Revista presei internaționale

RFI România
RFI România
  • 0.0 (0)
  • News
  • Updated Daily

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

  1. 9h ago

    Rusia: ”război hibrid” împotriva Europei sau... altceva?

    Tot mai mulți lideri și instituții oficiale avertizează cu privire la posibilitatea ca Rusia să lanseze operațiuni militare împotriva Europei. Iar pericolul ar putea fi cu atât mai mare cu cât Rusia se simte mai slăbită. Așadar, cât de mare este provocarea? – se întreabă comentatorii. Revista americană The Nation se întreabă dacă nu cumva ”Europa și Rusia se îndreaptă, cu pași lenți, spre Al Treilea Război Mondial”: ”De ceva vreme, retorica periculoasă se intensifică de ambele părți. Declarația recentă a lui Putin privind potențialul Rusiei de a „folosi toate armele de care dispune” reprezintă cea mai explicită referire la un război nuclear făcută de o superputere de când administrația Reagan a invocat perspectiva unui „război nuclear care poate fi câștigat”, în urmă cu peste 40 de ani”, scrie publicația din Statele Unite. ”Rusia testează limitele până la care poate împinge Europa fără a declanșa un război deschis – de la incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al NATO până la acte de sabotaj și atacuri cibernetice pe întreg continentul”, citim în Kyiv Independent. Citeste siCât de pregătită este Uniunea Europeană să răspundă războiului hibrid al Rusiei? După cum observă ziarul austriac Der Standard, citat de Eurotopics,  „Rusia nu doar că îndreaptă cea mai periculoasă armă a sa spre frunțile noastre, dar a apăsat demult pe trăgaci. «Coloana a cincea» a Moscovei pune pe același plan agresorii și victimele, alimentând temerile că o Rusie furioasă s-ar putea întoarce împotriva Berlinului și a Vienei dacă ar fi provocată în continuare. (...) Raționamentul din spatele acestui lucru este simplu: oamenii care se simt amenințați ar trebui să stea pe gânduri înainte de a trimite arme în Ucraina.” Citeste siBerlinul acuză direct Rusia, vremea diplomației pare să fi trecut Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că „în timp ce pentru Putin războiul este un instrument politic, pentru germani acesta trebuie evitat cu orice preț. Traumele provocate de cele două războaie mondiale și de regimul nazist sunt adânc înrădăcinate și modelează opinia publică și deciziile politice până în ziua de azi. Germanii sunt doar într-o măsură moderată dispuși să pună mâna pe arme pentru a-și apăra națiunea. (...) De asemenea, Putin își intensifică războiul hibrid pentru a determina partidele politice din Germania să ceară încetarea sprijinului pentru Ucraina. Și acest demers urmărește să alimenteze teama germanilor de război și să submineze spiritul lor de rezistență, deja limitat.” (Sursa. Eurotopics) Citeste si”Ne-pacea”. Bun venit în noua realitate! Dar ar trebui să vorbim despre un „război hibrid” între Rusia și Europa? Sau este vorba despre altceva? Este tema de gândire propusă de publicația franceză online L’Opinion. Experții și oficialii preferă adesea să vorbească despre un „război din umbră” sau despre „acte ostile” pentru a descrie campania Moscovei împotriva aliaților Ucrainei. Așadar, ar trebui să renunțăm cu totul la utilizarea termenului „hibrid”? Da, susțin analiști în geopolitică în revista Le Grand Continent. Ei pledează pentru adoptarea conceptului de „război politic”. Acesta indică în mod explicit faptul că, într-adevăr, „sistemul democratic, fundamentele sale liberale și valorile progresiste sunt cele vizate în mod expres” de către Kremlin.

  2. 1d ago

    Și totuși, ce se întâmplă cu focarul de pestă din Siberia?

    Decesul cercetătoarei de la institutul din Irkuțk specializat în studierea ciumei generează îngrijorare în presa internațională. Autoritățile ruse continuă să ofere foarte puține informații. În timp ce comentatorii se întreabă care vor fi urmările asupra regimului Putin. ”Este aceasta criza de tip Cernobîl a lui Putin?” – întreabă Newsweek: ”Moscova se confruntă cu o nouă și tulburătoare bătălie informațională legată de un eveniment care, probabil, este mai înspăimântător decât topirea nucleului unui reactor nuclear: un caz suspect de ciumă pneumonică. Expertul consultat de publicația americană amintește că „Uniunea Sovietică a derulat, timp de decenii întregi, un program de arme biologice ofensive, iar unele dintre acele institute dedicate combaterii ciumei făceau parte din acel program. (...) Faptul că pe ușă scrie «ciumă» nu înseamnă că acesta este singurul domeniu de activitate; acolo se lucrează cu numeroși alți agenți biologici.” Citeste siUE monitorizează potențialul focar de pestă și cere Rusiei transparență După cum comentează Fox News, ”un singur deces într-un laborator nu poate pune capăt imediat regimului. Dar incidentele biologice mușamalizate – la fel ca dezastrul nuclear de la Cernobîl din 1986 sau războiul sovieto-afgan – se adaugă listei tot mai lungi de eșecuri sistemice de la Moscova”. Potrivit expertului consultat de rețeaua de televiziune, ”intrebarea strategică pe termen lung este dacă acest lucru va avea un impact asupra lui Vladimir Putin și a controlului său asupra Kremlinului. Și aceasta, până în momentul în care propriul său popor va realiza că «Pur și simplu nu e bine, la fel ca și războiul din Ucraina. E încă un lucru de acest gen»”, a declarat expertul pentru Fox News. Arme biologice? Potrivit Le Figaro, ”Kremlinul a anunțat că nu deține informații referitoare la o solicitare a SUA adresată Moscovei pentru clarificări privind decesul suspect din Siberia. Și directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a solicitat clarificări cu privire la informațiile din presă despre un al doilea angajat care suferă de pneumonie de origine necunoscută”. BBC observă de asemenea că oficialii ruși au minimalizat situația. Și aceasta, ”în timp ce speculațiile persistente privind decesul angajatei de laborator au generat un schimb de replici între Rusia și SUA, ridicând semne de întrebare cu privire la o posibilă răspândire a bolii în afara Rusiei”. Financial Times notează că ”astfel de unități de cercetare precum cel din Irkuțk dispun de capacități de lucru asupra unor potențiale arme biologice, prin modificarea genetică a agenților patogeni pentru a-i face mai transmisibili sau mai letali – ori ambele. La prima vedere, bacteria care provoacă ciuma nu ar părea cea mai evidentă alegere în acest scop, întrucât nu se transmite între oameni la fel de ușor ca alți agenți patogeni cunoscuți și poate fi tratată cu medicamentele existente. Pe lângă ciumă, institutul din Irkutsk studiază și alți agenți patogeni care s-ar preta mai bine utilizării ca arme biologice datorită letalității lor, inclusiv bacteria care cauzează antraxul”.

  3. 2d ago

    România în presa internațională: dificila misiune a lui Luca Niculescu

    Luca Niculescu se află în fața unei misiuni dificile – iată opinia împărtășită de comentatorii din presa internațională care urmăresc situația din România. Criza politică durează de cinci luni iar disensiunile dintre partide se mențin, afirmă jurnaliștii. După cum transmite agenția spaniolă EFE, Luca Niculescu ”nu are nicio afiliere politică”, în timp ce președintele României i-a evidențiat profilul diplomatic, descriindu-l drept „un om a cărui menire este să armonizeze pozițiile”. Agenția reia și declarația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia executivul va menține orientarea pro-occidentală a României, respectând totodată disciplina fiscală și angajamentele internaționale asumate de stat. Publicația belgiană online 7sur7 amintește că ”trei candidați propuși anterior de președintele Dan nu au reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar. Blocajul persistă de la căderea, în luna mai, a guvernului pro-european condus de liberalul Ilie Bolojan, care a fost înlăturat în urma unei moțiuni de cenzură. Citeste siPlatforma compromisului oferită de Luca Niculescu / Ce-i vor cere partidele la schimb? (G4Media) Principalul partid de extremă-dreapta, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – aflat în fruntea a două sondaje recente, cu aproape 40%, respectiv 36% din intențiile de vot – cere organizarea de alegeri pentru a depăși impasul. Președintele Dan a exclus această variantă, precum și orice participare a extremei-dreapta la guvernare”. Associated Press comentează la rândul său că ”România se află în plină criză politică încă din luna mai, când premierul Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depuse în comun de Partidul Social Democrat (PSD) – aflat la guvernare în cadrul coaliției – și de partidul de opoziție naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)”. Potrivit analizei din Global Banking&Finance Review, ”condițiile necesare pentru ca președintele să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate sunt îndeplinite, însă președintele Dan a declarat în repetate rânduri că aceasta ar fi ultima sa soluție. Analiștii afirmă că singurul partid care ar avea de câștigat de pe urma alegerilor anticipate ar fi formațiunea de opoziție de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care conduce în sondajele de opinie cu un avans de două cifre. Toate cele trei mari agenții de rating au menținut România la ultima treaptă a categoriei „investment-grade” (recomandat pentru investiții), cu perspectivă negativă, subliniind totodată necesitatea ca țara să adopte, până la sfârșitul anului, un buget pentru 2027 care să prevadă noi reduceri ale deficitului”. Iar pentru Politico, misiunea lui Luca Niculescu este una dificilă: ”pe fondul unor disensiuni acerbe între partide, parlamentarii au respins două dintre propunerile anterioare ale președintelui Dan, iar o a treia nici măcar nu a ajuns în această etapă. După eșecul a trei candidați anteriori, președintele se confruntă deja cu solicitări de a dizolva parlamentul pentru organizarea unor alegeri anticipate fără precedent. El este însă reticent în această privință, temându-se că o astfel de măsură ar putea aduce la putere un partid de opoziție de extremă dreapta, eurosceptic”.

  4. 3d ago

    Presa din afara Franței: cine câștigă din protestele tinerilor?

    Presa din întreaga lume privește către protestele liceenilor din Franța. Comentatorii pun evenimentele și în legătură cu campania pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor. Cine are de câștigat? – se întreabă jurnaliștii. Ziarul spaniol El Mundo observă că, odată cu extinderea protestelor, ”violența urbană a devenit o temă fierbinte a campaniei prezidențiale”, notează cotidianul spaniol. La rândul său, The Daily Telegraph pune evenimentele în legătură cu campania electorală. „Peste șapte luni, francezii își vor alege următorul președinte, iar Mélenchon urmărește două obiective. În primul rând, el și-a început deja campania, impulsionat de primele sondaje care indică faptul că ar putea ajunge în turul al doilea. În al doilea rând, Mélenchon pregătește insurecția pe care speră să o declanșeze în cazul în care Le Pen va fi aleasă. El știe că țara este fragilă și va folosi toate pârghiile de care dispune pentru a o diviza și mai mult și pentru a semăna haosul.” Citeste siFranța: Între 400 și 500 de licee, închise "total sau parțial" luni (ministrul Educației Naţionale) Planul lui Mélenchon nu va funcționa, crede publicația germană Die Welt:  „Atunci când au loc confruntări violente pe străzi și când părinții trăiesc cu teama că propriii copii s-ar putea întoarce acasă răniți, acest lucru nu face decât să amplifice solicitările pentru restabilirea ordinii publice. (...) Cel mai probabil, populista de dreapta Marine Le Pen va fi cea care va avea cel mai mult de câștigat de pe urma acestei situații.” (Sursa: Eurotopics) Evenimentele au ecouri și în Japonia, unde ziarul Japan Times relatează că ”săptămâna trecută, un grup de tineri a fost filmat în timp ce lovea cu pumnii și picioarele un polițist căzut la pământ, în Belfort (estul Franței), incidentul stârnind indignare în rândul oficialilor. Doi tineri, cetățeni bulgari în vârstă de 15 și 17 ani, au fost arestați sub suspiciunea de violență agravată, potrivit procurorilor. Unul dintre tineri – cel pe care polițistul încercase să-l aresteze înainte de a fi agresat – a depus acum propria plângere pentru tentativă de omor, potrivit avocatului său”. Citeste siFranţa: Protestele din licee continuă marţi cu "al treilea act", alături de studenţi şi sindicalişti Korea Times notează că ”protestele sunt alimentate în continuare de răspândirea unor imagini și videoclipuri dramatice pe platformele online, în special pe TikTok. Studenții înșiși își ridică telefoanele pentru a filma scene precum pubele în flăcări sau intervenția poliției cu gaze lacrimogene. Numeroase canale, dorind să-și sporească vizibilitatea, distribuie aceste materiale și montează cele mai dramatice momente”. Politico vede în incendierea școlilor factorul principal care explică „săptămâna de haos” ce a „zguduit” campania prezidențială franceză, alături de alte crize, precum „figura emblematică a extremei drepte, Jordan Bardella, care luptă pentru supraviețuirea sa politică după ce a fost acuzat de declarații antisemite” și „indicatorii economici care aprind semnale de alarmă roșii, avertizând asupra unei potențiale catastrofe a datoriei suverane a țării”. „Pentru a-l cita pe un consilier guvernamental: «Este un haos total»”.

  5. 4d ago

    Ucraina, în fața celei mai grele ierni de la declanșarea invaziei

    Ucraina se pregătește pentru o iarnă grea, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii sale energetice. În acest timp, trimișii administrației Trump în Rusia ar fi pe cale să încheie acorduri petroliere avantajoase. Presa internațională examinează politica petrolieră a președintelui Trump. The Moscow Times notează că Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii din capitala Ucrainei, lovind sâmbătă un pod peste râul Dnipro. Intensificarea campaniei a dat peste cap viața celor 3 milioane de locuitori ai capitalei înainte de lunile grele de iarnă. În semn de solidaritate, cancelarul german Friedrich Merz s-a aflat duminică la Kiev. Și după cum arată Politico, ”vizita a fost menită să demonstreze sprijinul Berlinului pentru Ucraina, în contextul atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, care au continuat chiar și după sosirea cancelarului”. După cum citim în The Guardian,   ”serviciul de informații al Ucrainei a obținut documente care arată că Putin, a emis o nouă doctrină de atacuri militare asupra unei game mult mai largi de ținte civile. Vrea să atace infrastructura, logistica și, în special, să atace în orașe, sate, drumuri, școli, spitale”.   În acest timp, după cum scrie The New York Times, discuțiile administrației Trump cu Rusia ar putea include un acord petrolier de mai multe miliarde de dolari care ar avantaja oameni de afaceri care au legături cu negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ”Grupul care urmărește încheierea tranzacției îl include pe investitorul american și miliardarul Todd Boehly, care a donat milioane de dolari în sprijinul președintelui Donald Trump. Presupusul acord cu aliații lui Trump ridică noi întrebări cu privire la conflictul de interese”, comentează NYT. Și The Hill notează că, ”deși nu este evident dacă Witkoff și Kushner ar profita sau nu de această înțelegere, există îngrijorări cu privire la un potențial conflict de interese în discuțiile în curs”.  Iar Foreign Policy privește spre Orientul Mijlociu și constată că poziția Arabiei Saudite de lider global în domeniul exporturilor de petrol se clatină.   ”Se pare că saudiții nu au mituit oamenii potriviți”, scrie, cu sarcasm, revista americană. O aluzie la aeronava de 400 de milioane de dolari, pe care Riadul i l-a făcut cadou administrației americane.   ”Arabia Saudită se confruntă cu probleme grave. Influența sa globală derivă în primul rând din poziția sa de lider în producția de petrol și din veniturile generate de acest rol. Însă în prezent, Orientul Mijlociu este cuprins de conflicte. Astăzi, petrolierele saudite sunt blocate în Golful Persic, iar cea mai importantă conductă de petrol a țării a fost nevoită să-și sisteze activitatea în urma unui atac cu drone. Totuși, cea mai mare problemă pe termen lung ar putea fi faptul că garantul său de securitate de lungă durată, Statele Unite, este incapabil să stingă acest conflict și nici nu pare deosebit de interesat să încerce”.

  6. Oct 2

    Primele semne de întrebare legate de cazul Flydubai

    Cazul avionului Flydubai, care zbura din Emiratele Arabe Unite spre Israel, a ajuns imediat pe primele pagini ale marilor publicații internaționale. Avionul a aterizat de urgență pe aeroportul din Tabuk, Arabia Saudită, miercuri, după ce a transmis semnale de urgență în urma unui conflict între piloți. Potrivit autorităților israeliene, copilotul omanez a încercat să prăbușească aeronava înainte de a fi imobilizat. Dar încep să apară și primele semne de întrebare. După cum notează Financial Times, ”identitatea copilotului care a comis atacul nu a fost dezvăluită, deși Israelul a precizat că acesta este cetățean omanez. Motivația sa rămâne necunoscută. Incidentul a ridicat semne de întrebare cu privire la controalele de securitate – de obicei riguroase – la care sunt supuși pasagerii înainte de a zbura spre Israel, o țară cu un istoric marcat de atacuri legate de aviație”. Citeste siEmiratele Arabe Unite au deschis o anchetă pentru a stabili dacă atacul de la bordul zborului Flydubai a fost unul terorist, aşa cum susţine Israelul FirstPost se întreabă cum de a obținut un pilot omanez permisiunea de a zbura spre Israel? Au încălcat Emiratele Arabe Unite un acord cu Israelul permițând unui cetățean omanez să se afle la bordul unei aeronave cu destinația Tel Aviv? De asemenea, cum a reușit copilotul să introducă un cuțit în cabina de pilotaj? La Repubblica notează la rândul său că ”naționalitatea omaneză a atacatorului îi surprinde pe analiști, întrucât în ​​acea țară nu există o prezență a grupărilor fundamentaliste: în 2024 a avut loc un singur atac, atribuit grupării Statul Islamic. Informațiile provenite dinspre Tel Aviv exclud posibilitatea ca acesta să fi făcut parte dintr-o grupare islamistă. Dacă este vorba despre un jihadist, atunci ne confruntăm cu cel mai mare coșmar din lupta împotriva terorismului: «lupul singuratic» care recurge la violență fără a avea legături concrete cu Al-Qaeda, cu Califatul sau cu rețelele pro-iraniene.” (Sursa: Euroropics) Citeste siNetanyahu anunţă că un pilot al zborului Flydubai care a aterizat de urgenţă a fost arestat. El susţine că a încercat să-şi înjunghie colegul Washington Examiner observă că ”incidentul a devenit un subiect aprins pe scena politică israeliană: premierul Benjamin Netanyahu își atribuie meritul de a fi avertizat opoziția cu privire la această amenințare, în timp ce rivalii săi susțin că el exploatează situația în scopuri electorale”. Și Ha’aretz chestionează măsura în care ”alegătorii israelieni vor accepta încercarea lui Netanyahu de a transforma în capital politic dejucarea atacului vizând avionul Flydubai. Deși instituțiile de apărare ale Israelului se pregătesc pentru eventuale deturnări de avioane încă de la atentatele din 11 septembrie, țara a fost la un pas de unul dintre cele mai grave atacuri teroriste din istoria sa”. Iar Jerusalem Post consideră că va veni și momentul întrebărilor – și pe bună dreptate”.   Incidentul face obiectul unor „dezbateri politice”. Însă ziarul israelian, citat de Courrier International, adaugă: „Deocamdată, să ne gândim la pasagerii care au înfruntat pericolul, la piloții care au redobândit controlul asupra unui avion aflat în picaj, la stomatologul care a îngrijit un pilot rănit în timpul zborului și la saudiții care i-au primit pe israelieni pe aeroportul Tabuk și s-au îngrijit de ei”.

  7. Oct 1

    Apropierea Marii Britanii de Uniunea Europeană? O mișcare nu lipsită de riscuri

    Presa internațională analizează discursul premierului britanic Andy Burnham din conferința Partidului Laburist, în care a afirmat că opțiunea europeană va fi pusă în dezbaterea societății. Totuși, inițiativa nu este lipsită de riscuri, atenționează comentatorii. ”Ar putea Marea Britanie să revină în UE?” – iată întrebarea pe care o pune The Irish Times: ”La zece ani de la ieșirea din blocul comunitar, schimbarea opiniei publice redeschide o chestiune considerată cândva tranșată. Afirmând că Marea Britanie trebuie să reanalizeze Brexitul pentru a-și putea „restabili un nivel mai ridicat de creștere și prosperitate”, Burnham a declarat că dorește să inițieze o dezbatere privind diversele opțiuni de care ar putea dispune țara în ceea ce privește relația sa pe termen lung cu UE”. First Post este de părere că ”acest anunț marchează o schimbare de direcție în abordarea Partidului Laburist față de Brexit. Programul electoral al partidului pentru anul 2024 a exclus aderarea la uniunea vamală sau la piața unică a UE, precum și revenirea în blocul comunitar; în schimb, s-a pus accentul pe valorificarea Brexitului în beneficiul țării”. ”Noul guvern laburist nu mai exclude revenirea în Uniunea Europeană”, citim în ziarul italian Corriere della Sera: „În discursul său plin de pasiune de la finalul conferinței partidului, premierul Burnham a precizat clar că ieșirea din UE a făcut «mai mult rău decât bine» și că accentul trebuie pus pe o «relație pe termen lung cu ceea ce rămâne principala noastră piață de desfacere». ... Opțiunile variază de la revenirea Marii Britanii în uniunea vamală până la reintegrarea deplină în Uniunea Europeană, eventual cu o etapă de tranziție după modelul elvețian. În orice caz, acest lucru ar presupune depășirea «liniilor roșii» trasate de guvernul anterior.” (Sursa. Eurotopics) După cum amintește Le Figaro, ”un summit UE-Regatul Unit fusese programat inițial pentru luna iulie, dar a trebuit să fie amânat în urma demisiei fostului prim-ministru Keir Starmer. Una dintre chestiunile delicate de pe agenda viitorului summit va fi politica „Made in Europe”, care vizează acordarea de prioritate companiilor și produselor europene în anumite sectoare. Regatul Unit dorește ca propriile sale companii să beneficieze de același tratament”. Citeste siUE ar putea adopta o poziție dură în negocieri pentru o eventuală revenire a UK Financial Times observă că ”prim-ministrul a fost aplaudat de numeroși activiști laburiști și membri ai cabinetului pentru că a abordat, în discursul său, probleme majore ale politicii britanice, inclusiv chestiunea Europei și promisiunea de a soluționa criza asistenței sociale din țară”. Totuși, cotidianul britanic își exprimă temerea că ”planul lui Burnham de a redeschide controversata dezbatere națională privind Brexitul riscă, în egală măsură, să reaprindă vechile diviziuni. De asemenea, este departe de a fi sigur că UE ar oferi Regatului Unit noile condiții pe care Burnham le-ar putea solicita în perspectiva următoarelor alegeri”.

  8. Sep 30

    Demisie la vârful FBI. Plus: de ce lidera opoziției nu poate reveni în Venezuela

    Presa din Statele Unite comentează demisia anunțată de Andrew Bailey, director adjunct al FBI - cea mai recentă schimbare din mandatul controversatului director Kash Patel. Un plan trumpian pentru relația SUA-Rusia și împiedicarea laureatei Premiului Nobel pentru Pace, María Corina Machado să se întoarcă în Venezuela – iată alte titluri din presa internațională. The New York Times notează că directorul adjunct al FBI, Andrew Bailey și șeful său Kash Patel ”nu se înțelegeau bine și treceau adesea perioade lungi fără să-și vorbească”. Forbes observă că ”demisia se adaugă numeroaselor controverse legate de stilul de conducere al lui Patel, inclusiv mai multor valuri de concedieri: acesta a eliminat agenți implicați în ancheta privind gestionarea necorespunzătoare a unor documente clasificate de către Trump, analiști asociați cu un memorandum care avertiza asupra unor potențiale amenințări din partea unor „extremiști violenți” precum și alte persoane care au lucrat la investigația privind tentativele lui Trump de a anula rezultatul alegerilor din 2020”. Revista The Atlantic vorbește despre un plan cât se poate de „trumpian” de a se împăca cu Rusia. ”Emisarul lui Trump dorește să schimbe deținuți politici ruși cu o relaxare a sancțiunilor americane, deschizând astfel calea către acorduri comerciale înainte de încheierea războiului din Ucraina. Această nouă inițiativă, aflată încă în stadiu incipient și neanunțată anterior, ar deschide calea pentru încheierea unor acorduri profitabile pentru SUA, vizând petrolul, motorina, mineralele din categoria pământurilor rare și alte materii prime rusești. Această nouă abordare riscă să-i revolte pe ucraineni, pe europeni și chiar pe mulți dintre aliații lui Trump din Congres. Orice potențial acord comercial între SUA și Rusia ar putea duce la direcționarea de fonduri către armata rusă, chiar în timp ce aceasta continuă să terorizeze Ucraina și să amenințe cu un conflict de mai mare amploare împotriva aliaților din Europa. Totuși, eliberarea unor deținuți din motive umanitare ar putea consolida argumentele în favoarea acordării prestigiosului Premiu Nobel pentru Pace, distincție pe care Trump și-o dorește de multă vreme”. În acest timp, laureata Premiului Nobel pentru Pace din 2025 María Corina Machado a încercat să revină în Venezuela de șapte ori de la plecarea sa din decembrie anul trecut. Citeste siMaria Corina Machado, laureata Nobelului pentru pace 2025: «Voi face totul pentru a reveni în ţară ca să pun capăt tiraniei» Totuși, din cauza unor probleme tehnice, a anulărilor și a refuzurilor de aterizare, niciuna dintre aceste călătorii nu s-a concretizat, aflăm din Courrier International. Unele voci din cadrul opoziției indică Washingtonul drept responsabil. „Statele Unite sunt singurele care o pot împiedica să intre”, declară pentru El País América un lider al opoziției venezuelene care a dorit să-și păstreze anonimatul. În timp ce, pentru cotidianul venezuelean El Nacional,  „María Corina Machado nu este un lider docil, dispus să compromită viitorul venezuelenilor prin negocieri inegale sau uneltiri de culise, și nici o persoană care poate fi cumpărată sau constrânsă să cedeze prin șantaj.”

See All (24)

About

Descoperiți in fiecare dimineață cele mai importante subiecte din presa internațională în revista presei internaționale realizată de Ovidiu Nahoi. 

Information

More From RFI România

You Might Also Like