Comisarul european pentru buget, polonezul Piotr Serafin, a criticat public cererea țărilor frugale de reducere drastică a fondurilor blocului comunitar pentru următorii șapte ani, avertizând că aceasta le-ar putea afecta propriile interese tradiționale, precum agricultura, sau ar putea submina chiar politici considerate moderne, inclusiv apărarea și competitivitatea. Potrivit publicației Politico, intervenția lui Serafin vine după ce Germania a cerut o scădere a bugetului multianual cu 400 de miliarde de euro, aproximativ o cincime din valoarea înaintată de Comisie, de 2 trilioane de euro, și a criticat, împreună cu aliații săi, țările austere care se autointitulează „modernizatoare”, reducerea de 2% propusă luna trecută de președinția cipriotă a Consiliului UE, considerând-o insuficientă. În discursul din deschiderea conferinței anuale a Comisiei Europene privind bugetul, Serafin a avertizat că o reducere a cheltuielilor comune ale celor 27 de state membre ar putea duce la o factură mai mare pentru guvernele naționale. El a spus: „Un buget al UE auster poate să nu fie neapărat modern”. Tinerii danezi vor mai multe produse organice în magazine Un sondaj realizat în rândul tinerilor danezi cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani arată că cei mai mulți doresc să cumpere alimente organice, dar reclamă oferta redusă de pe rafturile magazinelor, potrivit euromeatnews.com. Oficialii danezi au constatat, pe baza cifrelor sondajului, că tinerii nu au făcut neapărat un obicei din a cumpăra produse organice. Pentru mulți, acestea sunt alese atunci când se integrează în viața lor de zi cu zi și când sunt disponibile în magazine. 76% dintre tinerii danezi cumpără alimente organice frecvent sau ocazional. 61% se așteaptă să cumpere mai multe produse din această categorie în următorii trei ani, în timp ce 27% au răspuns că ar cumpăra mai multe alimente organice dacă disponibilitatea s-ar îmbunătăți. Kirsten Lund Jensen, responsabilă cu sectorul produselor organice, s-a declarat surprinsă de rezultatele sondajului și a lansat un apel către comercianți: „Cifrele arată că tinerii își doresc alimente organice, dar acestea trebuie să fie și accesibile. Nu are rost să caute căpșuni, cartofi, șnițele sau alte produse organice daneze și să nu le găsească pe raft. Multe alimente organice sunt produse în Danemarca. Fermierii și companiile sunt pregătite să satisfacă cererea. De aceea, apelul meu către comercianții cu amănuntul este clar: Puneți mai multe produse organice pe rafturi și faceți-le mai ușor de ales”. În același timp, tinerii vor mai multe informații pentru a înțelege diferența dintre producția organică și cea convențională și pentru a ști pentru ce plătesc. În general, datele cercetării de piață arată că motivele care cântăresc cel mai mult în decizia de cumpărare a alimentelor organice sunt: dorința de a evita reziduurile de pesticide din fructe și legume, respectul pentru mediu și apa potabilă și o mai bună bunăstare a animalelor. Austria reduce dependența de soia importată Austria a transformat aproape complet lanțul de aprovizionare cu ouă, înlocuind soia importată pentru hrana păsărilor cu soia produsă în Europa, nemodificată genetic, într-un proces la care au aderat marii retaileri, producătorii de furaje, fermierii și organismele de certificare. Potrivit organizației non-profit Donau Soja, implicată în acest proiect care a început în urmă cu mai bine de un deceniu, aproape toate ouăle convenționale comercializate în prezent în Austria provin de la găini hrănite cu soia europeană certificată, în locul celei importate, asociată frecvent cu defrișările și lanțurile lungi de aprovizionare. „Nu a început cu întregul sector. A început cu opinia publică și așteptările consumatorilor, cu câțiva pionieri și cu angajamente pe termen lung ale comercianților cu amănuntul”, a declarat directorul organizației. Această schimbare a adus o serie de avantaje. Pe de o parte, a redus dependența de piețele globale pentru aprovizionarea cu furaje proteice și a stimulat producția internă de soia, care îi asigură Austriei o autonomie de aproximativ 40%, comparativ cu media de 6% la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, conform unui studiu al Universității de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena, a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 40% față de media Uniunii Europene. Totodată, culturile de soia, care sunt fixatoare de azot, contribuie la creșterea sănătății solului, reduc nevoia de îngrășăminte sintetice și încurajează o rotație mai diversificată a culturilor. Sectorul zootehnic și proteinele, pe agenda Comisiei Europene Marți, 7 iulie, Comisia Europeană va lansa oficial Strategia pentru sectorul zootehnic, după o amânare de o săptămână, potrivit calendarului publicat de Agence Europe. De asemenea, este așteptat planul privind proteinele. Ambele documente urmează să fie prezentate în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din 13 iulie și vor face obiectul unui prim schimb de opinii între miniștrii europeni ai agriculturii. Actorii din lanțul agroalimentar și organizațiile din sfera societății civile urmăresc cu atenție acest moment și pașii care urmează, iar așteptările sunt diferite: organizațiile de fermieri și producătorii de furaje vor măsuri urgente pentru protejarea competitivității economice și reducerea dependenței de importuri, în timp ce organizațiile de mediu își doresc reguli mai stricte pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene. Cele două inițiative vor contribui la conturarea cadrului viitoarelor politici europene privind sectorul zootehnic și producția de proteine din blocul comunitar.
