Revista presei internaționale

RFI România
RFI România
  • 0.0 (0)
  • News
  • Updated Daily

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 19h ago

    Victoria AfD, semnal pentru Europa. Fotoliul lui Merz se clatină

    Presa internațională analizează consecințele victoriei clare înregistrate de partidul de extremă dreapta AfD în alegerile din landul Saxonia-Anhalt. Este un semnal pentru întreaga Europă, atrag atenția comentatorii. Unele voci pun în discuție răspunderea cancelarului creștin-democrat Friedrich Merz. ”Victoria extremei drepte într-un land german trimite un semnal Europei”, titrează The New York Times:  ”Reverberațiile au putut fi resimțite de la Downing Street până la Palatul Élysée. Rareori rezultatul unor alegeri regionale a fost privit cu o asemenea importanță pentru soarta democrației în Europa. Cu alegeri programate în toată Europa anul viitor, succesul izbitor al partidului Alternativa pentru Germania, ar putea fi un vestitor al unor noi victorii ale extremei drepte”. Agenția spaniolă EFE notează într-un comentariu că alegerile din Saxonia-Anhalt ”reflectă o tendință mai amplă în multe națiuni europene, unde partidele de extremă dreapta au intrat deja în guvernele centrale și regionale. Peisajul politic european dezvăluie o extremă dreaptă diversă în alianțele sale, dar care împărtășește tipare comune, în special o concentrare puternic naționalistă și identitară”. Citeste siAnul electoral al tuturor pericolelor pentru Uniunea Europeană Potrivit ziarului francez cu profil economic Les Echos ”în acest land, considerat unul dintre cele mai sărace din Germania, partidul de extremă dreapta a valorificat sentimentul de declin al populației și temerile unor alegători că identitatea lor germană este diluată”. De asemenea, ziarul nu uită să amintească de ”abilitățile de comunicare ale liderului său și stăpânirea rețelelor sociale”. În Germania, Süddeutsche Zeitung consideră că AfD nu ar trebui să primească „puterea de a incita la ură împotriva migranților, de a forma miliții, de a arbora steagurile europene în bernă sau de a-l linguși pe Putin”. Ziarul recunoaște, de asemenea, că „lupta pentru a ține extrema dreaptă departe de putere duce la formarea unor coaliții din ce în ce mai eterogene”. Die Welt atrage atenția asupra nemulțumirilor electoratului. „Alegătorii din Saxonia-Anhalt (și din toată Germania) au vorbit mai întâi în șoaptă, apoi și-au ridicat vocile și, în final, au decis să strige: «Vrem o schimbare reală»”, Ziarul, preluat de Courrier International, solicită o poziție mai puțin categorică față de partidul de extremă dreaptă. „În sfârșit, ascultați poporul! Continuarea ignorării cerințelor, dorințelor și preocupărilor cetățenilor nu va duce nicăieri.” Citeste siDreapta radicală germană obţine un scor istoric la alegerile din landul Saxonia-Anhalt Ziarul belgian Le Soir crede că ”rezultatul va reaprinde dezbaterea privind înlocuirea cancelarului Friedrich Merz la jumătatea mandatului” Și Der Spiegel comentează că, „de ani de zile, cancelarii germani au fost judecați și în funcție de capacitatea lor de a ține AfD sub control”. Din această perspectivă, ”Friedrich Merz este în mod clar omul nepotrivit pentru această funcție în aceste vremuri. CDU și CSU trebuie să analizeze dacă vor să riște să piardă și alte campanii electorale cu el.”

  2. 1d ago

    Obiectivul ”1,5 ºC”, ratat. Cu ce consecințe?

    Un raport ONU a recunoscut eșecul obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 ºC. Conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, cel mai bun rezultat la care planeta se poate aștepta este o încălzire cu aproximativ 1,8 ºC peste nivelurile preindustriale din acest secol. Comentatorii analizează consecințele. Nature avertizează că ”dincolo de pragul de 1,5 ºC, riscurile declanșării unor puncte de cotitură periculoase în sistemul climatic devin tot mai acute. Acestea cresc cu fiecare zecime de grad de încălzire”. Scientific American notează că, de acum, lumea trebuie să se pregătească pentru viața de după o încălzire cu peste 1,5 grade Celsius:  ”Pe măsură ce planeta se încălzește, este probabil ca lumea să se confrunte cu probleme grave, cum ar fi agravarea valurilor de căldură, creșterea mai mare a nivelului mării, inundații extinse și posibila prăbușire a recifelor de corali, precum și „schimbări profunde” ale ghețarilor, permafrostului și altor părți ale planetei care depind de temperaturi scăzute”. ”Trebuie să ne înarmăm societățile împotriva pericolelor unei clime mai calde”, consideră Der Spiegel: ”Omenirea trebuie să înceteze să emită CO2 cât mai repede posibil. Și trebuie să recupereze sute de miliarde de tone de CO2. În acest moment, nimeni nu știe cum se poate realiza acest lucru. Plantarea copacilor nu mai este suficientă. Avem nevoie de un proiect global la scară largă.” Ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung precizează că ”regiunile montane trebuie să se pregătească – și nu doar pentru sezonul următor. Elveția a fost descrisă în repetate rânduri drept turnul de apă al Europei; ghețarii alpini sunt încă cel mai mare rezervor de apă al țării. Dar odată ce ghețarii vor dispărea, aceste rezervoare naturale se vor pierde. ... Barajele din Alpi au format până acum coloana vertebrală a generării de energie electrică în Elveția. În viitor, acestea vor deveni din ce în ce mai importante și în alte domenii: de exemplu, furnizarea de apă pentru întreaga țară.” ”Încălzirea deosebit de rapidă a regiunilor muntoase topește gheața blocată în fisurile stâncilor, care acționează ca un agent de legătură”, avertizează cercetătorii consultați de New Scientist: ”Teribila tragedie care a lovit Nepalul nu este un incident izolat, ci o mică parte din ceea ce ne așteaptă. Pe măsură ce regiunile muntoase de pe glob se încălzesc rapid, sunt de așteptat și alte dezastre similare”. Tragedia din Nepal  ”ar putea fi doar o mostră din ceea ce va urma.” Iar ziarul italian Avvenire, preluat de Eurotopics,  prevede că „toamna care vine este sortită să fie una fierbinte”:  ”Dacă va fi fierbinte și în ceea ce privește tensiunile sociale, depinde însă exclusiv de noi și de capacitatea noastră de a înțelege și gestiona corect cele două tranziții pe care le trăim în prezent - ecologică și digitală. Trebuie să ținem cont de faptul că dependența de combustibilii fosili provoacă o problemă deosebit de gravă: inflația cauzată de șocul ofertei.”

  3. 4d ago

    AfD, aproape de guvernare în Saxonia-Anhalt. Cu ce urmări pentru Europa?

    Landul est-german Saxonia-Anhalt va alege duminică un nou parlament. Sondajele arată că partidul naționalist-populist Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea obține o majoritate absolută. Comentatorii se întreabă ce ar însemna un guvern AfD pentru Europa. Reuters observă reapariția diviziunilor privind Rusia, în timp ce AfD conduce în sondajele din Saxonia-Anhalt:  ”Partidul a cerut în repetate rânduri încetarea sprijinului german pentru Ucraina și reluarea acordurilor energetice cu Moscova, care furnizau Germaniei petrol și gaze ieftine, până la sistarea bruscă a aprovizionării în 2022, când trupele rusești au atacat Kievul”. Programul său solicită extinderea predării limbii ruse în școli și subliniază interesul puternic pentru „menținerea unor relații bune cu Rusia, atât din punct de vedere economic, cât și cultural”. Citeste siCancelarul Merz avertizează asupra riscurilor unui guvern AfD în Saxonia-Anhalt Corriere della Sera, preluat de Eurotopics, se teme de un efect de domino: „Dacă, duminică, «cel mai periculos om din Germania» (așa cum l-a descris Der Spiegel pe Ulrich Siegmund, liderul AfD din Saxonia-Anhalt) obține peste 40% din voturi și preia controlul asupra unui guvern de land pentru prima dată; dacă, în primăvara viitoare, Marine Le Pen obține victoria în alegerile prezidențiale din Franța – o victorie pe care mai întâi tatăl ei și apoi ea însăși o urmăresc de 52 de ani; dacă forța politică xenofobă a lui Nigel Farage mătură cel mai vechi sistem bipartid din Europa, cel din Regatul Unit – atunci fenomenul cunoscut sub numele de «populism» va prelua controlul asupra celor trei țări majore ale Europei, după ce a cucerit deja Casa Albă.” Citeste siIdeologul AfD, născut în România, care vrea să schimbe Germania din temelii Ziarul polonez Gazeta Wyborcza notează că „Ministerele germane, Bundeswehr-ul și Poliția Federală se pregătesc să scoată landurile care ar putea fi guvernate de AfD din planurile lor de tranzit pentru trupe și echipamente către statele baltice sau către Polonia, în caz de criză. (...) Naționaliștii polonezi, conservatorii de dreapta și populiștii pot continua să avertizeze asupra iminentei agresiuni germane și asupra vehiculelor de transport militar germane pe drumurile poloneze. Dar susținătorii lor nu ar trebui să fie păcăliți: ceea ce reprezintă o amenințare pentru Polonia nu este agresiunea germană, ci paralizarea statului german în cazul unei agresiuni rusești.” (Sursa: Eurotopics) Citeste siAfD anunță epurări și guvern „pur” după alegerile regionale din Saxonia-Anhaltină Alegerile din Saxonia-Anhalt expun dilema formațiunii de guvernământ, CDU, observă Euractiv: ”Rezultatul l-ar putea lăsa pe liderul CDU și pe șeful guvernului acestui land, Sven Schulze dependent de Partidul de Stânga cu care refuză să guverneze. Sondajele arată clar că CDU, va termina în spatele AfD și va avea nevoie de sprijinul SPD, al Verzilor și al Partidului de Stânga pentru a forma un guvern. Schulze a spus că nici AfD, nici Partidul de Stânga nu vor avea un loc la masa cabinetului, evitând însă întrebarea cum ar putea fi format atunci un guvern. Dar un guvern fără Partidul de Stânga, cu scopul de a ține AfD departe de putere, pare foarte puțin probabil”.

  4. 5d ago

    Berlinul acuză direct Rusia, vremea diplomației pare să fi trecut

    Presa europeană observă înăsprirea fără precedent a tonului adoptat de Berlin față de Moscova. Aceasta, după ce Germania a atribuit direct Rusiei responsabilitatea pentru tentativele de atacuri cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, de la începutul lunii august. Berlinul a anunțat noi sancțiuni, inclusiv închiderea consulatului rus din Bonn și rezilierea contractului de închiriere pentru Casa Rusă din centrul Berlinului. „Răspunsul Berlinului marchează o întărire a poziției guvernului german față de Rusia sub cancelarul Friedrich Merz”, subliniază Politico, deoarece „este rar ca Berlinul să atribuie atât de categoric un atac hibrid Rusiei și să ia măsuri de represalii specifice”. Citeste siGermania închide un consulat rus și anunţă sancțiuni după tentativa de atac cu drone pe aeroportul din Leipzig Prin aceste anunțuri, „guvernul german dorește probabil să clarifice faptul că atacurile din ce în ce mai brutale împotriva țintelor germane nu vor rămâne fără răspuns”, scrie Süddeutsche Zeitung. (Sursa. Courrier International) Ziarul elvețian  Tages-Anzeiger consideră că   ”este un semnal moderat pentru Putin, chiar precaut, deoarece Berlinul s-a abținut de la implicarea NATO. Totuși, este și un răspuns măsurat, deoarece cancelarul Friedrich Merz își păstrează astfel opțiunea de a recurge la mijloacele de escaladare: în primul rând, articolul 4, care prevede consultări în cadrul alianței de apărare. Și dacă agresorul rus tot nu își încetează provocările, NATO ar putea activa atunci articolul 5, clauza de apărare colectivă – moment în care războiul în Europa nu ar fi departe. Rațional vorbind, Putin nu poate avea niciun interes ca lucrurile să meargă atât de departe. Dar acest lider nu se comportă deosebit de rațional de ceva vreme.”   Citeste siLupta Germaniei cu dronele Din păcate, timpul pentru răspunsuri pur diplomatice a apus, este de părere ziarul belgian De Standaard: „Germania și aliații săi din NATO trebuie să facă acum tot ce le stă în putință pentru a se elibera de logica conform căreia acțiunea militară este singura mișcare viitoare posibilă. Poate că un concept de «apărare și descurajare hibridă» poate câștiga timp, printr-o combinație de sancțiuni diplomatice și economice și extinderea accelerată a propriilor capacități de apărare. Dar puțina diplomație care a fost urmărită cu rezerve până acum nu va mai exista. Pozițiile se vor întări inevitabil. Nu mai există niciun tampon care să împiedice o reacție.” (Sursa: Eurotopics). Citeste si”Ne-pacea”. Bun venit în noua realitate! The Guardian explică și contextul politic din Germania. ”În acest weekend vor avea loc alegeri critice în landurile estice Saxonia-Anhalt și Mecklenburg Pomerania Inferioară, în care războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia sunt un punct central. Alternative für Deutschland, partid populist de extremă dreapta, care promovează o agendă pro-Rusia, încearcă să obțină o majoritate absolută în Saxonia-Anhalt. Acest partid a acuzat guvernul de standarde duble în ceea ce privește tratamentul aplicat Rusiei. A cerut guvernului să dovedească implicarea Rusiei în incidentul de la Leipzig de la începutul acestei săptămâni și a declarat că aceeași rigoare ar trebui aplicată anchetelor privind atacul asupra conductei Nord Stream, pentru care se presupune că Ucraina ar fi fost responsabilă”.

  5. 6d ago

    Acord petrolier SUA-Venezuela: ”cadou” pentru America sau diktat imperialist?

    Statele Unite urmează să preia controlul asupra unei părți importante din rezervele de petrol ale Venezuelei. Acordul a fost anunțat de președintele Donald Trump la sfârșitul săptămânii trecute. Analizând consecințele, comentatorii avertizează că acordul se bazează pe termeni vagi care ridică semne de întrebare cu privire la implementare. După cum detaliază National Public Radio, guvernul SUA ar urma să intre într-o societate mixtă cu o companie privată venezueleană. Administrația Trump spune că SUA ar primi 55% din petrolul din societatea mixtă. Aceasta este echivalentul a aproximativ 65 de miliarde de barili de petrol. Pe Truth Social, președintele Trump a numit-o „cea mai mare tranzacție petrolieră din lume”. Însă experții în energie spun că există multe motive pentru a fi sceptici. „Întrebarea este: cine va opera pe teren?” – spune un expert consultat de postul american de radio. ”Încă nu este clar cum va funcționa acest parteneriat”. Citeste siStatele Unite și Venezuela anunță un acord „istoric” în domeniul petrolier The Wall Street Journal comentează că ”acest acord ar oferi Washingtonului drepturi seculare asupra unora dintre cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume - și ar lega SUA mai strâns de guvernul neales care acordă aceste drepturi. Confruntată cu un război nepopular și chinuitor cu Iranul, care a afectat aprovizionarea cu energie la nivel mondial, administrația Trump a simțit nevoia să anunțe că și-a asigurat o sursă pe termen lung de țiței în emisfera vestică. Trump a căutat, de asemenea, o victorie politică prezentând acordul cu Venezuela ca o modalitate de a-i feri pe americani de costurile tulburărilor din Orientul Mijlociu înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie”. Le Monde vede în acest acord un semn al ”imperialismului anacronic al lui Donald Trump” și care   ”ilustrează obsesia președintelui american pentru resursa prin excelență a secolului XX”. Potrivit ziarului francez, ”nimic din acest acord nu este corect; seamănă mai mult cu un diktat decât cu un compromis autentic. În primul rând, consacră o practică prădătoare care amintește de cele mai hulpave imperii coloniale(...). Acest comportament prădător nu surprinde pe nimeni, deoarece a fost în centrul intervențiilor președintelui Statelor Unite menite să justifice operațiunea militară unilaterală [din ianuarie]. Președinta interimară Delcy Rodriguez nu poate revendica nicio legitimitate, mai ales pentru un acord care ar trebui să angajeze țara sa timp de decenii. Prin urmare, opoziția venezueleană a reacționat vehement la ceea ce consideră o acaparare a puterii aproape mafiotă. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător, având în vedere teama că acordul va împinge pe plan secund la Washington restaurarea democratică a țării”.   Și, după cum atenționează ziarul venezuelean El Nacional, preluat de Courrier International ”consecințele dublului cutremur de acum două luni sunt acum agravate de un dublu strat de opacitate care înconjoară acest „mare acord energetic”: cel al președinției interimare și cel al administrației Trump.  Washingtonul ar avea acum „control majoritar” - un cadou din partea Venezuelei pentru poporul american, potrivit lui Trump - pentru o perioadă nedeterminată”.

  6. Sep 1

    Islanda și UE: poate poporul să se familiarizeze cu 30 de domenii de politică ?

    Presa europeană continuă să comenteze consecințele respingerii de către islandezi a redeschiderii negocierilor de aderare la UE. Blocul celor 27 a pierdut astfel un avantaj strategic important în Arctica, spun unii comentatori. Alții se întreabă dacă organizarea acestui referendum nu este chiar o interpretare greșită a democrației. După cum amintește Eurotopics, care realizează un grupaj din presa europeană, guvernul social-democrat a inițiat votul în speranța că aderarea la UE va oferi țării o protecție mai bună împotriva revendicărilor teritoriale precum cele formulate de Trump cu privire la Groenlanda. Pentru oponenți, suveranitatea națională și controlul asupra apelor de pescuit au avut prioritate. Dar ”mulți nu erau convinși că aderarea la UE ar oferi o protecție semnificativă în fața lui Trump, nu în ultimul rând pentru că Islanda este deja membră NATO”, observă The Irish Times: ”Islanda beneficiază deja de legăturile cu UE ca parte a pieței unice cât și de acordul Schengen”. Ziarul polonez Rzeczpospolita crede că pentru islandezi, Europa este bună doar în vremuri de criză:   „Ultima dată când aderarea la UE a fost luată serios în considerare la Reykjavík a fost în timpul crizei financiare din 2008-2009. Dar, de îndată ce situația a revenit la normal, islandezii au întors spatele Europei. Astăzi, mulți experți cred că lumea este din nou în pragul unei prăbușiri financiare.  (...) Coroana islandeză, o monedă cu relevanță internațională minoră, ar putea cădea victimă. Poate că atunci problema va fi readusă în discuție.”   Prin eșecul referendumului, UE a pierdut un avantaj strategic important, regretă La Stampa: „Insula ocupă o poziție geografică cheie între Europa, Groenlanda și America de Nord. (...) Dacă bastionul islandez ar fi adoptat un curs clar pro-european, (...) axa Groenlanda-Islanda-Europa ar fi putut fi consolidată pentru a limita ambițiile Chinei în această parte a Arcticii.” ”La Bruxelles, rezultatul este o dezamăgire”, sintetizează și Politico:  ”Un pas al Islandei către aderare ar fi trimis lumii un semnal de unitate europeană -  pe fondul tensiunilor dintre SUA și Europa și al influenței crescânde a puterilor autoritare conduse de Rusia și China. Totul va rămâne o chestiune de genul „ar fi putut fi”. În Islanda, chestiunea UE ar putea fi exclusă din discuție pentru o generație”. Iar Süddeutsche Zeitung critică direct organizarea unui astfel de referendum. „Nu este treaba poporului să se familiarizeze cu peste 30 de domenii de politică pentru a lua apoi o decizie în cunoștință de cauză. Aceasta este treaba unui prim-ministru și a guvernului său. Politicienii sunt cei care trebuie să își asume responsabilitatea; pentru asta sunt aleși. Transferarea acestei responsabilități către popor este  o interpretare greșită a democrației, așa cum a fost cazul în Regatul Unit în 2016.” (Sursa. Eurotopics)

  7. Aug 31

    Islanda spune ”nu” Uniunii Europene. Plus: posibil summit SUA-Rusia-Ucraina

    Islandezii au respins sâmbătă, prin referendum, începerea negocierilor de aderare la UE. Comentatorii văd o țară divizată pe acest subiect. Un alt subiect de interes în presa internațională: o posibilă întâlnire Trump-Zelenski-Putin, propusă în urma vizitei secrete a șefului CIA la Moscova. Le Monde notează că ”această victorie a votului „nu” în Islanda este în primul rând o victorie a Partidului Independenței eurosceptic (conservator) și a industriei piscicole extrem de influente. Acestea  au exercitat o presiune considerabilă asupra campaniei, argumentând că reluarea discuțiilor cu Bruxelles-ul risca să ducă la o pierdere a suveranității insulei asupra sectorului său piscicol, care reprezintă 40% din exporturile sale și 7% din PIB-ul său. Potrivit Euractiv, „campania «da» a prezentat argumente economice, susținând că aderarea la zona euro ar contribui la reducerea inflației care atinsese niveluri record.  Campania «nu» a convins în cele din urmă mai mulți alegători, subliniind puternic ce ar putea însemna aderarea la acest bloc de 27 de țări pentru suveranitatea națională, întreprinderi și sectorul pescuitului, extrem de apreciat.” Citeste siIslandezii resping prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE Și după cum observă Politico, ”semnalele transmise de UE în perioada premergătoare, conform cărora era dispusă să facă compromisuri în domeniul pescuitului, nu au reușit în mod clar să-i influențeze pe alegători. O parte din tabăra „Nu” pur și simplu nu credea că Islanda se poate descurca la masa negocierilor. O altă parte se opune aderării din principiu, indiferent de conținutul oricărui acord de aderare. În consecință, regiunile rurale au fost cele care s-au opus cel mai mult noilor discuții. În nord-vest, o regiune marcată de agricultură și pescuit, aproape 63% au votat contra”. După vizita sa la Moscova, Directorul CIA, John Ratcliffe, a propus o întâlnire trilaterală între președintele american Donald Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin. Sursele Axios notează că oficialii americani i-au spus lui Zelenski că Ratcliffe a evocat, de asemenea, la Moscova, posibilitatea reluării discuțiilor de pace. Aceleași surse au declarat că Ratcliffe a ajuns la concluzia că șeful FSB, Alexander Bortnikov este un jucător constructiv care ar putea ajuta la relansarea eforturilor diplomatice. Citeste siȘeful CIA la Moscova: ”trebuie să fie ceva serios” Potrivit Axios, unul dintre scopurile vizitei lui Ratcliffe a fost de a afla dacă șefii serviciilor secrete rusești l-ar putea convinge pe Putin să ia măsuri pentru reluarea discuțiilor cu Ucraina, mediate de SUA. The New York Times a relatat că Ratcliffe i-a oferit lui Bortnikov „o evaluare sumbră” a stării războiului și a îndemnat Rusia să încheie un acord înainte ca situația sa să se înrăutățească. CIA a refuzat să comenteze.

  8. Aug 28

    Intră lumea într-o eră a prostiei?

    Iată tema de pe coperta ultimei ediții a revistei franceze Courrier International. Revista reia o amplă reflecție, apărută în New York Magazine, despre declinul treptat al capacităților noastre de raționament. Și nu este singura publicație care abordează această temă. Potrivit New York Magazine, supraîncărcarea informațională cu care ne confruntăm ne afectează acum capacitățile cognitive. Iar inteligența artificială nu va face decât să înrăutățească lucrurile. Pentru că da, lumea pare să piardă din ce în ce mai mult orice logică și raționalitate. Acest lucru nu îi privește doar pe liderii ei. Suntem cu toții victime ale acestei sărăciri generale a gândirii. Într-un eseu publicat anul trecut, „Scurtă istorie a prostiei” și comentat de Le Temps, jurnalistul și criticul britanic Stuart Jeffries susține că prostia nu este o scăpare trecătoare, ci mai degrabă o forță istorică și transformatoare. „Trăim într-o societate atât de sigură pe sine încât mulți lideri politici își supraestimează inteligența fără să se simtă vreodată proști. Pur și simplu neagă. Nu este prostie luminată, ci prostie brută, și aceasta este, probabil, cea mai periculoasă formă”, explică autorul eseului pentru ziarul elvețian. Și revista online americană Nautilus a dedicat recent un număr acestui subiect: „Problema prostiei”. „În mod curios”, scrie unui dintre contributori, „gradul de prostie disponibil în orice sistem se dovedește a fi direct proporțional cu inteligența sa: cu cât produci mai multă inteligență, cu atât multiplici manifestările de prostie.” Citeste si”Ce ne facem cu atâția proști?” Așadar, am intrat în era prostiei? Revenind la New York Magazine, revista arată că „începând cu anii 1930, în Statele Unite, ca și în mare parte a lumii dezvoltate, scorurile IQ au început să crească. Și nu s-au oprit niciodată, câștigând în medie aproape 3 puncte pe deceniu. Și apoi lucrurile s-au schimbat; peste tot, scorurile au început să scadă. Explicația? Este multifactorială, depășind cu mult simplitatea generală legată de utilizarea excesivă a smartphone-urilor și a rețelelor sociale. De fapt, întregul sistem informațional cu care suntem bombardați constant este cel care, în cele din urmă, ne slăbește capacitățile cognitive: „Astăzi, aceleași creiere, moștenite din epoca paleolitică, sunt bombardate în fiecare oră de gândurile a sute de străini. În toate formele sale, comunicarea modernă ne conectează cu mult mai multe minți decât sunt concepute să gestioneze creierele noastre. Iar al nostru pare să înceapă să cedeze sub această supraîncărcare.”

See All (24)

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

Information

More From RFI România

You Might Also Like