Eurocronica

RFI România
  • 0.0 (0)
  • NEWS
  • UPDATED DAILY

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

  1. 22H AGO

    Parchetul European, gata să colaboreze cu viitorul guvern al lui Magyar

    Peter Magyar nu a fost încă instalat ca premier al Ungariei, după ce a câștigat cu un scor concludent alegerile din 12 aprilie. Cu toate acestea, urmările acestei răsturnări politice de la Budapesta încep să se facă simțite în plan european.   Poate cea mai vizibilă consecință în plan european a schimbării politice de la Budapesta este aprobarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Dar nu este singura urmare. Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a anunțat că instituția pe care o conduce este pregătită să coopereze cu Budapesta. Declarația a fost făcută în contextul participării șefei Parchetului European la cea de-a 11-a ediție a Forumului Economic de la Delphi, după cum anunță agenția ungară MTI, preluată de Agerpres și Caleaeuropeană.ro. Laura Codruța Kovesi a făcut referire la declarațiile anterioare ale viitorului prim-ministru ungar Peter Magyar conform cărora Ungaria se va alătura Parchetului European ca una dintre primele măsuri anti-corupție. Kovesi a menționat că sprijină această inițiativă, precizând că EPPO a lucrat deja cu unii „experți foarte buni” din Ungaria care ar putea aduce „multă valoare adăugată” instituției. De ce este importantă această cooperare? Să spunem că Ungaria lui Orban a refuzat să se alăture EPPO, care este un organism independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE. Motivele pot fi intuite fără prea mare greutate. Guvernul Orban și-a construit o întreagă rețea prin care a drenat fondurile europene în beneficiul unui cerc restrâns de apropiați. Deși aceste încălcări au fost sesizate de instituțiile europene, Budapesta nu a făcut nimic pentru a remedia situația. Comisia Europeană a reclamat în repetate rânduri lipsa de transparență în atribuirea contractelor pe bani europeni și lipsa controlului asupra cheltuirii acestora. La rândul ei, justiția ungară, puternic controlată politic, nu a mișcat un deget pentru a destructura aceste rețele corupte. Toate acestea au dus, în cele din urmă, la blocarea a miliarde de euro din fonduri europene pentru Ungaria. În campania sa electorală, Peter Magyar a denunțat practicile corupte ale guvernului Orban și a promis cooperarea cu EEPO. Ungaria trebuie să aplice rapid reforme juridice și instituționale pentru a putea avea acces, măcar în parte, la banii europeni. Și, à propos de Grecia, locul unde Laura Codruța Kovesi a declarat că este gata să coopereze cu Budapesta: parlamentul de la Atena tocmai a decis  ridicarea imunității pentru 13 deputați din majoritatea de centru-dreapta, la solicitarea Parchetului European. Aceasta, în cazul unei  presupuse fraude de amploare legate de subvențiile agricole europene.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min

  2. 1D AGO

    ”Tranziția verde” revine în Europa, odată cu războiul din Iran

    Pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu continuă, fără perspective clare, Uniunea Europeană caută soluții pentru a răspunde crizei energetice. Blocarea fluxurilor de aprovizionare cu petrol și gaze a generat creșteri de prețuri și pierderi de locuri de muncă. Miercuri, Comisia Europeană și-a prezentat planul de acțiune în fața crizei energetice.   Energie curată, electrificare, dezvoltarea rețelelor energetice și stimularea investițiilor. Iată răspunsurile pe care Bruxelles-ul le dă în fața crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu. De asemenea UE va încerca să coordoneze fluxurile de energie ale Europei - realimentarea depozitelor de gaze, un nou observator de date privind combustibilii și aprovizionarea alternativă cu combustibil pentru avioane. Criza nu va fi de scurtă durată, cred responsabilii europeni. Șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, spunea deja săptămâna trecută că ne confruntăm cu „cea mai mare criză energetică din lume”. Așadar, cum răspundem? Există unele abordări, care se consideră ”pragmatice”, potrivit cărora este momentul abandonării energiilor verzi, în favoarea petrolului și gazului la prețuri accesibile, indiferent de unde ar veni ele – inclusiv din Rusia. O altă abordare vizează exact comportamentul invers: petrolul și gazul au devenit surse nesigure, supuse șocurilor internaționale, iar dependența de acestea poate fi transformată în armă geopolitică. Executivul de la Bruxelles mizează pe această a doua abordare. Miercuri, Comisia și-a prezentat planul de acțiune în contextul crizei energetice, punând în prim plan accelerarea trecerii la energia curată pentru a înlocui petrolul, gazele și combustibilii fosili utilizați în transporturi. Până în vară, Comisia va prezenta un plan de acțiune privind electrificarea în industrie, transporturi și construcții. De exemplu, prin înlocuirea actualelor centrale pe gaz cu pompele de căldură. Electrificarea presupune însă și un acces al tuturor la energia mai ieftină produsă din resurse regenerabile. Ceea ce înseamnă extinderea rețelelor. Dar și retehnologizarea rapidă a parcurilor eoliene și a centralelor regenerabile. Toate acestea necesită însă investiții  Există aproape 220 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, spune Comisia. Dar executivul de la Bruxelles își dă seama că numai banii publici nu vor acoperi nevoile semnificative de investiții pentru tranziția energetică. Acestea  s-ar putea ridica la 660 de miliarde EUR pe an, până în 2030. După cum informează Euractiv, Comisia va susține acordarea unei multitudini de ajutoare de stat, relaxând și mai mult interdicția subvențiilor pentru industriile naționale - o piatră de temelie a regulilor pieței unice a UE. De asemenea, Comisia va organiza un summit privind investițiile în energia curată, care va reuni sectorul serviciilor financiare, investitorii instituționali majori, liderii industriali, dezvoltatorii de proiecte și finanțatorii publici, pentru a accelera finanțarea privată.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min

  3. 2D AGO

    Criza de la București văzută din exterior: scade încrederea investitorilor

    Cum se vede situația politică de la București din afara granițelor țării? Comentatorii amintesc de episodul controversat al anulării alegerilor din 2024 și atrag atenția asupra riscurilor financiare generate de instabilitatea politică. ”România se cufundă din nou în tulburări politice, în timp ce social-democrații încearcă să-l înlăture pe premier”, titrează Politico. ”Partenerii de coaliție ai premierului Ilie Bolojan îl acuză pe acesta că distruge „baza noastră socială” cu programul de austeritate. România – amintește Politico - a fost cufundată într-o criză politică în 2024, după o controversată anulare a alegerilor prezidențiale din cauza unor presupuse interferențe străine”. Ziarul belgian La Libre relatează că guvernul condus de dl. Bolojan a luat o serie de măsuri nepopulare, precum creșterea impozitelor, pentru a aborda cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, atrăgând nemulțumirea PSD, care își vede baza electorală erodată de extrema dreaptă. Totuși, România nu va organiza un alt scrutin național până în 2028, observă Reuters. Aceeași sursă notează că ”agențiile de rating au menținut România pe ultima treaptă a ratingului de investiții, după ce cabinetul Bolojan a majorat taxele și a început să scadă cheltuielile publice pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar al Uniunii Europene, dar aceleași agenții au avertizat că instabilitatea politică reprezintă un risc cheie”. Citeste siStartul crizei politice. Cum și cât se transferă în economie Disputa – consideră agenția bulgară Novinite - se desfășoară pe fondul luptei continue a României cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. În 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB. Deși consolidarea fiscală a înregistrat unele progrese, deficitul a rămas la 7,7% anul trecut și se preconizează că va scădea în continuare la 6,2% în acest an, menținând în continuare o presiune semnificativă asupra finanțelor publice și a politicilor guvernamentale. US News&World Report observă că spreadurile obligațiunilor românești în dolari cu scadența în 2036 s-au mărit cu 28 de puncte de bază, ajungând la 256 de puncte luni, față de 228 de puncte pe 15 aprilie. Cu cât această valoare a spreadurilor este mai mare cu atât obligațiunile sunt considerate mai puțin sigure. Nu au existat comentarii imediate din partea agențiilor de rating Moody's, S&P sau Fitch cu privire la evoluțiile politice. Citeste siRadu Vancu: Pentru PSD, România este mai puțin importantă decât bunăstarea propriei elite de partid Publicația americană a discutat cu Eoghan McDonagh, manager de portofoliu la Allianz Global Investors. Acesta a declarat că investitorii au apreciat eforturile guvernului Bolojan de a stabiliza finanțele statului. „Orice îndepărtare de această cale reformistă - adică părăsirea funcției de către Bolojan - ar fi percepută negativ de piață”, a spus el. De asemenea, publicația atenționează că neimplementarea unor reforme suplimentare până în august ar însemna ca România să piardă aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență, adică aproximativ jumătate din alocarea totală de la Bruxelles. De asemenea, guvernul trebuie să semneze contracte de apărare în valoare de 16,6 miliarde de euro în cadrul noii inițiative de înarmare SAFE. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

  4. 3D AGO

    Două întrebări ale RFI pentru un sondaj național: AUR la guvernare și energia verde

    RFI România a propus două întrebări în cadrul amplului sondaj Poll/Int dedicat temelor socio-politice, de politici publice și economice. Studiul este realizat de Agenția de Rating Politic. O primă întrebare se referă la o potențială accedere la guvernare a formațiunii AUR. Așadar, considerați că AUR ar trebui sau nu să facă parte dintr-o coaliție guvernamentală? Tema pare să divizeze mult opinia publică. Peste 42% dintre cei intervievați văd AUR la guvernare într-o formulă sau alta.  Există și un bazin important, de peste 30%, care consideră că AUR nu trebuie să vreodată să guverneze. Circa 15% spun că formațiunea ar trebui să aștepte alegerile pentru a guverna singură. Și tot cam atâția spun că AUR ar putea guverna și în cadrul unei coaliții. Partenerul care ar întruni cea mai mare aprobare este PSD, văzut de peste 8% dintre cei intervievați. Trebuie spus însă că, printre votanții partidelor din actuala coaliție, participarea AUR la guvernare nu este tocmai bine văzută. Peste 90% dintre votanții USR o resping. Peste jumătate dintre susținătorii UDMR și aproape jumătate dintre liberali și pesediști. Interesant este și că aproape un sfert dintre votanții SOS se opun participării AUR la guvernare. Să mai spunem că puțin mai mult de un sfert dintre cei intervievați spun că nu știu dacă este bine sau nu ca AUR să ajungă la guvernare. O altă întrebare propusă de RFI România se referă la resursele energetice: considerați că autoritățile trebuie să pună accentul pe energiile regenerabile, în contextul actualei crize energetice? Ei bine, două treimi dintre cei chestionați spun că da, trebuie pus accentul pe regenerabile. O proporție a răspunsurilor pozitive care pe noi ne-a luat prin surprindere. De ce? Pentru că discursul politic mainstream, inclusiv cel al președintelui Nicușor Dan, favorizează resursele clasice. În cadrul Consiliului European, președintele Nicușor Dan a cerut pentru România o tranziție mai lentă către energia verde, pentru a proteja industriile mari consumatoare de energie. Poziția sa este  împărtășită de lideri din aproape toate partidele, din cercul guvernamental sau din opoziție. Opinia publică pare a fi de altă părere. Sondajul Agenției de Rating Politic a constat în 1187 de interviuri cu persoane majore, într-un eșantion reprezentativ pentru România. Sondajul s-a desfășurat între 1 și 10 Aprilie 2026. Eroarea statistică este de 2,8%.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min

  5. 4D AGO

    Estonia: orașul care ar putea deveni punctul nevralgic al Europei în fața Rusiei

    Al treilea oraș ca mărime al Estoniei, Narva, ar putea deveni punctul nevralgic al Uniunii Europene într-o prezumtivă confruntare cu forțele Moscovei. Și totul pleacă de la o campanie online pornită din Rusia. În ultimele săptămâni, pe numeroase conturi anonime în limba rusă au fost postate meme-uri și mesaje care cer preluarea Narvei și a comitatului Ida-Viru din jur, pe care le descriu drept „pământ rusesc”. Mulți observatori se tem că orașul este pe cale să se desprindă de restul țării pentru a crea o „Republică Populară” prietenoasă cu Moscova. Campania amintește de operațiunile informaționale care au precedat incursiunile Rusiei în Crimeea și estul Ucrainei  și alimentează speculațiile internaționale conform cărora Kremlinul ar putea profita de ocazie pentru a testa flancul estic al NATO. Pentru Politico, nu este greu de înțeles de ce Narva a fost aleasă drept țintă. Reporterii publicației europene au mers acolo pentru a evalua situația. Aflat la granița de nord-est a Estoniei, cu doar un râu de 100 de metri care îl separă de Rusia, orașul se află mai aproape de Sankt Petersburg decât de capitala Estoniei, Tallinn. Nouăzeci și opt la sută dintre cei 50.000 de locuitori ai Narvei sunt vorbitori de limbă rusă. Peste o treime dețin pașapoarte rusești, iar o treime sunt pensionari, mulți dintre ei fiind nostalgici în mod deschis față de perioada sovietică, atunci când regiunea era o putere industrială. Primul care a atras atenția asupra campaniei online Narva a fost site-ul estonian anti-propagandă Protastop. ”O prostie completă” Într-un articol detaliat publicat la jumătatea lunii martie, acesta a detaliat felul în care conturile în limba rusă de pe TikTok și Vkontakte, versiunea rusească a Facebook, au repostat timp de săptămâni întregi mesaje și meme-uri de pe un canal Telegram care promovau o preluare a regiunii de către o miliție. O mare parte din conținut a fost în mod clar conceput pentru a șoca și a distra. Au fost folosite numeroase imagini cu animale, în special pisici. O postare modificată arăta un câine mic cu steagurile Letoniei, Lituaniei și Estoniei pe frunte, cu gura acoperită de o mână mare pe care scria „NATO nu va veni”. Situl estonian a avertizat că la baza tonului frivol se afla un mesaj deliberat care „normalizează retorica din jurul secesiunii și separatismului”. Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a numit aceasta „o operațiune de dezinformare creată de Rusia pentru a semăna discordie”. Iar într-o postare pe X, ministrul de externe Margus Tsahkna a respins rapoartele drept „o modalitate ieftină de a provoca confuzie și indignare”, îndemnând oamenii „să rămână calmi și informați!”. Însă pentru Katri Raik, primărița orașului, episodul indică un risc diferit: o mână de troli ruși visează la un scenariu destabilizator, cu consecințe foarte reale. Ea spune că povestea este „complet falsă, o prostie completă”. Întrebată dacă Narva va fi următoarea țintă a Rusiei, ea asigură că nu există omuleți verzi în oraș.   ”Rusia este mereu foarte bună la propagandă și mă enervează când oamenii nu înțeleg asta”, mai spune ea” pentru Politico.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

  6. APR 17

    O vizită la Casa Istoriei Europene

    Dacă sunteți în trecere prin Bruxelles, în afară de celebra Piață Mare, apetisanții cartofi prăjiți, delicioasa ciocolată sau berea de înaltă clasă, merită să vă rezervați din timp pentru un obiectiv poate mai puțin cunoscut, dar foarte interesant: Casa Istoriei Europene.   Acest muzeu interactiv, deschis în 2017 sub egida Parlamentului European, prezintă istoria Europei sub diferite aspecte. De la mitul antic al Europei, prințesa feniciană atât de frumoasă, de care însuși Zeus s-a îndrăgostit nebunește, la evenimentele care au definit Europa de azi. De la descoperirile geografice la revoluția industrială, la războaiele și totalitarismele secolului XX. De la răsturnările politice și sociale din acel 1989 și până la Uniunea Europeană de azi.   Muzeul în sine presupune o trecere pe o scară, de la un etaj la altul unde sunt redate diferite epoci ale istoriei Europei. Înainte de aceasta, în prima încăpere, vă va întâmpina grafica inconfundabilă a artistului român Dan Perjovschi.   Veți vedea apoi motoarele și locomotivele care au făcut din Europa cea mai mare putere a lumii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Veți auzi sunetele din tranșeele Marelui Război și veți putea răsfoi cărțile poștale trimise acasă de soldații de pe front. Veți vedea ascensiunea bolșevismului, a fascismului și nazismului, veți asculta zgomotul avioanelor în picaj din bombardamentele celui de-al doilea război mondial, veți vedea Europa în ruine.   Apoi, divizarea ei, în blocuri rivale, progresele sociale dar și provocările de după război, căderea comunismului și crearea Uniunii Europene, așa cum o cunoaștem noi azi. La fiecare etaj, vizitatorii sunt invitați să reflecteze asupra patrimoniului comun al continentului și a valorilor care ne unesc. Există, de asemenea, spații de explorare interactivă pentru copii și tineri.   Totul se întâmplă urcând de la un etaj la altul, pe scările care se rotesc în jurul unei construcții metalice spiralate reprezentând vârtejul timpului. La sfârșit, la ultimul etaj, puteți să aflați despre problemele cu care se confruntă europenii azi, cum ar fi Brexitul sau schimbările climatice. Sau puteți pur și simplu, să vă retrageți în spațiul de reflecție. Și totul, în timp ce vârtejul timpului continuă să urce, semn că totul poate fi în schimbare.   Muzeul Casa Istoriei Europene se află în parcul din spatele clădirii din Bruxelles a Parlamentului European. Și – încă un detaliu deloc de neglijat – intrarea este liberă.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

  7. APR 16

    Comisia pentru bugete a PE și-a stabilit poziția pentru Bugetul 2028-2034

    Comisia pentru bugete a adoptat miercuri poziția de negociere a Parlamentului European privind următorul buget pe 7 ani, 2028-2034. Deputații europeni doresc o creștere cu 10% pentru a sprijini prioritățile UE. Eurodeputații din comisia pentru buget au votat cu o largă majoritate creșterea contribuțiior naționale la 1,27% din venitul național brut (VNB) și alocări mai mari pentru principalele politici europene. Eurodeputații cer ca rambursarea datoriei aferente fondului de redresare NextGenerationEU (de circa 0,11% din VNB) să fie realizată din alte surse decât bugetul multianual. Aceasta ar duce automat la o creștere de aproximativ 10% a bugetului față de varianta Comisiei, pe care deputații o consideră insuficientă pentru a răspunde provocărilor actuale. Dar de unde resursele proprii pentru plata datoriilor din NextGenerationEU? Parlamentul susține introducerea unor noi taxe pe servicii digitale, jocuri de noroc online sau câștiguri din criptomonede. Acestea ar aduce Uniunii Europene venituri estimate la aproximativ 60 miliarde de euro anual.   Parlamentul consideră că nivelurile de finanțare pe care le propune reprezintă minimul necesar pentru ca Uniunea să își respecte angajamentele și să răspundă provocărilor majore, inclusiv războiul la scară largă din Ucraina, decalajele de competitivitate și crizele climatice. În acest context, eurodeputații propun o creștere a bugetului total cu aproape 200 de  miliarde euro. De asemenea, ei cer păstrarea unor alocări distincte pentru politica agricolă comună, politica de coeziune și Fondul Social European. Ei resping astfel modelul propus de Comisie prin care statele membre își aleg singure programele pe care să le finanțeze. Aceasta - spun deputații - ar risca să submineze politicile comune ale Uniunii, să reducă transparența și să creeze competiție între beneficiari, în detrimentul unei distribuții echilibrate a fondurilor la nivel european. Parlamentul își declară sprijinul pentru creșterea finanțării în ce privește competitivitatea, apărarea, tranziția verde și cea digitală, dar consideră că fondurile pentru politica externă rămân insuficiente, cerând alocări mai mari pentru extindere, dezvoltare și sprijin pentru Ucraina. Raportul subliniază, de asemenea, că respectarea valorilor UE și privind statul de drept trebuie să rămână o condiție prealabilă pentru accesarea fondurilor UE. În același timp, spun deputații, trebuie evitată penalizarea beneficiarilor finali în urma încălcării statului de drept de către guvernele lor. După votul final în plen, programat pentru 29 aprilie, Parlamentul va putea începe negocierile cu statele membre privind forma finală a bugetului UE pentru perioada 2028–2034.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min

  8. APR 15

    O problemă europeană: cum înapoiem banii din PNRR?

    O problemă spinoasă își face apariția în fața Uniunii Eruropene: cum să înapoieze banii împrumutați pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Comisia și Parlamentul se află pe poziții diferite. ”A face datorii este mereu ușor pentru oamenii politici, a le rambursa e un pic mai complicat”. Această remarcă, a europarlamentarului Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE, vine să deschidă o discuție sensibilă pentru întreaga Uniune Europeană. Iar întrebarea este cum dăm înapoi banii împrumutați de Uniunea Europeană pentru finanțarea programului NextGenerationEU, cunoscut mai bine ca PNRR. Să ne amintim: în 2020, Uniunea Europeană reușea o străpungere politică, atunci când se împrumuta în comun pentru a finanța revenirea post-pandemie. Întregul program destinat celor 27 de membri s-a ridicat la 740 de miliarde de euro, din care 360 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, restul împrumuturi. Împrumuturile vor fi plătite de fiecare stat membru, în funcție de sumele atrase, cu dobândă la ratingul AAA al Uniunii Europene. De aceea, pentru o țară ca România, care se împrumută la dobânzi mari, creditele din PNRR sunt foarte avantajoase. Dar ce se întâmplă cu fondurile nerambursabile? Atenție, și aceștia sunt bani luați pe credit, dar ei vor fi înapoiați de Uniunea Europeană, nu de fiecare stat în parte. Cum? Aceasta-i întrebarea. UE are puține resurse proprii, ea se finanțează în special din contribuțiile statelor membre. Așa că, pentru a înapoia creditele din NextGeneration EU, Comisia Europeană a propus ca 10% din bugetul pe următorii șapte ani, aflat în acest moment în dezbatere, să meargă către aceste obligații. Parlamentul European vrea altceva  ... și anume ca bugetul multianual să nu fie afectat de aceste datorii, iar banii să fie dați înapoi din surse proprii ale UE. Dar, care? Ei bine, eurodeputații au pus ochii pe giganții tehnologici. Siergfied Mureșan, raportor pentru buget al Parlamentului European:   ”Poziția Parlamentului European este că rambursarea datoriilor nu trebuie să se facă pe seama politicilor existente ale Uniunii Europene. Este nefiresc ca cele mai mari companii digitale ale lumii, giganții tehnologici, să aibă cifre de afaceri semnificative în Uniunea Europeană, să aibă profituri considerabile și să nu plătească nici un fel de taxe aici. Ar fi nefiresc ca noi să reducem sprijinul pentru fermieri europeni, pentru IMM-uri europene, pentru cercetători europeni, pentru modernizarea de spitale sau de școli. În același timp în care giganții tehnologici fac afaceri și nu contribuie cu nimic la bugetul Uniunii Europene sau la bugetele statelor membre”, spune Siegfried Mureșan.   Atractivă la o primă vedere, propunerea Parlamentului are în față două obstacole majore. Primul: opoziția așteptată din partea Irlandei, care găzduiește branșele europene ale giganților americani și care de departe, primește cei mai mulți bani de pe urma impozitării acestora. Dacă taxa s-ar aplica la nivel european, Dublinul ar pierde o sursă importantă de venituri. Al doilea obstacol: Statele Unite. Administrația Trump este deja nemulțumită de reglementările europene în materie de IT. Iar o nouă taxă digitală ar face-o să fumege.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
See All (24)

About

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

Information

  • Channel
    RFI România
  • Creator
    RFI România
  • Years Active
    2024 - 2026
  • Episodes
    24
  • Rating
    Clean
  • Copyright
    © France Médias Monde
  • Show Website
    Eurocronica

More From RFI România

You Might Also Like