață». Dar cu Pașinian este diferit. (...) Cu toate acestea, Trump nu a devenit brusc avocatul extinderii UE; în acest caz, Trump  are interesele sale (...), acces la Asia Centrală pentru companiile energetice americane.”   După cum a observat recent un parlamentar armean, citat de americanii de la National Interest ”armenii din Rusia sunt acum singurul grup din întreaga țară căruia i se permite să organizeze demonstrații publice - și numai atunci când oficialii armeni îi vizitează și numai împotriva lor. Dar cea mai periculoasă armă din arsenalul Moscovei este războiul informațional. Modul de operare este similar cui cel din Moldova, România și chiar din Statele Unite: site-uri web clonate care imită mass-media legitimă, amplificare coordonată pe rețelele sociale și canale anonime Telegram care difuzează povești fabricate”.

    3 min

  4. 5d ago

    Atacul cu dronă de la Galați – ce ar trebui să înțeleagă America

    Presa internațională continuă să analizeze consecințele lovirii de către o dronă rusească a unui bloc de locuințe din municipiul Galați. Comentatorii vorbesc despre războiul hibrid la care Rusia supune statele de pe flancul estic al NATO. Sunt și voci care critică răspunsul prea slab al Statelor Unite. Potrivit Le Figaro, atacul rusesc din România a scos în evidență vulnerabilitatea Europei în fața dronelor: ”Protejarea flancului estic al Europei este o dilemă logistică și doctrinară. Propunerea Comisiei Europene privind un zid anti-drone a fost considerată puțin credibilă, în special de Franța, care a văzut renașterea unei Linii Maginot costisitoare și ineficiente (...) Însă Statele Unite, prin Inițiativa lor de Apărare a Flancului Estic, încurajează achiziționarea de senzori și capabilități anti-drone” Citeste siIncidentul de la Galați, la ONU: Rusia acuză România de incoerență. Ucraina zice că e un test pentru NATO. SUA promit că vor apăra fiecare centimetru din Alianță (SpotMedia) La Stampa consideră lovitura drept un semn al slăbiciunii Rusiei: „De fiecare dată când președintele rus Vladimir Putin se află într-o situație dificilă în războiul din Ucraina, încearcă cu disperare să ridice miza. Acest lucru s-a întâmplat la sfârșitul anului 2022, când forțele ucrainene au eliberat Harkov și Herson, iar Putin a jonglat cu amenințarea nucleară pentru a intimida SUA și Europa, determinând administrația Biden de atunci să-și reducă sprijinul pentru Kiev. Citeste siNicușor Dan a publicat fotografii cu resturi ale dronei de la Galați: Este Geran-2, de provenienţǎ ruseascǎ| Raportul tehnic va fi transmis NATO şi UE Acum face același lucru amenințând statele baltice și România cu atacuri cu drone. Acest lucru se întâmplă deoarece, în ciuda trădării Ucrainei și Europei de către Donald Trump, Kievul nu numai că rezistă în continuare, dar îngreunează și foarte mult lucrurile pentru Moscova.” (Sursa: Eurotopics). Le Monde vorbește despre lecția de reziliență a Ucrainei. Și este de părere că doborârea în România a unei drone identificate ca fiind rusești, vineri, 29 mai, la fel ca atacurile mortale care au lovit Kievul pe 23 și 24 mai, reamintesc că războiul de agresiune lansat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei nu slăbește. ”Contrar convingerilor lui Donald Trump, consolidarea Ucrainei, nu slăbirea sa, îl va obliga pe Vladimir Putin să pună capăt războiului. Același lucru este valabil și pentru NATO, într-un moment în care Washingtonul ia în considerare retragerea trupelor de pe continentul european”. O analiză a revistei americane Newsweek scoate în evidență gradul mare de pericol al acțiunilor ambigue ale Rusiei. Citeste siOana Ţoiu: Prezența unui stat agresor în Adunarea Generală a ONU este un paradox ”NATO afirmă că acțiunile ostile ale Rusiei față de aliați și parteneri sunt din ce în ce mai frecvente – un război hibrid care include încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice și sabotaj”. (...). Însă ”răspunsul NATO la  incidente de acest gen a fost calibrat de mult timp la Washington. De obicei, este măsurat și escaladează lent. Această calibrare a făcut ca strategia zonei gri a lui Vladimir Putin să funcționeze, pe măsură ce conducerea americană a NATO se clatină în era Trump iar aliații europeni din prima linie își pierd răbdarea,  Desigur, nu fiecare incident obscur poartă semnătura lui Vladimir Putin. Dar pericolul este ca ambiguitatea să devină o armă rusească atunci când cel mai lent și mai precaut actor al NATO frânează răspunsul alianței”.

    3 min

  5. May 28

    Cuba, un ”premiu de consolare” pentru Trump, după Iran

    Confruntată de luni de zile cu o blocadă petrolieră americană, Cuba trece printr-o „catastrofă umanitară”.  Sunt cuvintele ministrul său de externe, Bruno Rodríguez Parrilla, în fața Consiliului de Securitate al ONU. Președintele Trump a amenințat că va „lua” Cuba. Iar comentatorii se întreabă cum se poate ieși din această criză. Ziarul spaniol El Mundo  consideră că „Viitorul Cubei se află în mod clar în mâinile a trei actori, mai interesați de negocieri decât de o escaladare necontrolată: unul este Gaesa, un conglomerat de afaceri controlat de elita militară, al doilea forțele armate și în sfârșit, administrația Trump. (...) Prăbușirea economică a țării este o amenințare la adresa Gaesa, motiv pentru care conglomeratul caută un nou echilibru politic care să-i asigure supraviețuirea. Armata nu are niciun gând să opună o rezistență extremă.   Și nici Trump nu pare să aibă vreun interes pentru un vid politic care ar putea genera o altă criză haotică a migrației. Prin urmare, și el caută parteneri de dialog în cadrul establishment-ului cubanez.” (Sursa. Eurotopics) ”Cuba este prinsă între presiunea SUA și apatia Chinei”, notează The Hill: ”Dictatura de la Havana este în pragul colapsului, iar China nu se ocupă de salvarea statelor eșuate. Între timp, Rusia este implicată în propriul război de agresiune împotriva Ucrainei, iar Venezuela nu mai oferă petrol gratuit”. Politico citează o persoană familiarizată cu discuțiile administrației Trump despre Cuba potrivit căreia există contacte cu lideri de afaceri cu privire la potențiale investiții viitoare pe insulă. Există deja companii americane, în principal în agricultură și motociclete, care exportă pe insulă. Companiile de turism au arătat imediat interes pentru investiții în timpul unei intensificări temporare a legăturilor economice în timpul fostului președinte Barack Obama”. De partea sa, Le Monde vede cum ”eșecul lui Donald Trump în Iran transformă Cuba într-un substitut, un premiu de consolare”. Cu toate acestea, ”regimul se prăbușește și sub greutatea istoricului său, lucru pe care embargoul american nu îl poate explica pe deplin”. Problemele economice interne ”nu pot decât să alimenteze respingerea unui sistem comunist prădător”. The Atlantic vede un președinte Trump perdant în Iran. ”Președintele nu a reușit să își respecte fanfaronada cu Iranul și, în cele din urmă, s-a păcălit doar pe sine. Primul lucru surprinzător legat de înfrângerea iminentă a președintelui Trump în războiul din Iran din 2026 este că acesta a câștigat deja un război împotriva Iranului anul trecut. În iunie 2025, atacurile aeriene americane și israeliene au afectat grav programul nuclear iranian. Cât de grav, rămâne o întrebare. Dar dacă Trump ar fi renunțat cât timp era în avantaj, ar fi putut să consemneze o victorie solidă, chiar dacă imperfectă. Al doilea lucru surprinzător este că nu pare să-i fi păsat deloc de singurul motiv evident pentru a relua luptele în 2026: rebeliunea poporului iranian împotriva opresorilor săi brutali. În timpul operațiunilor militare, Trump a căutat o înțelegere cu regimul existent. Nu a depus niciun efort pentru a sprijini sau coopera cu disidenții iranieni”.

    4 min

  6. May 27

    Moscova amenință diplomații din Ucraina. Escaladare sau presiune psihologică?

    Presa internațională comentează avertismentul Ministerului rus al Afacerilor Externe privind atacuri asupra „centrelor decizionale” din Ucraina. Moscova le-a cerut cetățenilor străini să plece cât mai curând posibil. UE a respins cererile și l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus după amenințarea Moscovei la adresa diplomaților. Potrivit BBC, ”mulți interpretează avertismentul Rusiei ca o formă de presiune psihologică. Rusia efectuează deja atacuri la scară largă asupra capitalei și a făcut acest lucru de când a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022. Dar Ucraina a învățat să dezvolte și să extindă un sistem sofisticat și stratificat de apărare aeriană. Acum interceptează o proporție vastă de drone și rachete - deși Rusia le trage adesea în număr atât de mare încât copleșește apărarea aeriană și destule reușesc să treacă”. Expertul consultat de Le Figaro consideră că atacurile din weekend au avut un impact „extrem de limitat” asupra continuării conflictului și evidențiază în primul rând „impasul militar” în care se află Rusia. „Contrar a ceea ce s-ar putea crede, din februarie anul trecut, rușii au câștigat mai puțin teren decât ucrainenii”. ”Vladimir Putin este mai slab decât pare”, este și concluzia unei analize din Foreign Policy. ”Astăzi, spațiul său de manevră s-ar putea să se fi micșorat. O ofensivă rusească planificată pentru această primăvară a fost dejucată chiar înainte de a fi lansată. Ucrainenii, pe de altă parte, dau impresia că nu rămân niciodată fără idei noi. În fiecare zi, aflăm despre tehnologii uimitoare sau descoperim că au reutilizat cu măiestrie echipamente existente. Descentralizarea producției militare ucrainene – răspândită în nenumărate întreprinderi mici, amplasate în locații discrete – face extrem de dificilă pentru ruși găsirea unor ținte reale. Așadar, aceștia continuă să atace instalațiile nucleare și civilii, o tactică crudă care, de fapt, probabil contribuie la întărirea hotărârii ucrainenilor. Citeste siAutorităţile de la Paris nu vor evacua cetăţenii francezi din Ucraina Războiul din Iran a oferit Kievului noi oportunități diplomatice. Ucrainenii își exploatează expertiza în combaterea războiului cu drone pentru a-și găsi noi prieteni în monarhiile din Golf. Iar recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orban l-a privat pe Putin de unul dintre cei mai de încredere prieteni ai săi din Uniunea Europeană”. Ziarul german Tageszeitung cere însă mai multă implicare din partea Europei:  „Vara europeană a anului 2026 nu numai că amenință să fie una caniculară; căldura este deja prezentă. Devine din ce în ce mai evident că modul în care Europa gestionează războiul din Ucraina este deficitar pe toate fronturile: prea ezitantă în a vedea ce este necesar din punct de vedere militar, prea lentă în îndeplinirea angajamentelor financiare, prea legată de SUA în chestiuni diplomatice. (...) Războiul va fi decis cu arme, nu pe panta alunecoasă pe care Trump o folosește drept masă de negocieri. Ucraina cunoaște situația. Europenii vor observa doar când va fi prea târziu și războiul îi va lovi direct.” (Sursa: Eurotopics)

    3 min

  7. May 26

    ”Papa IA” – Leon al XIV-lea descrie o amenințare fundamentală pentru omenire

    În prima sa enciclică de la preluarea Pontificatului, Papa Leon al XIV-lea avertizează că inteligența artificială alimentează războiul. Conținutul documentului este deja pe larg dezbătut în presa internațională. Papa Leon al XIV-lea, lansează un avertisment împotriva tehnofascismului: „Oricine controlează IA își va impune viziunea morală” – citim în El Pais. ”Pontiful alertează publicul în ce privește pericolele noilor tehnologii și controlul exercitat de o elită care riscă să ne conducă spre noi atrocități”. „Să dezarmăm inteligența artificială și să rămânem umani”. „Prea multă putere pentru puțini” – titrează ziarul italian La Repubblica, preluând din afirmațiile suveranului pontif. Potrivit ziarului catolic francez La Croix, Magnifica Humanitas („Magnifica Umanitate”) este o enciclică lungă - și nu este o coincidență. Asemenea lui Francisc cu ”ecologia integrală”, Leon al XIV-lea pronunță o enciclică socială majoră. În plus, ar fi o greșeală să considerăm Magnifica Humanitas doar ca un document despre tehnologia digitală. Subtitlul său afirmă clar că este „despre protejarea persoanei umane în era inteligenței artificiale”. Citeste siPapa Leon, Turnul Babel şi Inteligenţa Artificială care trebuie dezarmată Intenția centrală a textului poate fi rezumată astfel: să supună actuala revoluție digitală examinării doctrinei sociale a Bisericii. Fiecare principiu devine un criteriu de evaluare: binele comun versus concentrarea platformelor, subsidiaritatea versus guvernanța algoritmică, solidaritatea versus munca invizibilă a minerilor de pământuri rare sau a moderatorilor de conținut”. CNN transmite că, potrivit Papei Leon al XIV-lea ”controlul inteligenței artificiale nu trebuie să rămână în câteva mâini, avertizând în același timp că tehnologia alimentează conflictele mondiale”. Poziția sa vine ”în urma remarcilor vicepreședintelui american J. D. Vance, conform cărora Papa „să fie atent când vorbește despre chestiuni de teologie”, după ce liderul spiritual catolic a criticat vehement atacurile comune americano-israeliene asupra Iranului și i-a mustrat pe liderii mondiali pentru că au invocat limbaj religios pentru a justifica războiul”. Citeste siJD Vance și cauzele sale pierdute: este ”demn de milă” Politico vorbește despre  ”Papa IA”, amintind că ”până și imaginea publică a lui Leon a oferit sclipiri de modernitate. În timp ce își ridica brațele pentru a celebra prima sa Liturghie după alegere, mâneca sutanei sale a alunecat, dezvăluind un Apple Watch la încheietura mâinii. Se așteaptă ca papei să i se alăture Christopher Olah, cofondator al Anthropic, compania americană de inteligență artificială care a pus siguranța în centrul identității sale publice. Anthropic s-a confruntat cu Departamentul Apărării al SUA din cauza refuzului de a permite ca tehnologia sa să fie utilizată pentru a supraveghea cetățenii americani sau pentru a alimenta arme autonome. Compania a cultivat legături cu Vaticanul în ceea ce privește etica inteligenței artificiale”.

    4 min

  8. May 25

    Rusia confirmă folosirea rachetei cu capacitate nucleară în Ucraina

    Rusia a confirmat oficial, duminică, lansarea rachetei balistice hipersonice Oreșnik, cu capacitate nucleară, în timpul unui atac masiv asupra Ucrainei. Anunțul a amplificat îngrijorările în Europa cu privire la utilizarea tot mai mare a armelor strategice avansate în acest război. Presa internațională analizează situația. După cum transmite Euronews, racheta rusească Oreșnik a revenit în atenția publicului după ce Moscova a confirmat utilizarea armei cu capacitate nucleară în atacuri peste noapte asupra Ucrainei. Oreșnik este o rachetă balistică cu capacitate nucleară și rază intermediară de acțiune, despre care Moscova susține că poate evita apărarea aeriană și poate ataca ținte din Europa la viteze hipersonice. CNBC informează, în acest context că președintele Zelenski avertizase de sâmbătă că Rusia pregătește un atac folosind racheta Oreșnik, invocând informații din Ucraina, SUA și Europa. Președintele rus Vladimir Putin a declarat în trecut că racheta este imposibil de interceptat din cauza vitezei sale raportate de peste 10 ori mai mare decât viteza sunetului. Citeste si"Rusia terorizează Ucraina": Comunitatea internaţională condamnă ultimele bombardamente din Ucraina National Public Radio amintește că negocierile pace de au stagnat, deoarece SUA sunt ocupate cu propriul război purtat împotriva Iranului. Administrația Trump a relaxat, de asemenea, unele sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusesc pentru a compensa deficitul de energie pe fondul războiului cu Iranul. Petrolul, un pilon al economiei rusești, contribuie la alimentarea războiului împotriva Ucrainei. ”Represalii” Potrivit BBC, ”atacul asupra Kievului a avut loc după ce președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de comiterea unui atac asupra unui cămin studențesc din Luhansk, în estul Ucrainei ocupate, în care au murit 18 persoane. Putin a ordonat armatei ruse să pregătească „propuneri” privind modalitățile de represalii. Armata ucraineană a negat responsabilitatea pentru aceste morți, spunând că a atacat un centru de comandă militară”. Le Figaro notează că Moscova a folosit deja racheta Oreșnik de două ori de la începutul invaziei sale în Ucraina: în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici militare și în ianuarie 2026 împotriva unei fabrici de avioane din vestul Ucrainei, în apropierea granițelor NATO. În ambele cazuri, rachetele nu erau înarmate cu focoase nucleare. Racheta a fost amplasată anul trecut în Belarus. Această țară, aliată a Moscovei, se învecinează cu trei state membre NATO și ale Uniunii Europene - Polonia, Lituania și Letonia - precum și cu Ucraina. De ce Ucraina este vulnerabilă față de astfel de atacuri? După cum explică revista Time, ”Ucraina se confruntă în prezent cu o lipsă de rachete de apărare aeriană pe care le-ar folosi în mod normal pentru a doborî rachetele rusești. Rachetele de apărare aeriană Patriot, fabricate în SUA, s-au dovedit a fi deosebit de eficiente împotriva atacurilor cu rachete rusești, însă Kievul a ajuns la un nivel scăzut, deoarece SUA și aliații săi din Golf au epuizat stocurile pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete și drone din partea Iranului”.

    3 min
See All (24)

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

Information

More From RFI România

You Might Also Like