Eurocronica

RFI România
  • 0.0 (0)
  • NEWS
  • UPDATED DAILY

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

  1. 14H AGO

    Două întrebări ale RFI pentru un sondaj național: AUR la guvernare și energia verde

    RFI România a propus două întrebări în cadrul amplului sondaj Poll/Int dedicat temelor socio-politice, de politici publice și economice. Studiul este realizat de Agenția de Rating Politic. O primă întrebare se referă la o potențială accedere la guvernare a formațiunii AUR. Așadar, considerați că AUR ar trebui sau nu să facă parte dintr-o coaliție guvernamentală? Tema pare să divizeze mult opinia publică. Peste 42% dintre cei intervievați văd AUR la guvernare într-o formulă sau alta.  Există și un bazin important, de peste 30%, care consideră că AUR nu trebuie să vreodată să guverneze. Circa 15% spun că formațiunea ar trebui să aștepte alegerile pentru a guverna singură. Și tot cam atâția spun că AUR ar putea guverna și în cadrul unei coaliții. Partenerul care ar întruni cea mai mare aprobare este PSD, văzut de peste 8% dintre cei intervievați. Trebuie spus însă că, printre votanții partidelor din actuala coaliție, participarea AUR la guvernare nu este tocmai bine văzută. Peste 90% dintre votanții USR o resping. Peste jumătate dintre susținătorii UDMR și aproape jumătate dintre liberali și pesediști. Interesant este și că aproape un sfert dintre votanții SOS se opun participării AUR la guvernare. Să mai spunem că puțin mai mult de un sfert dintre cei intervievați spun că nu știu dacă este bine sau nu ca AUR să ajungă la guvernare. O altă întrebare propusă de RFI România se referă la resursele energetice: considerați că autoritățile trebuie să pună accentul pe energiile regenerabile, în contextul actualei crize energetice? Ei bine, două treimi dintre cei chestionați spun că da, trebuie pus accentul pe regenerabile. O proporție a răspunsurilor pozitive care pe noi ne-a luat prin surprindere. De ce? Pentru că discursul politic mainstream, inclusiv cel al președintelui Nicușor Dan, favorizează resursele clasice. În cadrul Consiliului European, președintele Nicușor Dan a cerut pentru România o tranziție mai lentă către energia verde, pentru a proteja industriile mari consumatoare de energie. Poziția sa este  împărtășită de lideri din aproape toate partidele, din cercul guvernamental sau din opoziție. Opinia publică pare a fi de altă părere. Sondajul Agenției de Rating Politic a constat în 1187 de interviuri cu persoane majore, într-un eșantion reprezentativ pentru România. Sondajul s-a desfășurat între 1 și 10 Aprilie 2026. Eroarea statistică este de 2,8%.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min

  2. 1D AGO

    Estonia: orașul care ar putea deveni punctul nevralgic al Europei în fața Rusiei

    Al treilea oraș ca mărime al Estoniei, Narva, ar putea deveni punctul nevralgic al Uniunii Europene într-o prezumtivă confruntare cu forțele Moscovei. Și totul pleacă de la o campanie online pornită din Rusia. În ultimele săptămâni, pe numeroase conturi anonime în limba rusă au fost postate meme-uri și mesaje care cer preluarea Narvei și a comitatului Ida-Viru din jur, pe care le descriu drept „pământ rusesc”. Mulți observatori se tem că orașul este pe cale să se desprindă de restul țării pentru a crea o „Republică Populară” prietenoasă cu Moscova. Campania amintește de operațiunile informaționale care au precedat incursiunile Rusiei în Crimeea și estul Ucrainei  și alimentează speculațiile internaționale conform cărora Kremlinul ar putea profita de ocazie pentru a testa flancul estic al NATO. Pentru Politico, nu este greu de înțeles de ce Narva a fost aleasă drept țintă. Reporterii publicației europene au mers acolo pentru a evalua situația. Aflat la granița de nord-est a Estoniei, cu doar un râu de 100 de metri care îl separă de Rusia, orașul se află mai aproape de Sankt Petersburg decât de capitala Estoniei, Tallinn. Nouăzeci și opt la sută dintre cei 50.000 de locuitori ai Narvei sunt vorbitori de limbă rusă. Peste o treime dețin pașapoarte rusești, iar o treime sunt pensionari, mulți dintre ei fiind nostalgici în mod deschis față de perioada sovietică, atunci când regiunea era o putere industrială. Primul care a atras atenția asupra campaniei online Narva a fost site-ul estonian anti-propagandă Protastop. ”O prostie completă” Într-un articol detaliat publicat la jumătatea lunii martie, acesta a detaliat felul în care conturile în limba rusă de pe TikTok și Vkontakte, versiunea rusească a Facebook, au repostat timp de săptămâni întregi mesaje și meme-uri de pe un canal Telegram care promovau o preluare a regiunii de către o miliție. O mare parte din conținut a fost în mod clar conceput pentru a șoca și a distra. Au fost folosite numeroase imagini cu animale, în special pisici. O postare modificată arăta un câine mic cu steagurile Letoniei, Lituaniei și Estoniei pe frunte, cu gura acoperită de o mână mare pe care scria „NATO nu va veni”. Situl estonian a avertizat că la baza tonului frivol se afla un mesaj deliberat care „normalizează retorica din jurul secesiunii și separatismului”. Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a numit aceasta „o operațiune de dezinformare creată de Rusia pentru a semăna discordie”. Iar într-o postare pe X, ministrul de externe Margus Tsahkna a respins rapoartele drept „o modalitate ieftină de a provoca confuzie și indignare”, îndemnând oamenii „să rămână calmi și informați!”. Însă pentru Katri Raik, primărița orașului, episodul indică un risc diferit: o mână de troli ruși visează la un scenariu destabilizator, cu consecințe foarte reale. Ea spune că povestea este „complet falsă, o prostie completă”. Întrebată dacă Narva va fi următoarea țintă a Rusiei, ea asigură că nu există omuleți verzi în oraș.   ”Rusia este mereu foarte bună la propagandă și mă enervează când oamenii nu înțeleg asta”, mai spune ea” pentru Politico.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

  3. 4D AGO

    O vizită la Casa Istoriei Europene

    Dacă sunteți în trecere prin Bruxelles, în afară de celebra Piață Mare, apetisanții cartofi prăjiți, delicioasa ciocolată sau berea de înaltă clasă, merită să vă rezervați din timp pentru un obiectiv poate mai puțin cunoscut, dar foarte interesant: Casa Istoriei Europene.   Acest muzeu interactiv, deschis în 2017 sub egida Parlamentului European, prezintă istoria Europei sub diferite aspecte. De la mitul antic al Europei, prințesa feniciană atât de frumoasă, de care însuși Zeus s-a îndrăgostit nebunește, la evenimentele care au definit Europa de azi. De la descoperirile geografice la revoluția industrială, la războaiele și totalitarismele secolului XX. De la răsturnările politice și sociale din acel 1989 și până la Uniunea Europeană de azi.   Muzeul în sine presupune o trecere pe o scară, de la un etaj la altul unde sunt redate diferite epoci ale istoriei Europei. Înainte de aceasta, în prima încăpere, vă va întâmpina grafica inconfundabilă a artistului român Dan Perjovschi.   Veți vedea apoi motoarele și locomotivele care au făcut din Europa cea mai mare putere a lumii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Veți auzi sunetele din tranșeele Marelui Război și veți putea răsfoi cărțile poștale trimise acasă de soldații de pe front. Veți vedea ascensiunea bolșevismului, a fascismului și nazismului, veți asculta zgomotul avioanelor în picaj din bombardamentele celui de-al doilea război mondial, veți vedea Europa în ruine.   Apoi, divizarea ei, în blocuri rivale, progresele sociale dar și provocările de după război, căderea comunismului și crearea Uniunii Europene, așa cum o cunoaștem noi azi. La fiecare etaj, vizitatorii sunt invitați să reflecteze asupra patrimoniului comun al continentului și a valorilor care ne unesc. Există, de asemenea, spații de explorare interactivă pentru copii și tineri.   Totul se întâmplă urcând de la un etaj la altul, pe scările care se rotesc în jurul unei construcții metalice spiralate reprezentând vârtejul timpului. La sfârșit, la ultimul etaj, puteți să aflați despre problemele cu care se confruntă europenii azi, cum ar fi Brexitul sau schimbările climatice. Sau puteți pur și simplu, să vă retrageți în spațiul de reflecție. Și totul, în timp ce vârtejul timpului continuă să urce, semn că totul poate fi în schimbare.   Muzeul Casa Istoriei Europene se află în parcul din spatele clădirii din Bruxelles a Parlamentului European. Și – încă un detaliu deloc de neglijat – intrarea este liberă.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

  4. 5D AGO

    Comisia pentru bugete a PE și-a stabilit poziția pentru Bugetul 2028-2034

    Comisia pentru bugete a adoptat miercuri poziția de negociere a Parlamentului European privind următorul buget pe 7 ani, 2028-2034. Deputații europeni doresc o creștere cu 10% pentru a sprijini prioritățile UE. Eurodeputații din comisia pentru buget au votat cu o largă majoritate creșterea contribuțiior naționale la 1,27% din venitul național brut (VNB) și alocări mai mari pentru principalele politici europene. Eurodeputații cer ca rambursarea datoriei aferente fondului de redresare NextGenerationEU (de circa 0,11% din VNB) să fie realizată din alte surse decât bugetul multianual. Aceasta ar duce automat la o creștere de aproximativ 10% a bugetului față de varianta Comisiei, pe care deputații o consideră insuficientă pentru a răspunde provocărilor actuale. Dar de unde resursele proprii pentru plata datoriilor din NextGenerationEU? Parlamentul susține introducerea unor noi taxe pe servicii digitale, jocuri de noroc online sau câștiguri din criptomonede. Acestea ar aduce Uniunii Europene venituri estimate la aproximativ 60 miliarde de euro anual.   Parlamentul consideră că nivelurile de finanțare pe care le propune reprezintă minimul necesar pentru ca Uniunea să își respecte angajamentele și să răspundă provocărilor majore, inclusiv războiul la scară largă din Ucraina, decalajele de competitivitate și crizele climatice. În acest context, eurodeputații propun o creștere a bugetului total cu aproape 200 de  miliarde euro. De asemenea, ei cer păstrarea unor alocări distincte pentru politica agricolă comună, politica de coeziune și Fondul Social European. Ei resping astfel modelul propus de Comisie prin care statele membre își aleg singure programele pe care să le finanțeze. Aceasta - spun deputații - ar risca să submineze politicile comune ale Uniunii, să reducă transparența și să creeze competiție între beneficiari, în detrimentul unei distribuții echilibrate a fondurilor la nivel european. Parlamentul își declară sprijinul pentru creșterea finanțării în ce privește competitivitatea, apărarea, tranziția verde și cea digitală, dar consideră că fondurile pentru politica externă rămân insuficiente, cerând alocări mai mari pentru extindere, dezvoltare și sprijin pentru Ucraina. Raportul subliniază, de asemenea, că respectarea valorilor UE și privind statul de drept trebuie să rămână o condiție prealabilă pentru accesarea fondurilor UE. În același timp, spun deputații, trebuie evitată penalizarea beneficiarilor finali în urma încălcării statului de drept de către guvernele lor. După votul final în plen, programat pentru 29 aprilie, Parlamentul va putea începe negocierile cu statele membre privind forma finală a bugetului UE pentru perioada 2028–2034.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

  5. 6D AGO

    O problemă europeană: cum înapoiem banii din PNRR?

    O problemă spinoasă își face apariția în fața Uniunii Eruropene: cum să înapoieze banii împrumutați pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Comisia și Parlamentul se află pe poziții diferite. ”A face datorii este mereu ușor pentru oamenii politici, a le rambursa e un pic mai complicat”. Această remarcă, a europarlamentarului Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE, vine să deschidă o discuție sensibilă pentru întreaga Uniune Europeană. Iar întrebarea este cum dăm înapoi banii împrumutați de Uniunea Europeană pentru finanțarea programului NextGenerationEU, cunoscut mai bine ca PNRR. Să ne amintim: în 2020, Uniunea Europeană reușea o străpungere politică, atunci când se împrumuta în comun pentru a finanța revenirea post-pandemie. Întregul program destinat celor 27 de membri s-a ridicat la 740 de miliarde de euro, din care 360 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, restul împrumuturi. Împrumuturile vor fi plătite de fiecare stat membru, în funcție de sumele atrase, cu dobândă la ratingul AAA al Uniunii Europene. De aceea, pentru o țară ca România, care se împrumută la dobânzi mari, creditele din PNRR sunt foarte avantajoase. Dar ce se întâmplă cu fondurile nerambursabile? Atenție, și aceștia sunt bani luați pe credit, dar ei vor fi înapoiați de Uniunea Europeană, nu de fiecare stat în parte. Cum? Aceasta-i întrebarea. UE are puține resurse proprii, ea se finanțează în special din contribuțiile statelor membre. Așa că, pentru a înapoia creditele din NextGeneration EU, Comisia Europeană a propus ca 10% din bugetul pe următorii șapte ani, aflat în acest moment în dezbatere, să meargă către aceste obligații. Parlamentul European vrea altceva  ... și anume ca bugetul multianual să nu fie afectat de aceste datorii, iar banii să fie dați înapoi din surse proprii ale UE. Dar, care? Ei bine, eurodeputații au pus ochii pe giganții tehnologici. Siergfied Mureșan, raportor pentru buget al Parlamentului European:   ”Poziția Parlamentului European este că rambursarea datoriilor nu trebuie să se facă pe seama politicilor existente ale Uniunii Europene. Este nefiresc ca cele mai mari companii digitale ale lumii, giganții tehnologici, să aibă cifre de afaceri semnificative în Uniunea Europeană, să aibă profituri considerabile și să nu plătească nici un fel de taxe aici. Ar fi nefiresc ca noi să reducem sprijinul pentru fermieri europeni, pentru IMM-uri europene, pentru cercetători europeni, pentru modernizarea de spitale sau de școli. În același timp în care giganții tehnologici fac afaceri și nu contribuie cu nimic la bugetul Uniunii Europene sau la bugetele statelor membre”, spune Siegfried Mureșan.   Atractivă la o primă vedere, propunerea Parlamentului are în față două obstacole majore. Primul: opoziția așteptată din partea Irlandei, care găzduiește branșele europene ale giganților americani și care de departe, primește cei mai mulți bani de pe urma impozitării acestora. Dacă taxa s-ar aplica la nivel european, Dublinul ar pierde o sursă importantă de venituri. Al doilea obstacol: Statele Unite. Administrația Trump este deja nemulțumită de reglementările europene în materie de IT. Iar o nouă taxă digitală ar face-o să fumege.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

  6. APR 14

    O lecție din Ungaria: un regim autoritar nu-ți aduce o viață mai bună

    Poate cea mai importantă lecție după alegerile din Ungaria este că regimurile autoritare nu aduc o viață mai bună pentru cei mulți. Campania cu care Peter Magyar a obținut o victorie zdrobitoare a vizat realitățile cu care ungurul de rând se luptă în viața de zi cu zi: climatul economic tot mai dificil, degradarea serviciilor publice, nivelul ridicat al corupției. Regimurile autoritare pretind că vor aduce stabilitate și prosperitate pentru toți, în schimbul renunțării la unele atribute ale libertății – cum ar fi presa independentă, justiția aflată în afara influențelor politice, protejarea minorităților de orice fel. Funcționează? Aduc aceste sacrificii beneficiile promise? Regimul de 16 ani al lui Viktor Orban ne demonstrează contrariul. Când Orban venea la putere în 2010, Ungaria depășea România la toate capitolele. Azi, România se află în fața Ungariei în multe privințe, cum ar fi dimensiunea economiei sau produsul intern brut raportat la puterea de cumpărare. Nu pentru că România a făcut lucruri extraordinare, în toți acești ani. Nu pentru că România ar fi avut conducători geniali – nu i-a avut. Dar numai pentru că România, cu toate problemele ei, a rămas o țară cu guvernări oarecum liberale. Că a profitat de avantajele pieței unice a Uniunii Europene. Și a reușit, cu greu, să folosească fondurile europene, blocate în cazul Ungariei. Toate aceste mici detalii au făcut diferența, în avantajul României. À propos: cunoaște cineva în această parte de Europă, un regim autoritar care să asigure bunăstare pentru toți? Unde să-l găsim? În Serbia? În Rusia? În Belarus? Revenind la Peter Magyar, campania lui a lăsat multe ambiguități, în chestiuni europene importante. Și aceasta, pentru a nu le furniza muniție adversarilor politici. Dar acum e timpul faptelor. Citeste si(Corespondență Ungaria) Donald Trump și Marine Le Pen vor trebui să explice ce s-a întâmplat în Ungaria La prima reuniune a Consiliului European de după instalarea în funcție, Peter Magyar trebuie să ridice veto-ul asupra împrumutului european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. De asemenea, trebuie să permită deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova. Peter Magyar trebuie să clarifice cât mai repede acuzațiile conform cărora Budapesta ar fi oferit Moscovei informații sensibile: cât de departe s-a mers, cât de mult au fost afectate interesele Uniunii Europene. Apoi, pentru a putea accesa fondurile europene de 18 miliarde de euro, blocate în acest moment, guvernul lui Peter Magyar va trebui să schimbe legislația în domeniul justiției sau în ce privește drepturile persoanelor LGBTQ. Citeste siCe moștenire economică preia Péter Magyar De asemenea, trebuie să ofere clarificări asupra acuzațiilor de corupție în folosirea fondurilor europene. Cât despre politica generală a guvernului Magyar, probabil că ar trebui să așteptăm ziua de 21 iulie, când va începe tradiționala conferință de la Tușnad. Adică locul în care predecesorul său, Viktor Orban, lansa teoria regimului iliberal. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

  7. APR 9

    Îngrijorări în Parlamentul European cu privire la Ungaria

    Apar tot mai multe dovezi ale încercărilor premierului ungar Viktor Orbán de a se orienta spre est și de a conecta Ungaria economic și politic la Rusia. Politico dezvăluie că Guvernul ungar a semnat în decembrie un acord menit a apropia și mai mult Ungaria de Rusia. Știrea a stârnit îngrijorare, inclusiv în Parlamentul European. Și aceasta, cu puține zile înaintea alegerilor din Ungaria. Potrivit Politico, este vorba despre un plan în 12 puncte care stabilește alinierea celor două guverne în domenii diverse precum combustibilul nuclear, educația și sportul. Textul, care nu a fost făcut public anterior, prevede printre altele consolidarea educației în limba rusă în Ungaria prin importul de profesori din Rusia, precum și deschiderea programelor de schimb pentru studenții absolvenți. Cele două părți au susținut ideea unui plan de acțiune 2026-2027 pentru o colaborare comună în domeniul sportului și culturii - chiar dacă Moscova a fost acuzată în mod constant că folosește evenimente culturale pentru a-și propaga narațiunile despre războiul din Ucraina și pentru a conferi legitimitate regimului Putin. Aceste dezvăluiri cresc îngrijorările după ce, recent, alte rapoarte de presă au arătat că Budapesta ar fi furnizat Moscovei detalii despre discuții cheie din interiorul instituțiilor europene. Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședintele grupului Verzilor, vorbește despre îngrijorările din interiorul legislativului european. Mai ales că din acest grup face parte și raportorul Parlamentului European în ce privește mecanismul pentru statul de drept în cadrul Bugetului multianual. Prin acest mecanism, Ungariei i-au fost blocate deja fonduri europene de miliarde de euro. Citeste siSzijjarto-Lavrov: trădare sau ceva normal? Europarlamentarul Nicu Ștefănuță explică situația. ”Eu sper ca maghiarii să aibă un rezultat corect, care să nu fie disputat, care să nu fie mai ales furat sau alterat. După mine, ceea ce s-a întâmplat în Ungaria în lunile acestea poate fi și un o avanpremieră pentru ceea ce se poate întâmpla în România în cazul unui guvern autocrat. Tot ceea ce am văzut, nu doar în ultimul mandat, ci în acești 16 ani a fost o consolidare fără limite a puterii, un control total, o alterare a regulilor democrației, o alterare a justiției, o alterare a presei. Foarte greu găsești presă liberă, independentă, care să nu aibă călușul guvernamental. Eu știu asta de la jurnaliștii maghiari. Nu îmi dau cu părerea. Citeste siPrizonieri și anomalii diplomatice în alegerile din Ungaria Ca european convins, nu consider că este normal ca un stat să pună mereu frână procesului european și nu consider deloc normal ca un stat european sau guvernul unui stat european să acționeze ca un proxy, ca o a cincea coloană pentru un inamic al Uniunii Europene, respectiv Rusia. Deci consider că este foarte, foarte important și cred că avem de învățat din ceea ce se întâmplă în Ungaria, indiferent de ceea ce se va întâmpla pe mai departe”.       Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min

  8. APR 8

    Un ghid de navigare pe câmpul minat al propagandei rusești

    Ucraina a lansat recent ”Cartea Albă”, un ghid pentru navigarea pe câmpul minat al propagandei rusești. Lucrarea este o istorie a rezistenței ucrainene în fața războiului hibrid dar și un avertisment pentru vecinii europeni. ”Cartea Albă”, lansată la Kiev este un adevărat manual de orientare creat în țara care a trăit decenii sub presiunea minciunilor rusești și mai mult de zece ani sub cea mai violentă formă de manifestare a acestora, notează ziariștii de la The Kiev Post. Lucrarea consacră expresia de „război cognitiv”, care ar trebui să înlocuiască ceea ce până acum numeam ”știri false” sau ”campanii de dezinformare” – în realitate, este ceva mult mai sofisticat. Rusia nu se limitează doar la răspândirea de minciuni. Încearcă în primul rând să modeleze cadrele prin care oamenii înțeleg evenimentele. Problema nu mai este doar falsitatea informațiilor. Este erodarea intenționată a capacității publicului de a interpreta informațiile în mod clar. Auzim adesea oameni care, sub asaltul minciunilor și al campaniilor de dezinformare sfârșesc prin a spune: ”nu mai știu ce să cred”. Acesta este scopul. Lumea democratică, sugerează autorii, nu se confruntă doar cu o bătălie pentru fapte, ci și pentru arhitectura gândirii în sine. Cartea arată cum au fost utilizate minciunile la scară largă: afirmații că Ucraina a plănuit atacuri asupra Donbasului, fantezii despre laboratoarele biologice americane, ideea că Ucraina este o „anti-Rusie” și încercarea recurentă de a portretiza statul ucrainean ca fiind ilegitim, fără lege, în colaps sau controlat în întregime din străinătate. Ideea nu este doar că aceste afirmații sunt false. Ci că sunt interconectate. Ele creează o viziune asupra lumii în care agresiunea arată ca apărare, ocupația ca eliberare, iar anihilarea ca o necesitate morală. Toate acestea nu sunt nici măcar simple minciuni menite să mențină credința rușilor în autorități  și să-I divizeze pe ucraineni. Citeste siExpert media, la RFI: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se bazează pe falsuri și dezinformare. R.Moldova a reușit să facă față acestor provocări Sunt narațiuni concepute pentru mai multe publicuri simultan: pentru a demoraliza ucrainenii, a deruta persoanele din afară, a fractura alianțele și a exploata sistemele informaționale deschise ale societăților democratice. Dezinformarea și influența rusească – notează autorii, „nu stau pe loc”. În momentul în care cercetătorii cred că le-au descris și structurat, aceste sisteme „au avansat deja, s-au strecurat, și-au schimbat forma, au găsit noi fisuri” prin care să influențeze societatea ucraineană și pe alții. Citeste siCriza energetică, ținta dezinformării: Cum acționează propaganda rusă în România și Moldova Cărțile nu opresc rachetele. Nu demantelează fermele de troli și nu sancționează propagandiștii. Dar fac ceva esențial numind sistemul suficient de clar încât alții să nu se mai poată preface că nu-l văd. Este un avertisment din prima linie a războiului informațional și o invitație către restul lumii democratice să înceteze să mai trateze propaganda ca pe un zgomot de fundal și de a începe să o trateze ca pe o armă extrem de periculoasă. Ucraina o știe de mult timp.   Cartea poate fi descărcată de aici   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
See All (24)

About

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

Information

  • Channel
    RFI România
  • Creator
    RFI România
  • Years Active
    2024 - 2026
  • Episodes
    24
  • Rating
    Clean
  • Copyright
    © France Médias Monde
  • Show Website
    Eurocronica

More From RFI România

You Might Also Like