Indexarea alocațiilor pentru copii, cerută Guvernului într-o petiție semnată de 30.000 de persoane într-o zi (EduPedu) - Controlul judecătorilor prin delegări. 2/3 din șefii instanțelor din România conduc de pe poziții provizorii, într-o nouă piramidă a puterii (Europa Liberă) - Blackoutul și falșii patrioți din politica moldovenească (DW) - Anton Samoilenko, adjunct al Administrației Militare din Herson: „De fiecare dată când din Moscova se pronunță «pace», regiunea noastră este bombardată și mor oameni” (Libertatea) Mizele noii sesiuni parlamentare care începe astăzi / Ce trebuie să decidă deputații și senatorii în lunile următoare și cât de puternică mai este opoziția (HotNews) Parlamentul României își reia activitatea de luni, 2 februarie, când senatorii și deputații se întorc la muncă. De la ultima ședință de plen care a avut loc în Parlament au trecut 41 de zile. Între timp, atacurile PSD la adresa premierului Ilie Bolojan s-au intensificat, Ministerul Educației este condus prin interimat și președintele Nicușor Dan analizează persoanele pe care le va propune pentru șefia SRI și SIE. Primul punct important pe agenda partidelor odată cu întoarcerea deputaților și senatorilor lor în Parlament este alegerea noilor lideri de grup, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. Liderii de grup au săptămânal ședințe pentru a stabili proiectele care intră pe ordinea de zi la vot. Aceste ședințe sunt importante, pentru că dacă nu există un consens sunt șanse ca proiecte importante să fie ținute „la sertar” mult timp. Bugetul este problema „fierbinte” care trebuie să treacă de Parlament doar că înainte de buget, Ilie Bolojan vrea reformă, iar PSD relansare economică. Integral, pe pagina HotNews. Indexarea alocațiilor pentru copii, cerută Guvernului într-o petiție semnată de 30.000 de persoane într-o zi: Copiii nu votează, dar noi, adulții, da. Nu mai cereți sacrificii familiilor cu copii, în timp ce miliarde de lei se duc, în continuare, pe pensii speciale și subvenții pentru companii de stat neperformante (EduPedu) O petiție lansată de organizația Declic, cere Guvernului să includă în bugetul pe 2026 fondurile necesare pentru indexarea alocațiilor copiilor cu rata inflației, așa cum prevede legea. Petiția „Dezghețați alocațiile copiilor!”, a fost lansată pe 31 ianuarie și a strâns aproape 30.000 de semnături, informează EduPedu. „Guvernul menține înghețate alocațiile a 3,5 milioane de copii și anul acesta, deși legea spune clar că ele trebuie indexate cu inflația. Pentru fiecare copil, această decizie se traduce în mai puțini bani pentru mâncare, haine și lucruri de bază, într-o perioadă în care toate prețurile au explodat”, se arată în textul petiției. În poza care ilustrează petiția apar premierul și ministrul interimar al Educației și Cercetării, Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și ministrul Muncii, Petre-Florin Manole. Petiția include și un mesaj politic direct către Guvern: „Nu mai cereți sacrificii familiilor cu copii, în timp ce miliarde de lei se duc, în continuare, pe pensii speciale și subvenții pentru companii de stat neperformante. Banii există, problema este unde alegeți să îi folosiți”. În final, autorii campaniei transmit: „Domnule prim-ministru, domnilor miniștri, copiii nu votează, dar noi, adulții, da”. Controlul judecătorilor prin delegări. 2/3 din șefii instanțelor din România conduc de pe poziții provizorii, într-o nouă piramidă a puterii (Europa Liberă) Din 657 funcții de conducere pentru judecătorii, tribunale și curți de apel (președinte, vicepreședinte, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare (65,44%), anunță Europa Liberă. Există curți de apel, precum cele din Pitești sau Ploiești, care sunt conduse integral prin delegare. Aceeași situație e și în cazul a șase tribunale din România. Doar două curți civile de apel (din 15) și trei tribunale (din 42) au zero delegări în funcții de conducere. Oameni fără experiență sunt acuzați că ajung să conducă instituții importante din sistemul judiciar. „Orice președinte care ajunge președinte nu are experiența funcției. Există o primă zi a funcției de președinte”, răspunde președintele CSM. De exemplu, la Tribunalul București, modul în care a fost delegat noul președinte nu ar fi de interes public. O spune chiar cel care a obținut funcția. „Nu este delegare, este eludare a legii”, consideră Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, membru al comisiei de redactare a Constituției României. Blackoutul și falșii patrioți din politica moldovenească (DW) Unirea energetică a celor două maluri ale Prutului a salvat sâmbătă R. Moldova. Sistemul energetic al Moldovei s-a deconectat în regim de avarie din cauza unei „defecțiuni tehnologice” din sistemul ucrainean. În timp ce autoritățile și inginerii de la Chișinău, București și Kiev căutau soluții, agenții politici ai Kremlinului din Moldova jubilau, făceau glume pe rețelele de socializare și criticau guvernarea pentru faptul că nu a dat încă în exploatare linia de înaltă tensiune cu puterea de peste 400 kilovolți Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care leagă direct (ocolind Ucraina și nodul energetic de la Cuciurgan, controlat de separatiștii de la Tiraspol) sistemul energetic al Republicii Moldova de cel al României și UE. Sunt aceeași politicieni care au criticat populist Guvernul proeuropean de la Chișinău când a aprobat această investiție majoră (unică de acest fel în ultimii 35 de ani), cerând speculativ atunci ca banii să nu fie cheltuiți pentru noua linie electrică, ci să fie dați pensionarilor. Construcția acestei linii s-a finalizat și se află în faza de testare. Alte două linii de interconectare cu România (Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș) sunt în construcție. Continuarea, pe pagina DW. Anton Samoilenko, adjunct al Administrației Militare din Herson: „De fiecare dată când din Moscova se pronunță «pace», regiunea noastră este bombardată și mor oameni” (Libertatea) În mai puțin de o lună, se împlinesc patru de ani de când Rusia a invadat militar, ilegal, la scară largă, Ucraina, iar pentru locuitorii ucraineni din regiunea Herson, „pacea rusească” înseamnă aproape 40.000 de clădiri civile distruse sau avariate, 307 persoane ucise, dintre care 6 copii, de către Rusia în ultimul an. Și alte 2.564 de persoane, dintre care 62 de copii, rănite. Libertatea a realizat un interviu cu Anton Samoilenko, adjunctul șefului Administrației Militare Regionale din Herson, pentru a înțelege reziliența ucraineană societală într-o regiune aflată la aproape 500 km de granița României.
