Revista presei internaționale

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 23H AGO

    Războiul din Orientul Mijlociu: o remiză costisitoare între Iran și SUA

    Teheranul și Washingtonul au convenit în ultimul moment asupra unui armistițiu de două săptămâni. Aceasta, după ce președintele american amenința că „o întreagă civilizație va muri” dacă Iranul nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz. Comentatorii își exprimă însă rezervele cu privire la un posibil acord pe termen lung. ”O remiză costisitoare”, conchide Le Figaro. ”Încetarea focului a prevenit o escaladare și ar trebui să contribuie la reducerea tensiunilor. Dar nu rezolvă totul. Negocierile, programate să înceapă vineri, promit să fie dificile. Cele cincisprezece propuneri americane și cele zece puncte cerute de Iran sunt, în prezent, în mare parte incompatibile. Potrivit presei americane, care citează oficiali iranieni, Teheranul cere garanții că Iranul nu va mai fi atacat, încetarea atacurilor israeliene împotriva Hezbollah în Liban și ridicarea tuturor sancțiunilor. În schimb, Iranul ar ridica blocada Strâmtorii Ormuz, dar ar impune o taxă de tranzit de aproximativ 2 milioane de dolari pe navă, pe care ar împărți-o cu Omanul, situat de cealaltă parte a strâmtorii”. Citeste siCum a salvat o civilizaţie întreagă Pakistanul? Și The Wall Street Journal consideră că ”mai este mult de parcurs până când Washingtonul și Teheranul vor ajunge la un acord solid și durabil. Fiecare parte încearcă să pună capăt acestui conflict în propriile condiții. Reconcilierea acestor poziții rămâne o sarcină dificilă”. Cotidianul spaniol El Pais titrează: „Trump își păstrează puterea: Iranul, inițiativa”. „Simplul fapt că Teheranul poate pune pe masă condiții precum retragerea trupelor americane din regiune (...), sau controlul, într-un fel sau altul, al trecerii prin Ormuz (...) plasează regimul într-o poziție de forță, cu revendicări maxime, similare cu cele pe care a putut să le formuleze înainte de aceste 40 de zile de bombardament”, subliniază ziarul, care estimează că Washingtonul nu și-a atins „în niciun fel” obiectivele militare în Iran. Este prea devreme pentru a trage concluzii în acest moment, crede și BBC. „O națiune care odinioară se autointitula o forță pentru stabilitate la nivel global zguduie acum fundamentele ordinii internaționale. Citeste siFiecare îşi revendică victoria, Statele Unite în primul rând. A câştigat cineva? Trump a lansat o amenințare dramatică și a obținut rezultatul dorit. Dar armistițiul este o amânare, nu o soluționare permanentă. Costul pe termen lung al cuvintelor și acțiunilor președintelui și al războiului în general nu a fost încă evaluat pe deplin.” Iar cercetătorul în domeniul fascismului Timothy Snyder avertizează în paginile ziarului elvețian  Tages-Anzeiger asupra consecințelor amenințărilor lansate de Donald trump. ”După cum știe orice istoric al atrocităților în masă, nu există «doar cuvinte». Noțiunea de a ucide o civilizație întreagă, odată rostită, rămâne»... Responsabilitatea aparține în primul rând republicanilor. Se înșală dacă ei cred că pot pur și simplu să-l lase pe acest președinte fără a suferi consecințe și fără a-i impune limite. Iar Europa se înșală dacă încă mai crede că are un aliat în SUA. Ce urmează după amenințarea cu genocidul?”, întreabă istoricul citat de ziarul elvețian. (Sursa: Eurotopics).

    3 min
  2. 1D AGO

    Alegeri în Ungaria: Kremlinul și Casa Albă votează Orban

    Ce se va întâmpla în Ungaria? Presa internațională analizează situația țării, cu puține zile înainte de alegerile din 12 aprilie. Comentatorii constată că premierul în funcție, Viktor Orban, aflat al doilea în sondaje, este puternic susținut de Rusia și Statele Unite. The Guardian analizează afirmațiile Belgradului și Budapestei, privind tentativa de sabotare a conductei Balkan Stream. Potrivit lui Mujtaba Rahman, directorul general pentru Europa al Eurasia Group, o firmă de consultanță în risc politic, totul „pare o amenințare aparent convenabilă de acțiune teroristă”. Acuzațiile sunt „concepute pentru a stârni și mai multă teamă de acțiuni militare împotriva Ungariei, pentru care Ucraina va fi, fără îndoială, învinovățită.” Ziarul britanic amintește că ”Fidesz încercearcă să-i convingă pe alegători că războiul din Ucraina reprezintă o amenințare profundă pentru țară și că Orbán este cel mai bine plasat pentru a gestiona acest risc, în timp ce Magyar și partidul său, Tisza, îndeamnă alegătorii să se concentreze pe stagnarea economică, serviciile sociale deteriorate și corupție”. Citeste siBomba din Serbia, un posibil ”steag fals” în alegerile din Ungaria Euractiv notează că ”Orban alimentează atmosfera anti-ucraineană înaintea votului din Ungaria. El a încercat să-l prezinte pe principalul rival, Magyar, drept „marioneta” UE și a Ucrainei. Analiștii susțin că Rusia îl ajută  pe Orban să îndepărteze dezbaterile de problemele principale care au propulsat partidul liderului opoziției, Péter Magyar, în fruntea sondajelor. Experții susțin că există, de asemenea, dovezi ale încercărilor continue ale Rusiei de a influența alegătorii maghiari în perioada premergătoare alegerilor, inclusiv prin utilizarea de deepfake-uri și de dezinformări”. ”Un vânt de îngrijorare bate prin capitalismul de cumetrie al lui Viktor Orban”, constată Le Monde:   ”Companiile care au prosperat pe piețele publice de când Fidesz a venit la putere în 2010 își văd prețurile acțiunilor scăzând pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din 12 aprilie. Pe lângă pesimismul institutelor de sondare, Viktor Orban trebuie acum să se confrunte și cu cel al pieței bursiere. Semn că piețele par să parieze din ce în ce mai mult pe o înfrângere a premierului naționalist maghiar în alegerile parlamentare”.   Iar Euronews vorbește despre sprijinul semnificativ pe care actualul premier ungar îl primește de pe cealaltă parte a Atlanticului. Președintele american Donald Trump l-a susținut pe Orbán - un aliat european cheie al său. La sfârșitul lunii martie într-un mesaj video, Trump a afirmat că Orban este un „lider puternic care luptă pentru țara și poporul său”. Citeste si"În Ungaria, alegerile din 12 aprilie nu sunt doar o competiţie internă, ci şi parte a unui joc geopolitic mai vast" Între timp, vicepreședintele american JD Vance a venit în Ungaria marți pentru a-l susține pe Orbán. Nu este prima dată când un membru al administrației Trump susține un partid sau un politician european care se confruntă cu alegeri. În februarie 2025, Vance s-a întâlnit cu lidera partidului de extremă dreapta AfD, Alice Weidel, în timpul unei vizite la München, cu nouă zile înainte de alegerile din Germania, dar a omis în mod intenționat să se întâlnească cu cancelarul de atunci, Olaf Scholz”.

    3 min
  3. 3D AGO

    Atacarea terminalului petrolier Novorossiisk: Ucraina vizează petrolul rusesc

    Dronele ucrainene au bombardat terminalul petrolier aflat lângă portul Novorossiisk de la Marea Neagră. Kievul încearcă să reducă exporturile rusești, pentru a nu lăsa Moscova să profite de creșterea prețurilor, în urma războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit publicației The Moscow Times, acesta este „cel mai recent atac asupra infrastructurii vitale pentru veniturile energetice ale Moscovei”. Kyiv Independent notează că Novorossiisk a devenit o bază cheie pentru Flota Rusiei de la Marea Neagră, după ce numeroase nave au fost relocate în urma atacurilor repetate ale Ucrainei asupra Crimeei ocupate. În plus, terminalul petrolier este unul dintre principalele puncte de vânzare pentru exporturile de petrol rusesc pe mare, alături de instalațiile Ust-Luga și Primorsk de la Marea Baltică, pe care forțele ucrainene le-au atacat de mai multe ori în ultimele două săptămâni. Ucraina a atacat anterior terminalul pe 2 martie, avariind infrastructura din port, precum și nave militare și mijloace de apărare aeriană, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) pentru Kyiv Independent. Citeste siKremlinul anunță că discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina sunt momentan suspendate, deoarece SUA și-au schimbat prioritățile Conform Bloomberg, loviturile ucrainene ”au adus exporturile maritime ale Rusiei la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni, în martie. Exporturile de petrol au scăzut cu 43% în săptămâna 22-29 martie. Doar 22 de petroliere au fost închiriate în această perioadă, cu 15 mai puține decât în ​​săptămâna precedentă. „Rusia are o fereastră perfectă de oportunitate pentru a ataca Europa și a urmări prăbușirea NATO” Iată ce declară pentru Le Figaro Carlo Masala, profesor la Universitatea Bundeswehr. ”Scenariul este mai probabil astăzi decât era acum un an și jumătate, în principal pentru că Statele Unite au dat o lovitură majoră Articolului 5 (din Carta NATO) atunci când au amenințat Danemarca cu utilizarea forței pentru a ocupa Groenlanda. Această încercare a fost văzută în Rusia ca un semn clar că Statele Unite nu mai sunt angajate în securitatea Europei. Citeste siDonald Trump: Ultimatumul pentru Iran care se încheie marți este final Secretarul adjunct al Apărării din SUA, Elbridge Colby, ne-a spus chiar că trebuie acum să asigurăm apărarea convențională pentru Europa. Ceea ce nu mi-aș fi putut imagina este că Trump va ajuta Rusia în Ucraina. Mai mult, președintele SUA le semnalează rușilor că Articolul 5 nu mai este ceva ce americanii prețuiesc. Acest lucru întărește percepția rusă că NATO nu va putea răspunde dacă Rusia atacă”. Profesorul spune că încă îi este greu că creadă că rușii sunt gata să deschidă un al doilea front în mijlocul unui război. ”Dar dacă aș fi rus, aș vedea că Statele Unite sunt preocupate de Iran, epuizându-și stocurile de arme de acolo În consecință, s-a deschis o fereastră de oportunitate. În ultimele zile, au apărut online organizații misterioase care proclamă o Republică Liberă Narva, un oraș de graniță estonian pe care îl descriu în analizele mele ca pe o țintă ideală”.

    3 min
  4. 4D AGO

    Și totuși, cum va putea încheia Trump războiul din Iran?

    Pilotul american care dispăruse de vineri, după ce Iranul a doborât avionul de vânătoare F-15, a fost salvat în noaptea de sâmbătă spre duminică. Donald Trump a amintit Teheranului că ultimatumul său de a „redeschide Strâmtoarea Ormuz” a expirat în 48 de ore. Comentatorii analizează eforturile președintelui american de a ieși din război. Potrivit Le Figaro, în timpul operațiunii, avioane americane au deschis focul asupra convoaielor iraniene pentru a le alunga. Pe măsură ce forțele speciale se apropiau a avut loc un schimb de focuri, dar luptele nu s-au extins. „Este prima dată, în memoria militară, când doi piloți americani au fost salvați separat, în adâncul teritoriului inamic”, a declarat un expert citat de ziarul francez. La rândul său, Iranul susține că a doborât un alt avion american în timpul operațiunilor de salvare, precum și două elicoptere de atac Black Hawk. După cum notează ziarul portughez Público, „găsirea pilotului” ar fi fost „un atu major pentru Iran. Simpla posibilitate ca acesta să fie luat ostatic amintește de criza ostaticilor din 1979, în apogeul Revoluției Islamice care l-a răsturnat pe șahul Mohammad Reza Pahlavi, când un grup de studenți a luat cu asalt ambasada americană din Teheran și a ținut captivi 52 de americani” timp de 444 de zile”. Dar cum se poate pune capăt războiului? The New York Times observă cum președintele Trump a pariat că puterea de foc americană ar putea intimida Iranul și l-ar putea convinge să se supună. Până acum, liderii iranieni nu au fost dispuși să renunțe. Nici președintele Trump, nici secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu au putut explica cum se va încheia războiul. În timp ce The New Yorker vorbește despre viziunea distorsionată a lui Donald Trump și Pete Hegseth asupra războiului din Iran ”Cei doi bărbați și-ar putea dori să trăiască într-o lume în care oricine aruncă cele mai multe bombe primește ce își dorește”. I se spune ce vrea să audă Revista Time intră în culisele încercărilor lui Trump de a ieși din război. ”Președintele a început multe dimineți recente vizionând videoclipuri compilate de oficiali militari despre succesele de pe câmpurile de luptă, potrivit unui oficial de rang înalt al administrației. Însă potrivit a două surse de la Casa Albă, există îngrijorări că, de fapt, consilierii îi ofereau președintelui o perspectivă pozitivă, spunându-i lui Trump ce voia să audă în loc de ce avea nevoie să audă. Mai ales în ceea ce privește riscurile politice și economice. Administrația se confruntă acum cu o provocare acrobatică: găsirea unei rampe de ieșire fără a părea că a realizat prea puțin”. The Atlantic analizează eșecul administrației Trump în materie de intelliegnce: ”Comunitatea serviciilor de informații a fost precisă și consecventă în judecățile sale de dinainte de război cu privire la faptul că regimul iranian nu se pregătea să utilizeze o armă nucleară; nu avea rachete balistice capabile să ajungă în Statele Unite. Iar ca răspuns la un atac militar american, Iranul era capabil să atace țările vecine din Golful Persic și să încerce să închidă Strâmtoarea Hormuz, precipitând o criză economică globală. Toate acestea erau cunoscute înainte de război și i-au fost prezentate președintelui Trump”.

    4 min
  5. APR 3

    Europenii se îngrijorează: Trump a făcut deja ca NATO să fie lipsit de sens

    Președintelui Donald Trump îi va fi greu să scoată Statele Unite din NATO. Dar europenii se tem deja că un mare rău a fost făcut, observă presa internațională. Comentatorii vorbesc și despre dimensiunea geopolitică a misiunii lunare Artemis. Potrivit FirstPost, Trump nu se poate retrage unilateral din NATO. Decizia este în mâinile Congresului. Acest lucru vine după ce SUA a adoptat în 2023 o lege care interzicea președintelui să „suspende, să înceteze, să denunțe sau să retragă” calitatea de membru NATO fără implicarea Congresului. Interesant este că Rubio, care era pe atunci senator, a fost co-autor al legii. Experții spun că decizia ar putea ajunge în cele din urmă în fața Curții Supreme. Și, deși Curtea Supremă l-a favorizat recent pe Trump, de data aceasta de aici ar putea pune instanța de partea Congresului. Politico notează că ”oficialii europeni se tem că Trump ar putea încerca o altă tactică: să rămână în alianță, dar să priveze NATO de atenția la nivel înalt și de resurse militare. Îngrijorarea europenilor este că retorica lui Trump a făcut deja NATO lipsit de sens”. Citeste siRobert Lupițu: Avem de gestionat o relație complicată cu Donald Trump, pentru urmatorii 3 ani cât este la Casa Albă| Timpul nu este de partea sa Iar The Guardian amintește că ”Vladimir Putin nu și-a ascuns dorința de a destrăma NATO sau de a o decupla de SUA – un rezultat care ar putea lăsa vecinii est-europeni ai Rusiei expuși unor viitoare agresiuni din partea Kremlinului. NATO – așa cum este – nu este deloc un „tigru de hârtie”. Dar pare semnificativ faptul că Trump îl invocă pe Putin atunci când îl descrie ca atare”. Vorbind despre misiunea lunară Artemis, aflată în plină desfășurare, comentatorii atrag atenția asupra dimensiunii geopolitice a programului. Potrivit revistei de specialitate Space, ”scopul mai amplu al programului Artemis este dublu: stabilirea unei prezențe sustenabile pe suprafața Lunii și demonstrarea normelor SUA în spațiul lunar prin intermediul Artemis, o cursă împotriva Chinei la suprafața lunară. Observatorii de lungă durată ai programului Artemis își amintesc probabil că termenul limită inițial pentru aselenizare era 2024. Acesta a fost stabilit în martie 2019, când vicepreședintele american de atunci, Mike Pence, a anunțat lansarea programului”. Citeste siDumitru Prunariu: Misiunea Artemis 2 deschide un nou curs al explorării spaţiale Iar The Conversation consideră că ”misiunea este o etapă premergătoare trimiterii de astronauți pe Lună, până în 2028. China are propriul program care vizează o misiune cu echipaj complet pe suprafața lunară până în 2030. Scopul geopolitic al prezenței pe Lună este de a fi acolo mult timp. Luna se poate compara cu Antarctica, unde SUA și aliații săi au influență în parte pentru că pot pune 3.000 de oameni pe gheață în fiecare vară. Regulile sunt făcute de oamenii care apar. Dacă China ar întrece SUA pe Lună, atunci China ar impune toate standardele și normele de operare”. Aceasta înseamnă că este important să crească rata de zbor către suprafața lunară prin construirea capacității de a trimite mai mult de o misiune cu echipaj uman pe an”

    4 min
  6. APR 2

    Trump invocă părăsirea NATO și se laudă că a schimbat deja regimul din Iran

    Ar putea Donald Trump să părăsească NATO, așa cum a afirmat el în interviul acordat ziarului britanic Daily Telegraph? Presa internațională analizează chestiunea. În același timp, comentatorii își exprimă dubii serioase cu privire la afirmațiile lui Donald Trump potrivit cărora ar fi schimbat deja regimul din Iran. Expertul consultat de postul de televiziune francez TF1 atenționează că Statele Unite „nu au făcut nicio cerere oficială de asistență din partea țărilor membre NATO”. Până acum, Trump „a trimis doar tweet-uri”, în marja unui „război construit în jurul unor cascadorii media”. Și chiar dacă ar face o cerere – subliniază un alt expert - este foarte puțin probabil ca NATO să ofere sprijin cât timp ”Statele Unite sunt, de fapt, inițiatorul conflictului, alături de Israel, oricât de vulnerabile sunt ele la un răspuns iranian”. Time consideră că, având în vedere Legea de autorizare a apărării naționale din 2024, ar fi destul de greu pentru Trump să retragă SUA din NATO și ar putea exista consecințe . „Dacă există contractori ai NATO care ar putea pierde bani din cauza retragerii SUA, acesta ar fi un prejudiciu economic care le-ar oferi potențial dreptul de a da administrația în judecată”, afirmă un expert citat de Time. În plus, subliniază acesta, însăși ideea unei ieșiri a SUA erodează încrederea, coeziunea și credibilitatea apărării colective: „Repetata punere sub semnul întrebării a alianței de către Trump slăbește descurajarea, zguduie planificarea securității europene și încurajează adversarii.” Referindu-se la afirmațiile lui Trump potrivit cărora ar fi schimbat deja regimul de la Teheran, revista americană își exprimă îndoiala. Mai degrabă asistăm la „o transformare în interiorul regimului, una care îl face însă și mai radical”. Potrivit analizei CNN,   ”Trump ar putea să-și încheie războiul, dar restul lumii ar putea plăti prețul. Dacă războiul se va încheia cu controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, Teheranul va obține o victorie strategică. Și probabil ar încerca să-și monetizeze noua poziție prin impunerea de taxe pentru petrolierele care tranzitează ruta. Acest lucru ar oferi venituri pentru reconstrucția programelor militare, de rachete și chiar nucleare. Dar chiar și așa, ar putea fi un final preferabil pentru președinte, deoarece orice încercare de a redeschide strâmtoarea prin forță ar risca pierderi mari în SUA și ar prelungi războiul într-un mod care ar submina și mai mult autoritatea sa politică erodată pe plan intern”.   Le Figaro constată la rândul său că deja, ”Strâmtoarea Ormuz nu mai este problema lui Trump. După mai bine de o lună, economia mondială este zguduită iar conflictul, care a provocat mii de morți, nu dă semne de dezescaladare”. The Atlantic observă că ”Trump prezintă schimbarea de regim ca pe un semn al progresului în război. El semnalează - poate în speranța de a calma piețele petroliere - că Statele Unite au obținut deja o victorie importantă. Dar schimbarea de regim nu s-a produs, de fapt. Deși atacurile americane și israeliene au eliminat lideri iranieni cheie, înlocuitorii lor fac încă parte din sistemul existent”.

    4 min
  7. APR 1

    Războiul din Iran remodelează peisajul energetic al lumii

    Presa internațională trage semnalul de alarmă: criza energetică se agravează, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu continuă. Și nicio parte a lumii nu este scutită. Pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu continuă, economia globală se confruntă cu o perioadă de incertitudine – iar facturile la energie sunt așteptate să crească, ceea ce va duce la creșterea costului vieții, rezumă HuffPost EuObserver  constată că ”până în prezent, statele membre UE acționează pe cont propriu prin reduceri de impozite, control al prețurilor, subvenții specifice și reguli de piață. Rezultatul este un cocktail de politici, dintre care unele contribuie la scăderea cererii, în timp ce majoritatea altora riscă să o împingă mai sus, chiar dacă se profilează o lipsă de aprovizionare”. Și publicația franceză La Tribune  atrage atenția că Europa se confruntă cu o reducere a stocurilor de motorină și kerosen. ”Directorul executiv al Shell, avertiza săptămâna trecută cu privire la posibile penurii de energie încă din aprilie, referindu-se la combustibilul pentru avioane, motorina și benzina ca fiind printre primele produse afectate”. Citeste siCoordonare europeană privind prețurile energiei ”Asia va avea cel mai mult de suferit din cauza crizei energetice generate de războiul din Iran”, avertizează ziarul din Singapore The Straits Times, citând o firmă de analiză. ”Continentul nu are suficiente resurse energetice proprii pentru a acoperi deficitul”. Potrivit experților citați de ziar, ”nu va fi suficient nici pentru China nici pentru țările mari precum Filipine sau Indonezia. Deci este o adevărată criză energetică”, spun experții. Nu cumva Norvegia ar putea fi cheia? Potrivit analizei revistei Nature, războiul din Iran remodelează peisajul energetic ”Pe măsură ce prețurile cresc și guvernele se grăbesc să răspundă, criza subliniază o nevoie urgentă de a regândi securitatea energetică. În primul rând, producătorii de petrol și gaze din Golf trebuie să își diversifice rutele comerciale pentru a reduce dependența de blocaje. Sunt necesare și alte infrastructuri portuare, de conducte și de  depozitare. Toate acestea vor costa sute de miliarde de dolari. Dar povara financiară nu ar trebui să fie pusă exclusiv pe seama statelor producătoare. Și consumatorii globali ar trebui să contribuie, pentru a asigura reziliența fluxurilor comerciale pe termen lung”. Iar revista franceză L’Express întreabă dacă nu cumva Norvegia ar putea fi cheia pentru a depăși criza gazului în Europa:    ”Șocurile geopolitice recente nu au făcut decât să consolideze rolul strategic al acestui vecin nordic. În urma invaziei rusești în Ucraina, Norvegia a adus deja Europei un serviciu valoros, permițându-i să depășească mai rapid dependența de gazele din Est. În calitate de principal furnizor al UE, exporturile sale au crescut de la 79,5 miliarde de metri cubi (m3) în 2021 la 97,2 miliarde anul trecut, conform celor mai recente date ale Comisiei. Aceasta reprezintă o treime din nevoile Europei”.

    4 min
  8. MAR 31

    Trump a pus ochii pe Kharg, opțiunea pro-război câștigă teren în tabăra MAGA

    Președintele Donald Trump a invocat posibilitatea preluării Insulei Krarg din Golful Persic, generând astfel o nouă creștere a prețului petrolului. Dar comentatorii își exprimă rezervele cu privire la câștigurile strategice ale unei asemenea operațiuni, oricum riscante. Între timp, în tabăra MAGA, opțiunea pro-război pare să câștige teren. Potrivit unei analize publicate de Le Figaro, ”capturarea insulei Kharg ar priva Iranul de o parte semnificativă din veniturile sale și ar reprezenta o provocare majoră pentru o economie iraniană deja afectată de sancțiuni și război. Cu toate acestea, nu ar ridica blocada Strâmtorii Ormuz și ar putea exacerba impactul economic prin reducerea suplimentară a exporturilor de petrol”. Și expertul citat de Time atrage atenția că ”dacă SUA ar ataca și distruge infrastructura energetică a insulei, probabil ar invita la represalii iraniene masive asupra infrastructurii energetice a statelor arabe din Golful Persic, dincolo de ceea ce am văzut până acum”. BBC consideră că și dacă ar cuceri insula, ”SUA s-ar confrunta apoi cu problema menținerii poziției. Un scenariu comparabil ar fi Insula Șerpilor din Marea Neagră, pe care Rusia a ocupat-o la începutul invaziei sale la scară largă din februarie 2022, doar pentru a fi alungată de focul constant de hărțuire din partea ucrainenilor. Orice ocupație americană îndelungată a teritoriului iranian ar fi, de asemenea, nepopulară în SUA, inclusiv în rândul unor susținători ai președintelui Trump, care l-au ales parțial pe baza promisiunii de a nu se mai implica niciodată în astfel de conflicte”. Dar iată că o schimbare radicală a avut loc la CPAC, conferința conservatorilor americani susținători ai lui Donald Trump, constată Courrier International. ”Reuniunea anuală, unde Trump denunțase de mult intervenționismul, s-a concentrat anul acesta pe justificarea operațiunilor militare din Iran”. The New York Times relatează că dezbaterea a avut loc la reuniunea din 25- 28 martie, lângă Dallas. S-a votat cu boabe de fasole aruncate în borcane pentru a măsura sprijinul pentru conflict - „și în cea mai mare parte a evenimentului, numărătoarea a fost strânsă”. Până când un ”aflux masiv de boabe” în borcanul „da”, s-a produs de seara până în zori și a înclinat balanța. „Măsluit sau nu”, acest sondaj pare să ilustreze sprijinul pentru opțiunea militară în rândul activiștilor trumpiști, mai scrie The New York Times. Politico raportează o „diviziune generațională” vizibilă nu doar în rândul activiștilor, ci și în rândul influencerilor conservatori și chiar în Casa Albă. Astfel, „unii tineri loialiști din tabăra MAGA și-au exprimat o nemulțumire profundă și chiar furie față de decizia administrației Trump de a reaprinde conflictul în Orientul Mijlociu”.

    3 min

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

More From RFI România

You Might Also Like