Eurocronica

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

  1. 1D AGO

    De la amestecul rusesc în alegeri, la cel american

    Președinta Parlamentului European lansează un mesaj puternic spre Casa Albă: ”nu vă amestecați în alegerile europene”. Mesajul are o strânsă legătură cu noua strategie de securitate a Statelor Unite. Se vorbește mult despre interferențele rusești în alegerile din Uniunea Europeană. Dar... ce-ați zice de interferențele americane? Iată că președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, avertizează asupra acestui aspect „Nu vă amestecați în alegerile noastre”, le-a transmis Metsola, războinicilor MAGA ai lui Trump, în cadrul unui interviu pentru Politico. Președinta Parlamentului European vrea ca mesajul său să fie auzit la Casa Albă iar administrația Trump să știe că încercările sale de a influența politica din Europa nu sunt binevenite. Metsola a declarat că Uniunea Europeană nu va exprima o preferință cu privire la cine ar trebui să câștige alegerile intermediare din SUA din noiembrie. Totuși, secretarul de stat american, Marco Rubio, a intervenit pentru a-l susține pe Viktor Orbán la Budapesta în această lună, înainte de alegerile generale din Ungaria care vor avea loc în aprilie. Metsola spune că „aceasta este o discuție care se poartă des cu omologii noștri americani - la fel cum nu le-am spune ce să facă în noiembrie, aceasta ar fi un fel de cerere în schimb”, a declarat Metsola în timpul unei vizite la Londra. Ea afirmă că își dorește ca cetățenii din toate țările Uniunii Europene să poată decide în alegeri libere și corecte. ”Asta înseamnă că, dacă vedem interferențe externe, sau manipulări, sau inducerea unui comportament al alegătorilor, avem instrumentele necesare pentru a combate acest lucru”, a avertizat președinta parlamentului European. Comentariile sale vin în contextul în care noua Strategie de Securitate Națională a Casei Albe include un obiectiv declarat de a înclina politica europeană în favoarea priorităților MAGA. În practică, această strategie va implica sprijinirea partidelor considerate aliniate cu Trump în ceea ce privește migrația și valorile sociale. Spre disperarea multor oficiali americani de rang înalt, aceste partide sunt în prezent excluse din pozițiile de putere în Parlamentul European, precum și în unele capitale naționale. În ultimele luni, însă, așa-numitul acord de cordon sanitar, prin care partidele de extremă dreaptă sunt ținute departe de putere, a avut probleme în Parlamentul European. Și tocmai Partidul Popular European al Robertei Metsola s-a alăturat grupurilor de extremă dreaptă anul trecut pentru a adopta măsuri menite să reducă birocrația.

    3 min
  2. 2D AGO

    Într-o lume tot mai nesigură, Islanda privește către UE

    Guvernul islandez ia în considerare organizarea unui referendum privind relațiile cu UE mai devreme decât își propusese inițial și anume anul 2027. Consultarea ar putea avea loc în august anul acesta, dezvăluie Politico citând surse din capitala islandeză. Dar de ce această devansare? Și ce șanse sunt ca referendumul să treacă? În articolul său, Politico a citat doi oficiali, care au vorbit sub condiția anonimatului, spunând că Parlamentul islandez urmează să anunțe data referendumului în câteva săptămâni. De altfel, într-un intrviu acordat Agenției Reuters, ministrul islandez de externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, a recunoscut că și-ar dori accelerarea procesului de aderare la UE.   Povestea dintre Islanda și UE este una cu suișuri și coborâșuri. Insula din Atlanticul de Nord a depus cererea de aderare la UE în 2009, după ce a fost grav afectată de criza financiară. Negocierile oficiale de aderare au început în 2010. Dar în 2013, un guvern de centru-dreapta nou ales a suspendat discuțiile, pentru ca în 2015 Reykjavik să-și retragă cererea cu totul. Dar dacă până acum reticențele islandezilor se legau de subiecte precum reglementările de pe piața financiară sau pescuitul balenelor, noile realități apar ca mult mai dure. Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 și noile ambiții rusești în Arctica au fost primele semnale de îngrijorare. Au venit apoi politicile protecționiste ale lui Donald Trump dar mai ales amenințarea acestuia de a prelua Groenlanda. Mai mult, la începutul anului, ambasadorul nominalizat de Donald Trump la Reykjavik a produs furie în Islanda după ce a afirmat că insula ar putea deveni al 52-lea stat american. Ulterior, ambasadorul nominalizat a spus că totul fusese o glumă, pe care însă islandezii se pare că n-au gustat-o deloc. Și iată-i pe decidenții de la Reykjavik uitându-se la Uniunea Europeană nu ca la un spațiu al decăderii și crizei existențiale, așa cum îl descriu ideologii MAGA. Ci mai degrabă ca la o entitate care protejează. Și iată cum această Europă este dorită de cei care caută protecție. Protecție față de Rusia, în cazul Moldovei și al Ucrainei. Sau față de Statele Unite, în cazul Canadei și acum al Islandei. Sondajele arată că publicul islandez susține în general ideea unui referendum privind aderarea la UE, dar rezultatul rămâne încă dificil de estimat. Două sondaje de opinie din 2025 au sugerat majorități fragile în favoarea aderării la UE. Într-unul realizat de institutul Prósent, 45% dintre respondenți au declarat că susțin aderarea Islandei la Uniunea Europeană, în timp ce 35% au spus că nu. Un sondaj Gallup din același an a arătat că 44% dintre respondenți sunt în favoarea aderării Islandei la Uniunea Europeană, 36% declarând că se opun. Numărul indecișilor rămâne încă semnificativ dar ultimele evenimente internaționale ar putea crește dorința islandezilor de a adera la Uniune. La fel de bine cum campaniile online ar putea să le influențeze opțiunile în direcția opusă.

    4 min
  3. 3D AGO

    Eurodeputații condamnă Rusia – cine au fost românii care s-au opus

    La intrarea în cel de-al cincilea an de la declanșarea războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, Parlamentul European și-a afirmat poziția cu privire la condițiile unei păci corecte și durabile. În cadrul unei sesiuni extraordinare consacrate Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski s-a adresat adunării europene. Iar deputații au adoptat cu o largă majoritate o rezoluție cu privire la condițiile păcii. Parlamentul European indentifică Rusia drept principalul vinovat  pentru declanșarea războiului. Alături de Rusia, regimul din Belarusul învecinat, de unde trupele rusești au lansat atacuri asupra Ucrainei. De asemenea, Parlamentul European a condamnat implicarea regimurilor iranian și nord-coreean. Cu privire la actualele negocieri de pace, eurodeputații atrag atenția că nicio decizie despre Ucraina și despre Europa nu poate fi luată fără participarea acestora – o reacție la actualele formate în care Statele Unite și Rusia caută să impună condiții Kievului. Parlamentul European consideră că trebuie decise noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru a opri definitiv războiul de agresiune, inclusiv interzicerea completă a importurilor din Rusia și Belarus. Totuși, în acest moment, un nou pachet de sancțiuni rămâne blocat prin veto-ul a două state membre, ale căror guverne sunt favorabile Rusiei – este vorba de Ungaria și Slovacia. Potrivit Parlamentului European, acordurile de pace nu trebuie să limiteze dreptul Ucrainei de a se apăra și, de asemenea, trebuie să includă despăgubiri plătite de Rusia pentru pagubele provocate Ucrainei. Deputații condamnă, de asemenea, deportarea copiilor ucraineni în Rusia și sprijină eforturile internaționale de a asigura returnarea acestora. Rezoluția mai cere desemnarea Grupului Wagner și a entităților sale succesoare drept organizații teroriste. Cât despre eventuala ridicare a sancțiunilor, invocată de partea americană în contextual negocierilor, Parlamentul European este ferm. sancțiunile nu pot fi ridicate înainte ca Rusia să dovedească respectarea pe termen lung a acordurilor de pace. Salutând eliminarea treptată a importurilor de gaz rusesc și pregătirea eliminării importurilor de petrol, eurodeputații  cer renunțarea totală la importurile din Rusia pentru petrol și produse petroliere, uraniu, uraniu îmbogățit, combustibil și servicii nucleare. În sfârșit, deputații susțin idea unei o „forțe de asigurare” propusă de aliații occidentali ai Ucrainei, combinată cu garanții de securitate, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la abordarea actuală a SUA a negocierilor de pace. Să mai spunem că mai mulți europarlamentari din România nu au susținut rezoluția de condamnare a Rusiei. Europarlamentarii Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, aleși pe listele SOS România, au votat împotrivă. La fel, Șerban-Dimitrie Sturza, ales pe listele AUR. Eurodeputatul Claudiu Târziu, intrat și el pe listele AUR dar care între timp a fondat o altă formațiune politică, s-a abținut de la vot.

    4 min
  4. 4D AGO

    Patru ani de război: câteva gânduri despre colegii ucraineni

    Sunt patru ani de când, într-o dimineață, ne-am trezit brusc într-o altă lume. De când am aflat, stupefiați, că războiul poate fi o realitate imediată. Chiar în Europa noastră, în care pacea părea inslatată pentru totdeauna. Pentru noi, cei din redacția RFI România, lumea în care am intrat după 24 februarie 2022 a însemnat și vecinătatea imediată cu noii noștri colegi, de la redacția în limba ucraineană. Un efort major, într-un timp scurt, al RFI și al companiei-mamă France Medias Monde, de înființare a redacției ucrainene la bucurești, pentru a sprijini țara sfâșiată de război. Ucrainenii, sub presiunea invaziei rusești, au nevoie de multe - de echipamente militare, de adăposturi, de alimente, de energie și căldură. Dar au nevoie și de informație curată, într-un război în care agresorul lucrează din plin și pe frontul dezinformării. Așa a apărut redacția ucraineană de la București, care a început să lucreze efectiv în anul următor al declanșării invaziei. De atunci,  Bucureștiul a devenit un hub regional al RFI, un avanpost al luptei împotriva narațiunilor false ale Rusiei. Iar jurnaliștii ucraineni – cu precădere jurnalistele, din motive ușor de înțeles, date fiind restricțiile legate de părăsirea țării – au devenit parte din echipa noastră. Fiecare, cu propria poveste a plecării din Ucraina, cu traumele zilelor de război, ale refugiului, cu soți, iubiți, membri ai familiei prieteni, aflați pe front. Cu cei dragi rămași în locuri pericolase. Cu viețile și carierele profesionale bulversate de război. Lucrăm împreună în fiecare zi, ne sprijinim, schimbăm informații. Prin intermediul lor suntem și noi, redacția în limba română, cu un pas mai aproape de realitatea sumbră a războiului. Și tot colegii ucraineni mi-au oferit, fără să vrea, o lecție despre ce înseamnă cu adevărat războiul. Ziua aceea din miez de vară nu o pot uita. Discutam, într-un seminar, despre România, țara lor de adopție. Erau curioși să afle despre viața politică, societate, istorie, obiceiuri și mentalități. Și, în timpul pasionantei discuții, o escadrilă militară a vâjâit aproape de ferestele birourilor noastre, cu un efect imediat asupra colegilor ucraineni. Le-am văzut privirile speriate, i-am văzut tresărind, gata să-și caute un adpost. I-am liniștit imediat – sunt doar pregătiri pentru Ziua Aviației. ”Nu vă faceți griji, sunteți în siguranță”. Și în acele clipe de confuzie am înțeles ce înseamnă cu adevărat traumele războiului. Sperăm că războiul se va termina cât mai repede. Și colegii noștri ucraineni vor începe să relateze nu despre drone, despre morți, răniți, crize umanitare. Ci despre reconstrucția țării lor și procesul de aderare la Uniunea Europeană.

    3 min
  5. 5D AGO

    Ungaria, un nou gest împotriva Ucrainei

    Suntem aproape de împlinirea patru ani de la declanșarea de către Rusia invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei. Se va întâmpla marți, 24 februarie. Iar Uniunea Europeană are de rezolvat o problemă complicată pentru a  putea finanța în continuare efortul de război al țării atacate. Problema se numește Ungaria.   Împrumutul de 90 de miliarde de euro, aprobat de UE pentru Ucraina, este în pericol, ceea ce ar pune Kievul într-o situație financiară foarte complicată începând din aprilie. Aceasta, după ce Budapesta a amenințat vineri că va bloca acordul până când fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba va fi reluat. Ambasadorii UE urmau să dea aprobarea finală pentru împrumut înainte de marți, ziua care marchează împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Dar, ca în atâtea alte rânduri, veto-ul Ungariei ține lucrurile blocate. Ungaria, alături de Slovacia, sunt ultimele țări ale UE care se aprovizionează cu petrol din Rusia, prin conducta Drujba, datând din epoca sovietică. De la sfârșitul lunii ianuarie, fluxurile au fost perturbate. Kievul pune aceasta pe seama atacurilor rusești care au deteriorat echipamente cheie. Efectele încep să se facă simțite pe piața ungară. Orbán, care în aprilie se va confrunta cu un scrutin legislativ ce se anunță problematic, acuză Ucraina că generează în mod intenționat o criză a petrolului în Ungaria, în cooperare cu Comisia Europeană. Potrivit premierului ungar, scopul ar fi schimbarea puterii la Budapesta, după alegerile din această primăvară. De partea sa, Kievul respinge aceste afirmații, argumentând că atacurile rusești sunt cele care au deteriorat infrastructura energetică. „Ultimatumuri și șantaj” Ministerul ucrainean de externe a condamnat sâmbătă ceea ce descris drept „ultimatumuri și șantaj” din partea Ungariei și Slovaciei. Budapesta și Bratislava, unde se află guverne favorabile Rusiei, au amenințat că vor opri furnizarea de energie electrică către Ucraina dacă Kievul nu reia fluxurile de petrol rusesc. Și aceasta într-o perioadă în care Ucraina se confruntă cu o criză majoră a energiei, în urma atacurilor rusești. Kievul vorbește despre transformarea de către Rusia a energiei în armă, o armă cu care, iată, amenință acum și cele două țări central-europene, Ungaria și Slovacia. Potrivit părții ucrainene, prim-ministrul Viktor Orbán încearcă să transforme sentimentul anti-Ucraina în armă înaintea unor alegeri cheie în care riscă să piardă puterea după mai bine de 15 ani. După cum relatează Euractiv, ambasada Ucrainei la UE a sugerat într-o scrisoare adresată Comisiei Europene să continue furnizarea de petrol Slovaciei și Ungariei „fie prin sistemul de transport al petrolului din Ucraina, fie printr-o rută maritimă”. Iar Politico transmite că la începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență pentru a soluționa disputa privind conducta Drujba. Grupul de coordonare petrolieră al UE, care reunește reprezentanți ai tuturor statelor membre, dar nu și ai Ucrainei, se întrunește miercuri, în timp ce Bruxelles-ul îndemnă la calm. Un purtător de cuvânt al Comisiei a afirmat vineri că nu se observă vreo urgență pe termen scurt. Atât Ungaria, cât și Slovacia au menținut stocurile petroliere de rezervă pentru un consum de nouăzeci de zile.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min
  6. FEB 20

    La Washington, președintele a vorbit despre Gaza, dar tema a fost alta...

    Extraordinar de complicat baletul pe care președintele Nicușor Dan a fost nevoit – sau a ales – să îl facă la Consiliul pentru Pace, forumul inițiat de Donald Trump...   Privită cu suspiciune de majoritatea europenilor, adunarea a reunit categorii diferite de lideri. Unii – și încă mulți – autocrați de toată mâna. Ei au simțit ocazia nesperată de a obține de la cel considerat omul cel mai puternic de pe planetă sprijinul pentru continuarea și eventual consolidarea regimurilor lor abuzive și hrăpărețe. Alții, precum Nicușor Dan, care dintr-un motiv sau altul, au nevoie să-l îmbuneze pe Donald Trump.   Cum ar fi argentinianul Milei, care are nevoie disperată de banii americani. Sau monarhiile din Golf, care încă speră să-l înduplece pe Donald Trump să nu dea drumul câinilor războiului împotriva Iranului cu riscul de a destabiliza întreaga regiune. De partea sa, Nicușor Dan, cel mai înalt în rang dintre observatorii europeni, are nevoie să repare o relație încă avariată cu Casa Albă și mai cu seamă cu gruparea radicală MAGA. Citeste siConsiliul pentru Pace | Donald Trump a încurcat funcția lui Nicușor Dan: „Prim-ministrul Dan” Astfel că, prezent în sala Institutului American pentru Pace, redenumit recent Institutul Donald J. Trump pentru Pace, cu șapca roșie MAGA primită de la amfitrion, ascultând discursul autolaudativ al lui Donald Trump și cântecele de la ceremoniile sale politice, președintele Nicușor Dan a avut toate motivele să se gândească acasă. La democrația considerată încă hibridă, în urma anulării alegerilor. La ratingul de țară pe buza prăpastiei junk. La politicienii de extremă dreapta care caută să se lipească de sprijinul politic, logistic și financiar promis de MAGA și administrația Trump tuturor forțelor de pe Vechiul Continent care vor acționa pentru distrugerea Uniunii Europene. Citeste siObiectivele ascunse ale unei vizite în America (SpotMedia) Și, evident, să primească și binecuvântarea electorală a liderului de la Casa Albă, precum Viktor Orban. Care, însă, a și plătit un miliard de dolari. Dar mai cu seamă, s-a putut gândi la societatea atât de divizată, la acea parte semnificativă care îi contestă vehement legitimitatea. A reușit, oare, Nicușor Dan, ca prin prezența sa la Washington să repare măcar într-o anumită măsură, fractura socială? Viitorul o va spune. Va fi atitudinea sa trecută cu vederea de către partenerii europeni, atât de reticenți față de inițiativa lui Trump? Poate, în speranța că aceștia înțeleg situația complicată a României și a președintelui său. Mai greu îi va fi cu acel nucleu al propriului electorat care a văzut în prezența la Consiliul pentru Pace o îndepărtare de valorile europene și o cedare în fața ideologiei MAGA. Într-o echilibristică grea, pe această linie subțire, președintele a vorbit, evident, și despre Gaza, ca toată lumea. Și asta, într-o reuniune în care toată lumea știa că, în realitate, este vorba despre Donald Trump....   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    4 min
  7. FEB 19

    Este bună Europa cu două viteze? Ministrul român al finanțelor crede că da

    La câteva zile după summitul european informal din Belgia, ministrul român al finanțelor, Alexandru Nazare și-a declarat susținerea față de propunerea privind o uniune cu două viteze. Ideea a fost discutată de liderii europeni, cu scopul de a permite  unui număr de cel puțin nouă țări să își unească forțele pentru a adopta inițiative care altfel ar fi imposibil de aprobat din cauza lipsei de consens. Într-un interviu acordat rețelei de televiziune Euronews, ministrul Nazare și-a exprimat sprijinul pentru această măsură. Mai întâi de toate, să spunem că instrumentul juridic pentru o cooperare consolidată a intrat în prim-plan anul trecut, când liderii UE au decis să acorde un împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei fără aprobarea Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe - un punct de cotitură care pare să indice că liderii prioritizează acum viteza în detrimentul unanimității. Cu alte cuvinte, cine vrea merge înainte. Cine nu, rămâne pe dinafară. În interviul acordat Euronews, ministrul Alexandru Nazare a afirmat că România susține formarea unei piețe unice de capital, propusă în Raportul Draghi din 2024 privind competitivitatea. De asemenea, susține și așa-numitul Club E6 al greilor economici. Grupul include Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia. Reprezentanții lor au avut deja mai multe întâlniri pentru a discuta modalități de accelerare a integrării piețelor de capital europene. Dar a stârnit îngrijorări că interesele țărilor mai mici vor fi sacrificate. De partea sa, ministrul român al finanțelor consideră că, dacă grupul va reuși, va fi „un lucru bun” pentru întreaga Europă. Potrivit lui Alexandru Nazare dacă formatul numit ”uniunea cu două viteze” ne va permite să accelerăm în unele dintre problemele pe care le avem deja, atunci este o idee bună. Strategia „Fabricat în Europa” „Cred că trebuie să vedem ce va ieși în cele din urmă din E6”, dar ”ar putea fi foarte pozitiv” a declarat ministrul român, adăugând că a discutat această problemă cu omologii săi francez și german în marja reuniunii ECOFIN de marți. „Nu cred că intenționează să lase pe nimeni în urmă”, a mai precizat ministrul. El a susținut, de asemenea, propunerile înaintate de Franța pentru strategia „Fabricat în Europa”, care ar introduce cerințe minime de conținut european pentru bunurile produse local, un subiect abordat și la summitul de săptămâna trecută. Întrebat despre riscul ca acest lucru să dăuneze relațiilor României și Europei cu parteneri comerciali cheie, precum Statele Unite, Nazare a subliniat importanța unui mediu investițional favorabil în Europa. O altă idee discutată, susținută și de Franța, este emiterea de datorii comune ale UE - euroobligațiuni - menite să stimuleze investițiile în sectoare strategice precum tehnologiile verzi, apărarea și securitatea. Nazare a apărat această propunere, menționând că UE a folosit-o deja în trecut pentru planul european de redresare postpandemie NextGenEU. După cum amintește Euronews, ideea utilizării datoriei comune pentru a stimula competitivitatea a fost susținută și de fostul prim-ministru italian Mario Draghi, în raportul său privind competitivitatea. Însă propunerea se confruntă cu o puternică opoziție din partea Germaniei și a unor state membre nordice.   Întregul interviu poate fi consultat AICI.     Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min
  8. FEB 18

    Trump se pregătește de afaceri la scară largă cu Rusia, UE anunță noi sancțiuni

    Comisia Europeană și-a confirmat planurile de a adopta o nouă rundă de sancțiuni, a 20-a, împotriva Rusiei. Și aceasta până pe 24 februarie, când se vor împlini patru ani de la începutul invaziei pe la scară largă asupra Ucrainei. Anunțul de la Bruxelles coincide cu începutul unor negocieri complicate între Rusia și Ucraina, la Geneva. Al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ar urma să includă o interdicție totală a serviciilor maritime pentru petrolul brut rusesc, notează publicația Caleaeuropeană.ro. Sunt vizate un număr de 43 de nave care fac parte din așa-numita flotă fantomă. Se adaugă interdicții privind furnizarea de servicii de întreținere și alte servicii pentru navele care transportă gaz petrolier lichefiat și spărgătoarele de gheață, pentru a afecta și mai mult proiectele de export de gaze naturale — o măsură care ar împiedica aceste nave să utilizeze porturile europene. Pachetul introduce noi interdicții la importul de metale, produse chimice și minerale critice, precum și restricții suplimentare la exportul de articole și tehnologii utilizate în efortul de război al Rusiei, cum ar fi materialele utilizate pentru producerea de explozivi. Intențiile Bruxelles- ului au fost anunțate aproape concomitent cu începerea la Geneva a celei de-a patra runde de convorbiri ruso-ucrainene. Însă așteptările privind evoluții semnificative pe frontul diplomatic rămân la cote scăzute, câtă vreme Moscova nu se arată dispusă să dea niciun milimetru înapoi de la revendicările sale maximaliste pentru teritoriul ucrainean. Trump reia retorica Moscovei Ucraina este, de asemenea supusă și presiunilor lui Donald Trump, care i-a cerut aproape imperativ lui Zelenski să vină la masa negocierilor și să încheie un acord. Liderul de la Casa Albă reia astfel narativul Moscovei, atunci când îl zugrăvește pe președintele ucrainean drept principalul obstacol în calea păcii. Vorbind la Conferința de securitate de la München, președintele Zelenski a respins din nou solicitarea Rusiei ca forțele ucrainene să se retragă din zonele pe care le controlează în regiunea Donbas. O solicitare a Kremlinului care pare a avea ecou și la Casa Albă. Agenția Bloomberg dezvăluia acum câteva zile planurile unui parteneriat economic amplu cu al Rusiei SUA, ca parte a unui acord legat de Ucraina. Rusia a părut să confirme existența unei propuneri economice ample dintre SUA și Rusia, cunoscută la Kiev sub numele de „pachetul Dmitriev”. Președintele ucrainean spunea, la rândul său că serviciile de informații i-au prezentat așa-numitul «pachet Dmitriev» care se ridică la aproximativ 12 trilioane de dolari. Zelenski se referea la Kirill Dmitriev, care conduce fondul suveran de investiții al Rusiei și se află în contact cu înalți oficiali americani, inclusiv cu trimisul special Steve Witkoff. Casa Albă a refuzat să confirme existența unor astfel de propuneri. În aceste condiții , mulți experți se tem că președintele Trump ar putea favoriza afacerile în detrimentul aspectelor strategice. Iar în cazul unei asemenea înțelegeri – după patru ani de război – eficiența sancțiunilor europene ar rămâne sub un mare semn de întrebare.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

    3 min

About

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

More From RFI România