Un armistițiu a intrat în vigoare în orașul Oleșkî, aflat sub ocupație rusă. Locuitorii orașului suferă, întrucât, de multă vreme, au avut acces limitat la alimente, apă sau alte provizii, din cauza minelor terestre și a atacurilor cu drone. Melania Trump a jucat un rol esențial în obținerea acestui armistițiu. La fel și Papa Leon al XIV-lea. Ajutorul, extrem de necesar, ar putea fi în sfârșit livrat, iar locuitorii ar putea fi evacuați. Dar între timp, apare un alt pericol: acești oameni înfometați ar putea deveni instrumente în mâinile propagandiștilor ruși. Pericolul este scos în evidență de Peter Pomeranțev, autor britanic de origine ucraineană care a lucrat mulți ani în marile televiziuni din Rusia, observând cum acestea au fost preluate, pas cu pas, sub controlul Kremlinului. Pomeranțev a devenit unul dintre cei mai cunoscuți analiști ai sistemului de propagandă rus. Într-un articol din publicația Kyiv Independent, el atenționează că locuitorii înfometați din Oleșkî nu trebuie să devină recuzită în propaganda rusă. Serviciul de Securitate al Ucrainei a semnalat deja că o unitate rusă a primit sarcina de a pregăti „o serie de interviuri în care locuitorii vor fi forțați să declare în fața camerelor rusești că sunt fericiți, bine hrăniți și recunoscători ocupanților ruși”. Figuri cheie din mass-media rusă au început deja să propage narațiunea conform căreia Rusia îi „salvează” pe locuitorii pe care, de fapt, îi terorizează. Rusia are un istoric îndelungat în crearea de materiale video de propagandă menite să susțină obiectivele sale militare, avertizează Pomeranțev. De exemplu, în iulie 2014, a dat vina pe forțele ucrainene că ar fi doborât zborul companiei Malaysia Airlines, care se deplasa de la Amsterdam către Kuala Lumpur. Ancheta ulterioară a stabilit că lansatorul de rachete Buk utilizat în atac, a fost transportat din Rusia înainte de atac și readus clandestin înapoi imediat după acesta. Citeste si„Rusia nu vrea Ucraina pentru teritoriu, ci pentru spiritul ei”. Lupta pentru salvarea patrimoniului cultural În aprilie 2022, Rusia a pregătit terenul pentru a arunca vina asupra Ucrainei înaintea propriului atac sângeros asupra gării din Kramatorsk. Cu o săptămână înainte, Rusia afirma că Ucraina plănuia să folosească civilii drept „scuturi umane” în acea zonă. Pe 8 aprilie 2022, zeci de oameni au fost uciși acolo. Însă Rusia s-a dat singură de gol atunci când agenția de stat RIA Novosti a publicat pe Twitter informații despre atac cu trei minute înainte ca acesta să aibă loc. Stilul de propagandă al Kremlinului are o istorie de decenii; am văzut aceste tactici cu mult înainte de războiul din Ucraina. Citeste si„Fanteziile militare” ale lui Vladimir Putin: cum se deformează rapoartele Kremlinului În Siria, presa Kremlinului acuza opoziția că ar fi „gazat” civili, pentru a ascunde faptul că Assad — aliatul lui Putin — folosea arme chimice împotriva propriului popor. Sau, mergând înapoi în epoca sovietică, Kremlinul a organizat, cu cinism, o campanie mediatică îndreptată către corespondenții occidentali, pentru a sugera că forțele germane ar fi masacrat a aproximativ 14.700 de ofițeri și prizonieri de război polonezi la Katyn. Când, de fapt, crimele au fost comise de sovietici. Filozoful german Nietzsche a susținut, la un moment dat, că „nu există fapte (...), ci doar interpretări” – o idee preluată cu cinism de propaganda rusă. În astfel de momente, este esențial ca instituțiile de presă să nu cadă în capcana „echidistanței false” acordând surselor cunoscute de dezinformare aceeași credibilitate ca și surselor mai de încredere, avertizează Pomeranțev. Intrăm într-o bătălie cognitivă acerbă. Asediul, sperăm, se apropie de sfârșit — însă asaltul asupra adevărului și a percepției abia începe, scrie Peter Pomeranțev în Kyiv Independent. Articolul integral aici Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
