Planeta Verde

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

  1. 3 days ago

    ”Asistăm la o campanie de demonizare a ursului. Statul român este indolent” (ONG)

    O campanie de demonizare a ursului. Iată cum califică la RFI vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, Codruț Feher, valul de reacții din spațiul public privind incidentele din ultima perioadă. Vicepremierul interimar Tanczos Barna vrea să ceară Comisiei Europene să scoată ursul brun de pe lista speciilor protejate. Codruț Feher spune la emisiunea Planeta Verde despre incidentele cu urși că autoritățile nu-și fac treaba: ”În campania asta de demonizare a ursului, care este foarte bine orchestrată și funcționează, apare mereu această marotă a faptului că ursul e protejat și nu putem să-i facem nimic și de asta trebuie să luăm niște măsuri, să delistăm. Nu este adevărat, există și acum aceste mecanisme, însă nu se dorește punerea lor în aplicare”. Vicepreședintele asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor consideră că ”este o indolență amestecată cu o acțiune deliberată de sabotare a acestor derogări, pentru ca situația să se inflameze de asemenea natură și să se ceară această delistare a ursului, care ce ar presupune, ar presupune vânarea ursului, așa cum sunt vânate specii care nu sunt strict protejate, gen căprior, cerb, iepure și așa mai departe”. Ce spune Tanczos Barna despre urși? De partea sa, Tanczos Barna a afirmat anterior că ”situația nu mai poate fi tolerată așa cum este”. Vicepremierul interimar crede că situația poate fi rezolvată în România, ”doar dacă se schimbă legislația și la nivelul Uniunii Europene”. El atrage atenția că avem ”zeci de tragedii”, din cauza atacurilor comise de urși. Codruț Feher crede că acesta nu este un argument: ”Nu este un argument, evident. În primul rând, nu știu de ce am avea nevoie să delistăm ursul în mod oficial, din Directivă, adică să îi scădem nivelul de proectție, când domnul Tanczos a făcut deja acest lucru prin seria de legi, în special legea din 2024, care a introdus cotă de vânătoare, e o cotă de vânătoare autentică, de 429 de urși, acum a ridicat-o la 859, este o vânătoare care nu se practică de personal specializat sau de instituții de forță ale statului, pentru a proteja populația, adică nu e o vânătoare exercitată asupra exemplarelor problematice, ci o vânătoare pe care o fac diverși cetățeni cu dare de mână, care plătesc sume mari gestionarilor de fonduri cinegetice și împușcă din pădure, probabil prin momeli, niște urși care nu au nici o legătură cu urșii problematici”. Codruț Feher amintește câteva măsuri eficiente pentru a ține urșii la distanță de comunitățile umane: gestionarea corectă a deșeurilor, instalarea de containere anti-urs și garduri electrice.

    29 min
  2. 25 May

    Parcul Herăstrău se va schimba la față. ”A fost un măcel acolo, mulți copaci au murit”

    Primăria Capitalei vrea să reamenajeze Parcul Herăstrău. Cum ar trebui să arate de fapt acest parc monument istoric, ce e greșit acum în el și cum armonizăm viziunea Primăriei Generale cu nevoile populației și opiniile experților? Invitată la Planeta Verde este directoarea executivă a Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi. Fundația Comunitară București a organizat recent o dezbatere chiar în Parcul Herăstrău, la care a participat și primarul Ciprian Ciucu. Care a fost concluzia? Alina Kasprovschi: ”Concluzia a fost că e necesar să facem un plan. E un interes foarte mare în ceea ce privește Herăstrăul din partea cetățenilor. Oamenii pe de o parte au multă neîncredere, pentru că au mai fost întrebați de câteva ori și în 2018 și în 2021 ce vor de la parc și nu s-a întâmplat nimic. E nevoie să le arătăm niște rezultate de data asta”. Ea precizează că ”e și foarte multă afiliere la parcul ăsta, sunt oameni care au crescut acolo, care și-a crescut copiii și care au o investiție afectivă foarte mare în parc și și-ar dori să fie mândri de el și e foarte greu să fii mândru de cum arată parcul, uitându-ne la ultimii zece ani”. ”A fost un măcel în Parcul Herăstrău” Directoarea executivă a Fundației Comunitare București spune că s-au făcut unele alegeri greșite: ”Cred că în timpul administrației Firea s-au așa-zis toaletat foarte-foarte puternic copacii de pe aleea principală, cea de la Arcul de Triumf și foarte mulți dintre ei au murit deja în urma acelui măcel efectiv (...). În momentul ăsta, copacii se usucă cu o viteză enormă. Eu fac antrenament pe lac, vâslesc și nu e săptămână în care să nu vedem un copac care cade în lac”. Alina Kasprovschi declară că e nevoie de o colaborare între municipalitate și ONG-uri: ”Așa cum recunosc chiar și Primăria Capitalei și ALPAB, nu există experți în interiorul administrației publice care să poată să creeze un plan de management și să gestioneze cu adevărat nevoile acestor parcuri, mai ales ale parcurilor istorice, dar în general. E o problemă atât de mare, încât nu poate fi rezolvată de nici una dintre părți de una singură, de asta ne-am așezat la masă”. Ea mai precizează că în trei zile de la lansarea unui chestionar pe tema Parcului Herăstrău, s-au strâns deja peste cinci mii de opinii ale cetățenilor. Cum arată acum Parcul Herăstrău și cum ar trebui să arate? Ai nevoie de terase într-un parc? Cum armonizăm viziunea Primăriei cu nevoile populației și opiniile experților?

    28 min
  3. 11 May

    WWF, 20 de ani în România. ”Provocarea cea mai mare a fost să schimbăm mentalități”

    Una dintre cele mai cunoscute organizații de mediu din lume, WWF, împlinește 20 de ani de activitate în România. Ce a reușit să schimbe în tot acest timp, care e principala realizare și unde mai e de lucru? Invitată la Planeta Verde a fost directoarea WWF România, Orieta Hulea. Peste 200 de proiecte puse în aplicare, aproape 80 de experți și multă reziliență. Așa arată în câteva cuvinte bilanțul WWF în cei 20 de ani de activitate în România, spune la RFI directoarea ONG-ului, Orieta Hulea. Întrebată ce a reușit să schimbe WWF în cele două decenii de activitate în România, ea a răspuns: ”Noi am încercat prin fiecare proiect pe care l-am implementat să avem un impact, să facem schimbări pe termen lung, noi încercăm să înțelegem problemele de la nivel local și să le transpunem în soluții care să adreseze probleme sistemice pe termen lung”. WWF s-a axat în cei 20 de ani de activitate în România în special pe probleme legate de păduri, gestionarea populației de urși, programe educaționale și repopularea Dunării cu sturioni. Provocarea cea mai mare pentru WWF, în 20 de ani de activitate în România Care a fost provocarea cea mai mare în acești 20 de ani pentru WWF România? Orieta Hulea: ”Provocarea cea mai mare este să schimbăm mentalități și să construim parteneriate cu autoritățile locale, cu comunitățile, pentru că asta cere timp, răbdare și prezență continuă acolo unde am început să lucrăm”. Când vine vorba de păduri, 80 de mii de hectare au fost incluse în catalogul național al pădurilor virgine. De asemenea, WWF România a repopulat Dunărea cu 60 de mii de exemplare de sturion. ONG-ul a ajutat în acești 20 de ani la armonizarea legislației de mediu cu normele europene și a avut peste 400 de contribuții directe la politici publice. WWF a a avut și proiecte de educație de mediu: a implicat peste 30 de mii de tineri în programe educaționale și a mobilizat în ultimii 20 de ani două mii de voluntari.

    28 min
  4. 27 Apr

    ”Cartea tocilarilor despre climă și vreme”, educație de mediu cu zâmbetul pe buze

    Cum contribuie pârțurile unei vaci la schimbările climatice? Ce determină bătaia vântului? Cum poți crea fulgere în propria sufragerie? ”Cartea tocilarilor despre climă și vreme”, apărută la editura Seneca, ne propune într-un mod jucăuș să reflectăm asupra schimbărilor climatice. Anastasia Staicu (Asociația SNK) și Ana-Maria Pălăduș (Asociația REPER21) au fost invitate la emisiunea Planeta Verde. ”Cartea tocilarilor despre climă și vreme” este o carte cu amprentă climatică zero: volumul e tipărit pe hârtie reciclată, iar asociația SNK plantează anual copaci. Fondatoarea asociației, Anastasia Staicu, spune la emisiunea Planeta Verde de ce a simțit nevoia să publice o carte de acest gen: ”Nevoia unei edituri verzi, ceea ce este Seneca, nu e doar să publice cărți de mediu, ci să publice cărți de mediu care să se și citească. Publicând destul de multe volume mai academice, am ajuns la concluzia că până și adultului poate îi este mai ușor să înțeleagă diferența dintre climă și vreme, cu ajutorul unei marmote, de exemplu, din carte”.     Vicepreședinta Asociației REPER21 Ana-Maria Pălăduș afirmă de partea sa că ”e foarte important să nu comunicăm într-un mod anxiogen despre schimbările climatice, mai ales că e un subiect care poate foarte ușor genera frică, sunt chestiuni complexe de înțeles științific, deci e important să comunicăm cu înțelepciune despre acest subiect. Cartea aduce un lucru foarte important: când comunicăm, să o facem în primul rând cu umor, cu zâmbetul pe buze”.

    29 min
  5. 20 Apr

    ”Centrul Bucureștiului este batjocorit” (Dan Trifu, Eco-Civica)

    Centrul Capitalei trebuie regândit. Iată ce solicită mai multe organizații de mediu și grupuri de inițiativă civică într-o scrisoare deschisă adresată primarului Ciprian Ciucu. Documentul e semnat între alții de reprezentații Eco-Civica, Bankwatch, Ecopolis și Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu, a fost invitat la emisiunea Planeta Verde. Dan Trifu spune că Bucureștiul este betonat excesiv: ”Este inadmisibil să mai văd centrul orașului pur și simplu batjocorit în acest mod. Fiecare face ce vrea, pe unde vrea, când vrea, Primăria Generală, Primăria de Sector și toate celelalte nu fac altceva decât să betoneze, să distrugă tot, în interesul circulației particulare, traficului particular. Or lucrurile acestea, în zona zero a unei capitale europene nu cred că trebuie să se mai întâmple”. În opinia sa, ”trebuie să avem o viziune pe 50-100 de ani, ca acest centru să atragă locuitorii orașului, să atragă turiștii și mai ales să genereze venituri”. Președintele fundației Eco-Civica declară că Bucureștiul este cu 100 de ani în urma altor orașe europene: ”Am văzut Treviso, am văzut Vicenza, am văzut Padova, am văzut Verona. Nici nu se pune problema de circulație în centrul orașului, pentru că au realizat aceste autostrăzi de centură, cu intrări precise, cu pasaje foarte clare și atunci numai riveranii pot accesa cu 5, maxim 30 km/h, să intre în zona respectivă, dar eu nu am văzut mai mult de 30 de mașini ale riveranilor în zona respectivă, pentru că încet-încet oamenii aceia realizează că nu mai ai nevoie de mașină. De ce? Pentru că transportul public și cel pe CFR este un vis pentru noi, suntem în urmă cu 100 de ani”.

    30 min

About

Emisiune dedicată chestiunilor de mediu, de la reciclarea deșeurilor până la stațiile de epurare a apei și de la PET-urile care invadează spațiul public, până la poluarea cauzată de automobile.

More From RFI România