Este întrebarea la care încearcă să răspundă presa internațională. Partidul Likud al premierului în exercițiu Beniamin Netanyahu a obținut cele mai multe voturi, dar fără a putea forma o majoritate. Iar opoziția are nevoie de sprijinul partidelor arabe pentru a guverna. Nu sunt excluse noi alegeri, cred unii comentatori. ”Alegerile au fost privite, în mare măsură, ca un referendum asupra lui Netanyahu”, transmite publicația americană The Hill. Potrivit expertului citat de această publicație, ”Netanyahu și Eisenkot nu au opinii semnificativ diferite în ceea ce privește ofensiva împotriva Hamas și a grupării Hezbollah din Liban. De asemenea, ambii adoptă o poziție dură față de Iran, așa că politica externă a Israelului va rămâne, cel mai probabil, stabilă. Constituirea definitivă a guvernului israelian ar putea dura săptămâni întregi. Iar dacă niciun partid nu reușește să formeze o coaliție de guvernare, Israelul s-ar putea confrunta cu perspectiva unor noi alegeri”. Irish Examiner notează că ”au fost primele alegeri desfășurate în Israel de la 7 octombrie 2023, când luptători conduși de Hamas au ucis 1.200 de persoane și au luat 251 de ostatici - atacuri care au spulberat sentimentul de securitate al țării și au aruncat-o într-un război în Gaza, Liban și Iran. Războiul din Gaza, care a pus teritoriul respectiv la pământ și a dus la moartea a 74.000 de palestinieni, a izolat tot mai mult Israelul pe scena internațională, provocând o schimbare decisivă a opiniei publice globale împotriva sa – inclusiv în rândul celui mai apropiat aliat al său, Statele Unite. Citeste siAlegeri Israel | "Partidele arabe vor decide cine va forma Guvernul, într-o turnură aproape ironică a sorții" (expert) Netanyahu însuși este vizat de un mandat emis de Curtea Penală Internațională de la Haga pentru crime de război – acuzații pe care el le califică drept absurde –, iar în Israel se confruntă cu acuzații de corupție, pe care le respinge, susținând că fac parte dintr-o conspirație a „sistemului”. Viziunea sa, bazată pe un naționalism evreiesc intransigent, pe susținerea colonizării teritoriilor palestiniene ocupate și pe disprețul față de orice critică externă, a devenit acum, în mod ferm, curentul dominant în Israel”. Ziarul italian La Stampa, citat de Eurotopics observă că „președintele Isaac Herzog trebuie să decidă cine are cele mai mari șanse de a forma un guvern, ținând cont, totodată, de două curente majore în opinia publică: cei îngroziți de masacrul din 7 octombrie și cei – proveniți în bună parte din rândul minorității arabe – care sunt la fel de șocați de distrugerea Fâșiei Gaza. Să aducă aceste două tabere la un numitor comun va fi sarcina lui Eisenkot, în cazul în care va primi mandatul.” Iar Die Zeit amintește că ”în faza finală a campaniei sale, prim-ministrul a difuzat imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale, înfățișând un nor în formă de ciupercă deasupra Tel Avivului. Mesajul său: ori eu, ori apocalipsa. Acest comportament excesiv, această tendință de a ignora complet orice prudență, nu poate decât să dăuneze Israelului – la fel cum ar dăuna oricărei alte țări. Benjamin Netanyahu a reușit, totuși, să mobilizeze o susținere considerabilă pentru retorica sa apocaliptică. Dar nu o majoritate.” (Sursa. Eurotopics).
