Comisia Europeană a publicat lista finaliștilor ediției 2026 a Premiilor europene pentru producția ecologică. Juriul, format din reprezentanți ai organizațiilor profesionale din agricultură și ai altor instituții europene, a selectat 21 de operatori ecologici din 12 state membre. Cei mai mulți dintre finaliști provin din Austria, țară care monopolizează categoria „Cel mai bun restaurant sau serviciu alimentar organic”. Câștigătorii celor șapte premii vor fi anunțați la 23 septembrie, în cadrul unei ceremonii oficiale organizate la Bruxelles cu ocazia Zilei europene a agriculturii ecologice, potrivit unui material de informare al DG AGRI. În ediția din acest an, România nu are niciun finalist. România și Slovacia cer reducerea populațiilor de urși În cadrul reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută, România și Slovacia au solicitat aprobarea reducerii populațiilor de urși până la un nivel considerat optim din perspectiva echilibrului ecologic și a siguranței publice, după modelul aplicat în cazul modificării regimului de protecție a lupilor. Populația de urși bruni este estimată oficial la aproximativ 11.500 de exemplare în România și 2.500 în Slovacia, iar autoritățile din cele două state propun reducerea efectivelor la aproximativ 4.000, respectiv 800 de exemplare. Potrivit publicației Euractiv, mai multe state membre și-au exprimat sprijinul pentru solicitarea formulată de cele două țări. Comisia Europeană pregătește o strategie pentru zootehnia UE Comisia Europeană va prezenta la începutul lunii iulie o strategie pentru sectorul zootehnic din Uniunea Europeană, potrivit agenției Agence Europe. Conform proiectului consultat de sursa citată, inițiativa este motivată în principal de scăderea efectivelor de animale din statele membre și de provocările legate de protecția mediului. Sectorul zootehnic european generează aproape 40% din valoarea adăugată agricolă a UE și realizează anual o cifră de afaceri de aproximativ 400 de miliarde de euro. La sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Comisiei elaborarea unei strategii pentru zootehnie, bazată pe date și axată pe inovare, agricultura de precizie, precum și pe stimularea creșterii productivității și a sustenabilității sectorului. Bune practici europene pentru reducerea utilizării îngrășămintelor chimice Un raport publicat recent de Comisia Europeană, în contextul creșterii prețurilor îngrășămintelor chimice, prezintă exemple de bune practici în domeniul gestionării nutrienților, susținute de statele membre prin planurile lor strategice. Iată câteva dintre acestea. Portugalia promovează fertilizarea organică a terenurilor agricole printr-o eco-schemă destinată fermierilor care înlocuiesc sau reduc utilizarea îngrășămintelor sintetice, folosind surse precum gunoiul de grajd, biomasa forestieră sau alte tipuri de îngrășăminte organice. Sprijinul este acordat pe două niveluri: unul pentru situațiile în care fertilizarea organică reprezintă cel puțin 25% din fertilizarea totală și un nivel superior, acordat atunci când ponderea acesteia ajunge la minimum 50%, în funcție de necesarul de azot și fosfor al culturilor, stabilit printr-un plan de gestionare a nutrienților. Bulgaria a introdus o eco-schemă prin care sprijină anual fermierii implicați în acțiuni de refacere și îmbunătățire a calității solului. Intervenția se bazează pe două practici care pot fi aplicate alternativ sau în combinație: încorporarea culturilor verzi în sol și utilizarea îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol. Totodată, fermierii trebuie să aibă un plan de gestionare a nutrienților aprobat, întocmit de un consilier tehnic, pentru a asigura o aplicare echilibrată a acestora. În Flandra (Belgia), două eco-scheme sprijină agricultura de precizie prin utilizarea tehnologiilor digitale și a echipamentelor ghidate prin GPS, astfel încât îngrășămintele și produsele de protecție a plantelor să fie aplicate doar acolo unde este necesar, în cantitatea potrivită. Obiectivul este reducerea consumului de inputuri și diminuarea presiunii asupra mediului. În Polonia, o schemă ecologică dedicată agriculturii carbonului și gestionării nutrienților promovează practici care urmăresc creșterea conținutului de materie organică din sol pentru îmbunătățirea structurii și fertilității acestuia, precum și a capacității de retenție a apei și a nutrienților. Printre măsurile care aduc fermierilor plăți suplimentare se numără înființarea culturilor intermediare de iarnă, elaborarea și respectarea unui plan de fertilizare, inclusiv cu o opțiune de corectare a pH-ului solului, diversificarea culturilor, încorporarea paielor în sol, lucrările minime ale solului și măsurile de reducere a emisiilor de amoniac. Fermierii pot combina mai multe practici pentru a atinge pragul minim de eligibilitate. Cehia sprijină exploatațiile agricole printr-un angajament multianual destinat îmbunătățirii gestionării nutrienților, în special a azotului și fosforului. Schema urmărește optimizarea raportului dintre aportul și consumul de nutrienți. Fermierii sunt obligați să elaboreze și să respecte un plan de gestionare a nutrienților la nivelul întregii exploatații, să utilizeze datele provenite din analizele de sol și să justifice dozele de fertilizare în funcție de necesarul culturilor. De asemenea, programul de sprijin impune reguli privind aplicarea azotului mai stricte decât cerințele legale de bază.
