De ce România n-are director SRI? (SpotMedia) - De ce nu scad prețurile locuințelor, deși România traversează o criză economică? Doi experți explică paradoxul imobiliar (Libertatea) - Stăpânii Inelului. Clujul distruge pădurile Făget și Hoia, în timp ce strategia pentru verde metropolitan zace într-un sertar (PressOne) Cristian Mungiu critică lipsa sprijinului pentru cinematografie din partea statului: „Să dea un pic mai mult înapoi culturii. Noi ne-am făcut partea noastră” (Adevărul) Regizorul Cristian Mungiu a declarat duminică, 24 mai, că „Fjord”, premiat cu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, este un film curajos și că premiul îl va ajuta să ajungă la un public mai larg. Acesta speră ca pelicula să aibă și o campanie importantă pentru Oscar și critică lipsa de sprijin a statului român pentru cinematografie. Cristian Mungiu spune că al doilea Palme d’Or are o presiune mai mică decât primul, deoarece nu mai simte nevoia unei noi validări ca regizor. El afirmă că premiul poate ajuta filmul să ajungă la un public mai larg și speră ca pelicula să intre și în cursa pentru Oscar, nu pentru că ar fi un premiu mai important, ci pentru că în România Oscarurile sunt percepute ca fiind mai relevante decât Palme d’Or. „E puțin stânjenitor că, la 20 de ani după ce am luat primul Palme d’Or, încă nu avem o sală de premieră în care să prezentăm acest film”. Acesta a afirmat că are așteptarea de la statul român să „încerce să dea un pic mai mult înapoi culturii și cinematografiei”. Pe larg în Adevărul. De ce România n-are director SRI? (SpotMedia) Eduard Hellvig, ultimul director SRI, a demisionat abrupt în urmă cu trei ani și nici Klaus Iohannis, președintele de atunci, și nici Nicușor Dan, actualul șef al statului, n-au reușit să rezolve o problemă care adâncește suspiciunea și neîncrederea publică în agențiile de informații din România. Lipsa unui director civil la SRI, dar și perpetuarea în funcție a unuia “compromis” la SIE, e vorba de Gabriel Vlase, fost deputat PSD, reprezintă o mare vulnerabilitate pentru România, în contextul războiului din Ucraina și relației complicate cu administrația Donald Trump. Jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă propune un dialog cu Iulian Fota, expert în siguranță națională; analistul politic Cristian Hrituc și cercetătorul în științe politice Costin Ciobanu. Ciobanu spune „nu mă uit atât de tare la cine va propune președintele, dar faptul că tot temporizează aceste numiri și că nu se face lumină asupra unui eveniment extrem de traumatic din istoria noastră democratică reprezintă o mare problemă”. EXCLUSIV Guvernul acuză Înalta Curte și Curtea de Apel București că refuză să raporteze miliardele de lei datorate magistraților. Lia Savonea: ”Dialogul trebuie purtat cu următorul guvern” (G4Media) Guvernul arată într-un răspuns oficial că cele mai mari instanțe din țară, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București, au refuzat să îi raporteze datele financiare privind procesele salariale câștigate de magistrați, în timp ce CSM a dat răspunsuri parțiale. Miza este un proces în care cinci magistrați cer CEDO să sancționeze România pentru că a amânat plata drepturilor salariale pe care magistrații și le-au majorat singuri prin decizii judecătorești. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curtea de Apel București (CAB) au respins oficial solicitările Agentului Guvernamental, invocând „lipsa centralizărilor” sau faptul că „nu dețin informații suplimentare”, după cum arată răspunsul oficial al guvernului pentru G4Media. În replică, Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, a declarat pentru G4Media că ”nu considerăm oportun să intrăm într-o dispută publică sau instituțională cu un Guvern aflat în regim demis. Considerăm că un dialog real și constructiv trebuie purtat cu viitorul Guvern, după instalarea acestuia, legitim și cu puteri depline constituționale, într-un cadru bazat pe respect reciproc, loialitate instituțională și responsabilitate față de funcționarea statului de drept. Rămânem deschiși unui dialog echilibrat și profesionist, întemeiat pe comportament instituțional și cooperare loială între autorități”. De ce nu scad prețurile locuințelor, deși România traversează o criză economică? Doi experți explică paradoxul imobiliar (Libertatea) România traversează o perioadă de profundă incertitudine economică în 2026, marcată de inflație ridicată, de o criză guvernamentală recentă și de fluctuații agresive ale cursului valutar, dar piața imobiliară rămâne în picioare. Din punct de vedere teoretic, o scădere a cererii și o reticență generală a cumpărătorilor ar trebui să atragă după sine o ieftinire masivă a caselor, însă realitatea din teren contrazice manualele de economie. Specialiștii din domeniu explică acest paradox prin faptul că piața actuală este fundamental diferită și mult mai sănătoasă decât cea din perioada de colaps 2008-2010. În plus, raportul dintre cerere și ofertă a rămas într-un echilibru rigid, deoarece dezvoltatorii nu mai au stocuri uriașe de apartamente neperformante și își etapizează proiectele cu o prudență extremă. Continuarea în Libertatea. FMI, avertisment pentru UE: datoria publică a unei țări europene medii se va dubla până în 2040 fără reforme. Fondul recomandă împrumuturi comune, creșterea vârstei de pensionare și consolidare fiscală (CursDeGuvernare) Țările Uniunii Europene se vor confrunta cu cheltuieli mari pentru apărare, energie și pensii în următorii 15 ani, arată Fondul Monetar Internațional (FMI) într-un raport prezentat miniștrilor de finanțe ai UE. Documentul recomandă ca țările UE să îmbunătățească stimulentele astfel încât cetățenii să se deplaseze mai facil în interiorul blocului de 27 de țări, în scopul găsirii unui loc de lucru. FMI recomandă și reforme pentru ca firmele dintr-o țară să angajeze mai ușor europeni care trăiesc în altă țară din UE. UE ar trebui, de asemenea, să-și integreze piețele energetice, să faciliteze transformarea economiilor cetățenilor în investiții profitabile în întregul bloc și să unifice legislațiile care, în prezent, diferă adesea de la o țară la alta. Integral pe pagina CursDeGuvernare. Stăpânii Inelului. Clujul distruge pădurile Făget și Hoia, în timp ce strategia pentru verde metropolitan zace într-un sertar (PressOne) Comunele din jurul Clujului își extind agresiv zonele construibile, ignorând strategiile agreate chiar de ele pentru protecția naturii. Traseul Centurii metropolitane distruge și el pădurile, iar tăierile ilegale făcute chiar de stat fărâmițează ecosistemele. Administrațiile locale se declară verzi ca să facă pe placul societății civile, însă sunt incapabile să pună în practică politici publice necesare pentru protecția mediului. Citiți reportajul pe pagina PressOne.
