Eurocronica

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

  1. Jun 26

    Acești occidentali care aleg să emigreze în Rusia

    Peste 1.000 de occidentali au emigrat în Rusia, în anul 2025. Ei sunt – probabil – fericiții beneficiari ai unei ”vize pentru valorile tradiționale”, introduse de guvernul de la Moscova. Privit din regiunea noastră, sensul migrației este dinspre est către vest. Iată însă că se poate și în sens invers. Este adevărat, cazurile sunt puține, dar nu înseamnă că nu există. Peste 1000 de occidentali au emigrat în Rusia pe parcursul anului 2025, potrivit ministerului de Externe de la Moscova. Mai precis, 1.112. Potrivit unui oficial al ministerului, aceștia au fost motivați de adeziunea la „valorile tradiționale rusești”. Alexei Klimov, șeful departamentului consular al Ministerului rus de Externe, a afirmat că cetățenii UE au reprezentat mai mult de jumătate dintre cei veniți, cu 577 de beneficiari ai așa-ziselor ”vize pentru valorile tradiționale”. Dintre europeni, cei mai mulți beneficiari provin din Germania (168) și Franța (140). Urmează cetățenii din Estonia (63), Letonia (60), Lituania (46). Nu au fost communicate date privitoare la România. Din Statele Unite au venit 105 persoane, din Canada 54 și 43 din Australia. În august 2024, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite cetățenilor SUA, UE și ai altor câteva țări, în total 55, să solicite vize speciale dacă se opun la ceea ce Moscova caracterizează drept „agenda ideologică neoliberală distructivă” din națiunile lor de origine. Cetățenii sau rezidenții permanenți ai țărilor eligible au dreptul să solicite „Viza pentru Valori Comune”. Ei nu trebuie să dovedească faptul că vorbesc limba rusă sau că știu ceva despre cultura sau legile țării. În schimb, solicitanții trebuie să declare că nu sunt de acord cu politicile țării lor de origine. Viza este de obicei eliberată pentru trei ani și poate fi prelungită ulterior. Vizele deschid calea către rezidența permanentă și, în cele din urmă, cetățenia rusă. În același timp, statutul de azilant de conștiuință acordă drepturi de muncă imediate și acces la beneficii sociale de stat, ocolind cerințele standard pentru examenele de limbă rusă, istorie și legislație. La începutul acestei luni, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde a participat și eurodeputata din România Diana Ivanovici-Șoșoacă, arhitectul Anton Gilkin a prezentat planurile de înființare a unui oraș în regiunea Nijni Novgorod, conceput pentru a găzdui 450 de familii europene care se mută în cadrul programului „valorilor tradiționale”.

    3 min
  2. Jun 25

    Când ”Visul American” se transferă în Europa

    Tot mai mulți americani își părăsesc țara, alungați de costul vieții sau de climatul politic. Revista germană „Der Spiegel”, preluată de Courrier International, a însoțit clienții unei agenții de relocare din Țările de Jos pentru a le înțelege motivele.   Pare o glumă, dar nu este. O agenție care îi ajută pe americani să se stabilească în Țările de Jos se numește chiar așa: ”Pleacă, naibii”. Nu este un nume comercial comun fie și pentru o companie care organizează călătorii pregătitoare și întâlniri pentru americanii dornici să-și părăsească țara, împinși de climatul politic de sub președinția lui Donald Trump, de costul vieții, de homofobia și violența în creștere. După cum comentează Der Spiegel, „astăzi, acești americani vor să emigreze din aceleași motive care odinioară i-au determinat pe imigranți să vină în America”. Ei caută siguranță pentru ei și familiile lor, prosperitate, oportunități și un viitor mai bun”. Astfel că în Statele Unite, imigrația netă este acum negativă ,pentru prima dată de la Marea Depresiune. Cu alte cuvinte, visul american pare să fie cu adevărat despre părăsirea Americii. Participanții la programele oferite de agenție sunt de vârste și profesii diferite. Dar ceea ce au în comun este că sunt afectați direct de politicile lui Trump: unii pentru că au convingeri legate de mediu, alții pentru că aparțin comunității LGBT; sau cazul unei personae al cărei fiu în vârstă de 29 de ani, care are sindrom Down și epilepsie, nu mai poate primi legal nicio asistență în California, de când a împlinit 22 de ani. Călătoriile exploratorii le permit să se familiarizeze cu o cultură diferită, să experimenteze diferite tipuri de orașe, să înțeleagă piața închirierilor și așa mai departe. Pentru toți, însă, cel mai frapant aspect este echilibrul dintre viața profesională și cea personală, tocmai „pentru că pare atât de neamerican”, după cum subliniază revista germană. Mulți oameni lucrează între 32 și 40 de ore pe săptămână, 36 de ore fiind considerate normă întreagă. Orele suplimentare sunt în general plătite, drepturile angajaților sunt respectate, iar sindicatele au roluri bine stabilite. Americanii pot imigra folosind o viză Daft, bazată pe Tratatul de prietenie dintre Statele Unite și Țările de Jos din 1956. Sunt conștienți de privilegiul lor, dar și de urgența situației. După cum a spus un participant pe program: „Cine știe cât timp vor mai dori Țările de Jos să rămână prietene cu noi?”.

    3 min
  3. Jun 24

    Nu, AUR nu s-a ”normalizat”, doar răul se banalizează

    Extremism, normalizare, banalizarea răului... Iată expresii mult folosite în ultimele zile, cu privire la criza politică. Două discursuri de la ședința de luni seara a Parlamentului au adus clarificări importante. Mai întâi, discursul liderului AUR, George Simion. Cu puține ore înainte, el îi cerea imperativ președintelui să legitimeze AUR ca formațiune frecventabilă, ne-extremistă. Dar ceea ce a spus el în Parlament a bifat destule dintre elementele extremismului de dreapta, așa cum au fost ele definite în celebrul eseu al lui Umberto Eco. Ce am văzut? Trimiterea la trecut, idealizarea lui. Apoi, ideea celor 35 de ani de trădare – cu alte cuvinte, democrația este trădare. Apelul la popor ca un întreg. Pretenția de a reprezenta poporul, în totalitatea sa, în lupta cu dușmanul politic – caracterizat drept trădător, firește. Dușmanul din interiorul cetății. Toate acestea, ca și ultimatumul în ore și minute fixat președintelui, sunt elemente ale extremismului politic. Mulți comentatori au vorbit despre AUR ca despre câștigătorul, cel puțin tactic, al serii de luni. Poate, dar aceasta nu înseamnă că AUR s-a mișcat vreun milimetru de pe pozițiile sale. Discursul de luni seară al liderului său rămâne unul extremist. A venit apoi discursul liderului UDMR Kelemen Hunor. Un discurs sumbru și premonitoriu. Liderul formațiunii maghiare a atras atenția asupra banalizării răului, prin pași mici, prin cedări care par să fie în limitele jocului politic. Dar pentru că această expresie, ”banalizarea răului”, a fost folosită atât de des în ultima vreme, poate că ar fi momentul unor clarificări. Expresia a fost lansată de Hannah Arendt, una dintre cele mai strălucite gânditoare ale sexolului XX. Ea însăși victimă a nazismului, Hannah Arendt a analizat ce se întâmplă atunci când oamenii încetează să mai gândească și se obișnuiesc să conviețuiască cu răul, devenind, în cele din urmă, complici. Și, da, atunci când vorbim despre ”banalizarea răului”, ne gândim la ascensiunea nazismului, înainte de orice altceva. Revenind la discursul lui Kelemen Hunor, mulți ar putea obiecta că liderul maghiar n-ar fi chiar primul chemat să atenționeze cu privire la pericolul extremismului cât timp i-a stat aproape lui Viktor Orban. El însuși un fel de George Simion din Pustă, însă cu un nivel mult mai ridicat de educație și mai bun cunoscător de fotbal. În timp ce Simion a fost șef de galerie, Orban a venit de pe teren, unde chiar era un jucător promițător, înainte de a alege școala în detrimentul fotbalului. Iar diferența se vede din înaltul tribunei. Acestea fiind zise, să nu uităm un lucru: Kelemen Hunor i-a rezistat lui Vilktor Orban atunci când acesta i-a cerut să-l susțină pe George Simion în alegerile prezidențiale. De ce? Pentru că el știe un lucru: dacă George Simion va avea toată puterea, comunitatea maghiară din România ar putea fi printre primele victime. Să nu uităm că normalizatul și banalizatul de azi și-a început cariera politică jucând tontoroiul pe mormintele maghiarilor. Și, până la urmă, primul obstacol în calea banalizării răului este chiar memoria.

    4 min
  4. Jun 22

    Meloni, Trump și iluzia ”melonizării” AUR

    Schimbul de replici între președintele american Donald Trump și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni reprezintă mai mult decât un simplu cancan politic. Momentul este cât se poate de relevant și pentru politicienii noștri – și nu doar pentru cei autointitulați ”suveraniști”. Dar să recapitulăm faptele. După reuniunea G7 de la Evian, președintele american a susținut că Giorgia Meloni l-ar fi „implorat” să facă o fotografie împreună, în marja reuniunii.  ”Își dorea atât de mult o fotografie cu mine. Nu aș fi făcut-o, dar mi-a fost milă de ea”, a transmis liderul de la Casa Albă. El a lăsat să se înțeleagă că șefa guvernului italian avea nevoie de această fotografie dată fiind scăderea de popularitate pe care o înregistrează în țară. Într-un mesaj video publicat vineri, lidera italiană a spus că este „consternată” de declarațiile „complet fabricate” ale lui Donald Trump. „Nu înțeleg de ce președintele Statelor Unite se comportă așa față de propriii aliați”, a spus ea. „Italia rămâne o națiune suverană. În orice caz, popularitatea mea nu este treaba ta. Îți sugerez să te concentrezi pe a ta”, i-a mai transmis Giorgia Meloni liderului american. Schimbul de replici vine pe fondul unor animozități de mai lungă durată între Washington și Roma. Meloni s-a opus războiului din Iran de la început și a devenit tot mai vocală pe măsură ce prețurile la energie au crescut. Italia a refuzat în martie utilizarea de către SUA a unei baze aeriene din Sicilia pentru operațiuni de luptă în Iran. De asemenea, Meloni i-a luat apărarea Papei Leon al XIV-lea, în fața criticilor vehemente ale președintelui Trump și vicepreședintelui JD Vance pentru opoziția suveranului pontif față de război. Și este interesant că, în timp ce tocmai avea loc schimbul de replici întra Washington și Roma, în România, liderul AUR George Simion publica o poză alături de Giorgia Meloni, mândrindu-se că fusese reconfirmat ca vicepreşedinte al Partidului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Dar ce mare diferență! George Simion rămâne fidel alinierii totale și necondiționate față de Donald Trump. În timp ce Giorgia Meloni nu se sfiește să-l înfrunte, dacă este cazul. Două ipostaze total opuse ale termenului de ”suveranism”. Sâmbătă, la București, George Simion s-a afișat alături de Gregory Bovino, unul dintre cei mai toxici exponenți ai trumpismului de peste Ocean. Fost coordonator al operațiunilor anti-imigrație efectuate de ICE, el s-a făcut remarcat prin nivelul violențelor și abuzurilor. Iar atitudinile sale personale au fost considerate de mulți comentatori ca find de inspirație nazistă. Nicicând Giorgia Meloni nu s-ar afișa cu unul precum Bovino, așa cum a făcut George Simion. Dar momentul ar trebui să dea de gândit și la Palatul Cotroceni. Acolo de unde pare să se fi dat undă verde pentru susținerea guvernului Veștea de către extrema dreaptă. Nu, nici AUR și celelalte partide mai mici de extremă dreapta nu se vor ”meloniza”, odată aduse în jocul politic. Aceasta este o iluzie din care președintele Nicușor Dan ar trebui să iasă cât mai repede.

    3 min
  5. Jun 19

    Parlamentul European aprobă înăsprirea legislației privind resortisanții ilegali

    Parlamentul European a dat undă verde noului sistem de returnare a persoanelor aflate în situație de ședere ilegală pe teritoriul Uniunii. Legislația prevede posibilitatea detenției în cazul persoanelor care încearcă să se sustragă deciziilor de expulzare. Noile norme a fost aprobate în plen, cu 418 voturi pentru, 218 împotrivă și 30 de abțineri. Acestea urmăresc să simplifice și să accelereze procedurile, dar, după cum asigură Parlamentul European, vor respecta pe deplin drepturile fundamentale și dreptul internațional. Cum ar fi principiul nereturnării și interzicerea expulzărilor colective. Legislația previne în același timp abuzurile și deplasările neautorizate în interiorul UE. Astfel, o decizie de returnare emisă pe numele unui cetățean din afara UE aflat în ședere ilegală va veni cu obligația de a părăsi imediat sau într-un termen dat statul care a emis-o. Persoanele aflate în această situație vor fi obligate să coopereze cu autoritățile. În cazul în care nu cooperează sau reprezintă un risc de securitate, cei în cauză pot fi deținuți, pe baza unei evaluări individuale. Detenția va trebui să fie dispusă de o autoritate administrativă sau judiciară și poate dura până la 24 de luni și poate fi prelungită cu 6 luni. Dacă persoana se mută într-un alt stat membru, se poate aplica o nouă perioadă de luare în custodie. Investigații specifice Autoritățile naționale vor putea efectua acțiuni de investigații specifice, inclusiv percheziționarea și confiscarea bunurilor personale și a dispozitivelor electronice. Legislația votată de Parlamentul European deschide calea acordurilor cu țări din afara UE pentru acceptarea persoanelor returnate. Persoanele în cauză, cu excepția minorilor neînsoțiți, vor putea fi trimise în „centre de returnare” pe teritoriul unei țări care este de acord să le accepte, pe baza unui acord încheiat de un stat membru al UE. Aceste acorduri, precizează Parlamentul European, pot fi încheiate numai cu țări terțe care respectă drepturile omului, dreptul internațional și principiul nereturnării. După aprobarea Parlamentului, textul trebuie adoptat oficial de Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial înainte de a putea intra în vigoare. Unele prevederi, inclusiv cele privind centrele de returnare, evaluarea vârstei minorilor și dimensiunea externă a returnărilor, se vor aplica imediat. Alte prevederi necesită etape pregătitoare și vor intra în vigoare la un an de la intrarea în vigoare a legislației. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min
  6. Jun 18

    Extremismul este aici – și devine acceptabil

    Ziarul Tribuna din Sibiu relata la începutul acestei săptămâni cum pe pereții unui pasaj din oraș a apărut un mesaj infam, în limba germană, care cerea textual uciderea evreilor. Mesajul era însoțit de o zvastică. În același loc, anul trecut, apăruse doar simbolul nazist. De data aceasta, lucrurile au escaladat. Municipalitatea a reacționat imediat și a șters inscripția, dar publicația sibiană precizează că este cel puțin pentru a două oară când, în același loc, se întâmplă așa ceva, fără ca asta să însemne că este singurul spațiu din oraș afectat de acest tip de comportament. Cu toate acestea, justiția nu a reacționat și autorii mesajelor continuă să-și facă de cap într-un oraș considerat un simbol al toleranței interetnice. Din păcate, cazul nu este singular. Sâmbătă a avut loc în centrul Bucureștiului un marș al extremei drepte, un fel de replică a evenimentului Pride. Procesiunea a fost condusă de lidera partidului SOS, europarlamentara Diana Ivanovici Șoșoacă, inculpată deja pentru propaganda legionară, cultul criminalilor de război și negarea holocaustului. Ei i s-a alăturat Dan Diaconescu, om de televiziune cu o reputație sulfuroasă. Dar dincolo de acești doi lideri ai manifestării, rămâne faptul că sutele de oameni prezenți la adunare au scandat în cor numele liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea-Codreanu. Legea interzice cultul crimelor comuniste și legionare, dar marșul de sâmbătă nu pare să fi trezit atenția justiției – la fel ca și inscripțiile de la Sibiu. Deciziile justiției, la fel ca și indeciziile, conțin întotdeauna un mesaj către societate. Iar în legătură cu manifestările antisemite, cu negarea holocaustului și cultul criminalilor de război, mesajul de lungă durată este că acestea sunt tolerate. Că sunt acceptabile. Aceasta se cheamă normalizare. Nu doar că autorii acestor gesturi se simt încurajați să continue și să escaladeze, cum am văzut în cazul de la Sibiu. Ca și la București, pentru că invocarea lui Zelea-Codreanu, în plin centru al orașului, este o premieră. Și o escaladare. Dar efectul pervers este că societatea, în general, se acomodează cu răul, câtă vreme acesta nu este pedepsit în mod exemplar. Începe să-l perceapă ca pe o banalitate a vieții de zi cu zi. Mai mult, vedem în aceste zile că răul se banalizează și pe scena politică, acolo unde ar trebui să vedem nu doar o confruntare și acomodare a intereselor dar și o afirmare a valorilor. Iată-i așadar devenind parteneri de dialog, de alianță și de posibilă majoritate parlamentară pe mulți dintre cei care și-au făcut stindard din Zelea-Codreanu, Ion Antonescu și Nicolae Ceaușescu. Ce au în comun cele trei personaje istorice? Tirania și crima. Și, la fel precum inacțiunea justiției, vedem tăcerea președintelui față de mișcările politice din ultimele zile. Un președinte care, cândva, fixase o linie roșie față de extremism. Iar mesajul către societate este similar: extremismul e aici și devine acceptabil.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
  7. Jun 17

    PE aprobă acordul vamal UE-SUA și își ia măsuri împotriva amenințărilor lui Trump

    Eurodeputații și-au dat marți acordul final pentru acordul comercial Uniunea Europeană-Statele Unite. Astfel a fost depășit ultimul obstacol care stătea în fața pactului comercial încheiat vara trecută. Europenii și-au luat însă măsuri de siguranță în fața unui Donald Trump imprevizibil. Iar artizanul acordului este un europarlamentar german. Acordul a fost aprobat marți, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, cu 440 de voturi pentru, 151 împotrivă și 50 de abțineri. Actul normativ permite intrarea fără taxe vamale a majorității produselor americane, în timp ce o anumită categorie va beneficia de condiții preferențiale. În sens invers, produsele europene vor fi taxate cu 15% pe piața americană. Acordul a fost negociat în iulie anul trecut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Donald Trump la complexul de golf al acestuia din Turnberry, Scoția. Europenii au acceptat aceste clauze dezechilibrate pentru a evita un război tarifar și în încercarea disperată de a menține stabilitatea transatlantică. Numeroși lideri și comentatori din Europa au considerat de la bun început acordul ca fiind dezavantajos și supus capriciilor lui Trump. Iar lunile care au urmat au arătat cât de greu este să te bazezi pe cuvântul lui liderului american. La doar o lună de la acord, SUA au adăugat 407 categorii de bunuri pe lista produselor derivate din oțel și aluminiu vizate de taxele vamale de 50%. Ca să nu mai vorbim de retorica amenințătoare a lui Donald Trump privind Groenlanda, teritoriu sub suveranitate daneză. Astfel că eurodeputații s-au gândit să se folosească de procedura de aprobare a acordului pentru a obține garanții împotriva unor amenințări viitoare. Conform actului normativ aprobat de Parlamentul European, Comisia va putea să suspende acordul dacă Washingtonul nu-și respectă promisiunile – în special dacă menține tarife mai mari de 15% la produsele din oțel și aluminiu. Acordul va expira în decembrie 2029, deputații asigurându-se că va rămâne în vigoare pe tot parcursul mandatului prezidențial actual al lui Donald Trump. În cazul în care președintele american va amenința din nou integritatea teritorială a UE, acordul va expira mai devreme, în martie 2028. Citeste siDonald Trump ameninţă că va impune o taxă vamală de 100% pe vinul francez Negociatorul principal al Parlamentului a fost veteranul europarlamentar german Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț. El a insistat timp de luni de zile pe lângă grupurile politice, pe lângă Comisia Europeană și statele membre pentru impunerea unor clauze asiguratorii cât mai solide în relația cu Donald Trump. După cum notează Politico, în negocieri, Lange și-a asumat rolul de polițist rău față de polițistul bun, comisarul pentru comerț, Maroš Šefčovič. Aceasta i-a permis europarlamentarului german să exercite presiuni indirecte asupra Washingtonului pe care Comisia nu le putea exercita direct. Cu toate acestea, după cum atenționează Euractiv, tensiunile comerciale nu au dispărut. Luni, înainte de summitul G7 de la Evian, Trump a amenințat cu noi tarife pentru vinul și șampania produse în Franța, din cauza taxei de 3% aplicate de Paris asupra serviciilor digitale.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
  8. Jun 16

    Privire din UE: aderarea Moldovei și Ucrainei, argumente și impedimente

    Cele 27 de state membre ale UE  au lansat luni negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Comentatorii din presa europeană văd în aceasta un moment de referință. Însă ei atenționează că intrarea celor 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei în UE rămâne o perspectivă îndepărtată. Este o zi istorică pentru Ucraina și Republica Moldova – iată constatarea majorității covârșitoare a comentatorilor. ”Este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii asidue depuse de ambele țări pentru a avansa cu reformele, în ciuda unor provocări imense”, au declarat, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen citați de Euronews și France 24. Ambii au salutat acest lucru drept „un pas major” către extinderea blocului comunitar. Citeste siR.Moldova a deschis oficial primul cluster de negocieri cu UE. Maia Sandu: Aderarea nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate pe care deja o construim „Aderarea la UE este o întreprindere imensă, meticuloasă și intensă, care se bazează pe doi piloni”, subliniază France Info. „Țara candidată trebuie să îndeplinească mai întâi criteriile de la Copenhaga, ceea ce înseamnă că trebuie să fie o democrație stabilă care respectă statul de drept și are o economie de piață funcțională. Apoi urmează adoptarea «acquis-ului comunitar», ansamblul de legi și reglementări europene, grupate în 35 de capitole”. Un posibil cutremur pentru fermierii europeni Agricultura ar putea fi una dintre cele mai controversate chestiuni, subliniază RTL, deoarece Ucraina este uneori numită „grânarul Europei”. „Aderarea sa la UE ar putea reprezenta, așadar, un adevărat cutremur pentru fermierii europeni”. Vor fi discutate și alte „chestiuni îngrijorătoare”, cum ar fi „sosirea ucrainenilor în statele membre” sau „redirecționarea ajutorului european către Kiev”, relatează France Info. În orice caz, „nu toate guvernele sunt convinse de aderarea Kievului”. Comentatorul RTL amintește că „Croației i-au trebuit șase ani pentru a închide toate capitolele înainte de aderarea sa din 2013, în timp ce Muntenegru lucrează de 15 ani și încă nu a aderat”. Citeste siUcraina și Moldova vor fi supuse unui MCV înainte și după aderarea la UE Mai mult, laudele oficialilor europeni sunt temperate „de dezamăgirea că Kievul nu a făcut progrese mai rapide în ceea ce privește cele 10 reforme prioritare convenite în decembrie anul trecut”, comentează The Guardian. Pe această temă, comentatorul RTL dezvăluie că „pe coridoarele Bruxelles-ului, ucrainenilor li se sugerează anul 2030, dar procesul s-ar putea încheia chiar și în 2040” Bătălia morală cu Moscova Cu toate acestea, după cum avertizează France Info, „ucrainenii și susținătorii lor avertizează că Bruxelles-ul ar putea pierde bătălia morală cu Moscova dacă nu își respectă promisiunea” În ceea ce privește problema moldovenească, colegii noștri de la RFI consideră că situația din Transnistria prezintă „o dificultate majoră” . Teritoriul se află, de mai bine de treizeci de ani, în afara controlului Chișinăului. Astfel, reformele nu se pot aplica în această regiune separatistă, susținută de Rusia, care acoperă puțin peste 10% din țară.” În orice caz, conchid cei de la RTL, ”prin războiul său, Vladimir Putin a realizat opusul a ceea ce și-a dorit: a vrut ca Ucraina să devină din nou un satelit al Rusiei, dar astăzi Kievul bate la ușa NATO și a Uniunii Europene” . Acest articol a fost realizat folosind drept sursă portalul Toute l’Europe.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

About

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

More From RFI România

You Might Also Like