La Maraton Apuseni, cinci oameni au trecut împreună linia de sosire după 10 kilometri de urcări, coborâri tehnice și porțiuni de pădure care nu fac concesii nimănui. Patru dintre ei au concurat în scaune rulante. Al cincilea este nevăzător. Vorbim despre activitățile Asociației Caiac SMile, revine la microfonul RFI, Ionuț Stancovici. Traseul de la Maraton Apuseni se numea NO LIMITS: 10 kilometri și peste 500 de metri diferență de nivel. L-au parcurs Ioana Pleș, Alexandru Diaconu, Alex Tache, Daniel Briceag și Alex Benchea. Pentru Alex Tache era a doua oară. În urmă cu un an, tot la Apuseni, devenise prima persoană cu dizabilități locomotorii care lua startul într-o probă de maraton montan în România, alături de Ionuț Stancovici, președintele Asociației Caiac SMile. Anul acesta s-a întors cu o echipă întreagă. În spatele cursei stau ani de pregătire și echipamente adaptate, capabile să urce acolo unde un scaun rulant obișnuit nu ar avea nicio șansă. Pentru cei care au pornit pe traseu, miza nu a fost clasamentul, ci faptul că un drum considerat închis a putut fi parcurs. „Noi nu pornim de la ce nu poate face un om, ci de la ce vrea să facă. De acolo căutăm soluția: alt echipament, alt traseu, alt fel de a ajunge sus. Oamenii ăștia pot mult mai mult decât li se spune. Treaba mea e să le dau la o parte ce-i oprește”, spune Ionuț Stancovici, președintele Asociației Caiac SMile. În lunile următoare, echipa Caiac SMile va lua startul la alte competiții montane. Prima oprire este Bucovina Ultra Rocks, pe 24 și 25 iulie, o probă de 15 kilometri, mai dificilă decât cea din Apuseni. Pentru Ionuț Stancovici, cursa are și o miză personală: va concura alături de Mihnea, un tânăr de 18 ani din Iași diagnosticat cu sindrom Lesch-Nyhan, o boală genetică rară, întâlnită la doar câteva sute de copii din întreaga lume. Acum câțiva ani, ideea că Mihnea va schia singur sau va face sport părea de neconceput. Astăzi face parte din viața lui. Sportul nu i-a schimbat diagnosticul, dar i-a adus autonomie și experiențe pe care boala părea să le excludă. În plus, episoadele de automutilare — unul dintre cele mai grele simptome ale afecțiunii — s-au redus considerabil de când e implicat constant în activități sportive. Pe 29 august urmează Oslea Run, pe traseele din masivele Retezat și Vâlcan, cu alți beneficiari ai programului la start. La final de vară, echipa revine pe litoral, acolo unde multe dintre aceste povești au început. Pentru majoritatea oamenilor, mersul desculț pe nisip sau intrarea în mare sunt gesturi banale. Pentru o persoană în scaun rulant, au rămas mult timp doar dorințe. Din 2024, prin proiectul de accesibilizare a litoralului derulat alături de Asociația Împreună pentru Viitor Constanța și de parteneri din mediul privat, mii de metri de plajă au devenit accesibili persoanelor cu nevoi speciale. Anul trecut existau 18 plaje adaptate; în 2026, obiectivul este extinderea rețelei la 21. Covorul de acces întins peste nisip, scaunul plutitor, rampa montată la intrarea în mare — toate pornesc de la aceeași idee practică: că accesul la natură și la sport nu ar trebui să depindă de dizabilitate.
