PSD și Sorin Grindeanu lungesc scandalul deficitului bugetar. Președintele PSD a anunțat efectuarea de audituri la fiecare minister, dar până să fie transmise rezultatele concrete, apar zvonuri care vorbesc despre un „gol” bugetar de zeci de miliarde de lei. Se insinuează că suma reprezintă plățile neefectuate. Realitatea este că nu există niciun audit finalizat și nicio sumă confirmată oficial de vreun ministru și cu atât mai puțin de ministrul finanțelor care să arate valoarea totală a plăților întârziate. Din păcate, deficitul bugetar a ajuns miză politică, pentru că insistența de a arunca public tot felul de sume despre așa-zise plăți neachitate vrea de fapt să arate că guvernul condus de Ilie Bolojan nu a făcut nimic în materie de reducere a deficitului bugetar. Ceea ce este fals, pentru că informațiile execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului arată o scădere a deficitului la 3,81% de la 5,31% din PIB, anul trecut, adică în valoare nominală cu aproximativ 24 miliarde de lei. Scandalul deficitului vrea să arate mai ales că măsurile luate anul trecut au fost degeaba. Este probabil să existe plăți neefectuate, pentru că întârzierea plăților are deja o tradiție bugetară românească. Dar nu s-a publicat o cifră oficială a plăților restante și în nota privind execuția bugetară pentru luna septembrie a.c. se menționează, de exemplu, că au fost efectuate plăți de la buget, în primele șapte luni ale anului acesta, în valoare de 1,2 miliarde de lei în contul compensării facturilor la energie electrică și gaze naturale. Ceea ce înseamnă că este o preocupare la nivelul guvernului pentru a achita facturile rămase neplătite. Insistența lui Sorin Grindeanu pe tema deficitului ne pune pe gânduri și ne spune că vrea cu orice preț să arate că guvernarea Bolojan a fost o eroare, chiar dacă, pentru multe dintre deciziile fostului guvern, PSD s-a aflat printre inițiatori și semnatari. Alături de scandalul deficitului a mai apărut un subiect, respectiv un deficit pe trimestrul al doilea anualizat, publicat de Eurostat, care este de 9,2% din PIB. Interpretarea eronată a cifrei a fost că Eurostat a descoperit adevăratul deficit, care este de 9,2% din PIB, adică foarte aproape de nivelul lăsat de Marcel Ciolacu în anul 2024. Dincolo de aspectele tehnice, nivelul deficitului publicat de Eurostat are o serie de explicații. Astfel, deficitul trimestrial calculat la 9,2% din PIB suferă de o puternică volatilitate. Adică, în următorul trimestru sau în următoarele trimestre cifrele deficitului pot fi mult diferite de trimestrul al doilea. Tot în trimestrul al doilea s-au făcut mai multe cheltuieli pentru a finaliza o parte din PNRR, în timp ce veniturile din același program au întârziat. În plus, deficitul a fost calculat în raport de produsul intern brut din al trimestrul al doilea, atunci când valoarea nominală s-a redus. Desigur, PIB are și el fluctuații trimestriale, astfel că pe ansamblul întregului an situația se poate schimba. Bineînțeles, nu este exclus ca România să încheie acest an cu o ușoară scădere, ceea ce ar fi încă un impediment pentru consolidarea fiscală. Dar, indiferent de rezultat, PIB-ul pe întregul an, nu cel pe un trimestru, oferă calculul complet al deficitului bugetar ca procentaj din produsul intern brut. Acestea sunt explicațiile care au dus Eurostat să calculeze un deficit atât de mare, dar din nou interpretările au fost exagerate și chiar incorecte, tocmai pentru a încerca să se demonstreze incapacitatea fostului guvern de a reduce deficitul. În concluzie, datele privind deficitul nu ar trebui să fie terenul de joacă al politicienilor. Ele au rigoarea lor, indiferent de forma în care sunt prezentate. Cel mai corect ar fi ca diversele formule de calcul al deficitului să fie prezentate corect publicului. Cu atât mai mult cu cât, datele privind situația bugetară sunt verificate de Comisia Europeană, de Fondul Monetar Internațional (în misiunile curente) și chiar de agențiile de rating. De altfel, nicio agenție de rating nu anticipează o cifră ieșită din comun a deficitului bugetar, ci una apropiată de cea a guvernului. S-ar părea că Sorin Grindeanu are propriul „rating” după care judecă evoluția economiei românești.
