Eurocronica

RFI România
RFI România
  • 0.0 (0)
  • News
  • Updated Daily

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

  1. 1h ago

    UE monitorizează potențialul focar de pestă și cere Rusiei transparență

    Europa monitorizează „foarte îndeaproape” cazul suspect de pestă pneumonică în estul Rusiei, în urma decesului unei angajate a laboratorului. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni că experții Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor urmăresc foarte atent situația. Dar care este pericolul real? Alerta a fost declanșată după ce o angajată în vârstă de 28 de ani al Institutului Anti-Pestă din Irkutsk s-a îmbolnăvit și a decedat vineri, în urma a ceea ce guvernatorul regiunii învecinate, Buriatia, a descris drept pestă. Autoritatea rusă de supraveghere a protecției consumatorilor nu a confirmat cauza exactă a decesului, precizând doar că angajata a murit din cauza unei „pneumonii de etiologie necunoscută”. Peste 200 de persoane au fost plasate sub observație în urma decesului acesteia, notează Politico. Oficiali americani au declarat pentru Radio Free Europe că monitorizează situația și au îndemnat autoritățile ruse să „partajeze informații exacte, rapid și transparent”. Un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat la rândul său este la curent cu „relatările” privind decesul și încearcă să verifice detaliile. Simon Clarke, conferențiar universitar specializat în microbiologie celulară la Universitatea din Reading, citat de Politico, afirmă că „pesta pneumonică este deosebit de gravă, deoarece indică faptul că infecția a ajuns la plămâni și este aproape întotdeauna fatală dacă nu este tratată prompt”. Potrivit expertului  ”orice focar de ciumă este îngrijorător, dar situația poate fi ținută sub control și stopată prin măsuri adecvate de supraveghere” Întrebată despre comunicarea cu Rusia, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Eva Hrncirova, a declarat că UE dispune de „canale prin care poate obține informațiile”. Dar a ținut să reamintească faptul că ”raportarea promptă și transparentă, precum și accesul la date epidemiologice și de laborator fiabile, sunt esențiale”. Pesta a dispărut din Europa de peste 50 de ani, dar continuă să apară în America, Africa și Asia. Boala poate fi tratată cu antibiotice obișnuite, dacă este diagnosticată din timp. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, ”țările își constituie propriile stocuri de antibiotice, iar la nivel european există rezerve suplimentare”. Totuși, ea nu a putut oferi cifre concrete privind stocurile de antibiotice existente în acest moment în Europa. Ciuma pneumonică este cea mai contagioasă formă, deoarece se poate transmite de la o persoană la alta prin intermediul particulelor respiratorii. Perioada de incubație este relativ scurtă, simptomele — inclusiv dificultățile de respirație și tusea — apărând de obicei în decurs de 24 de ore de la infectare. Ciuma pneumonică este întotdeauna fatală dacă nu este tratată.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  2. 23h ago

    Parlamentul vrea un buget UE mai consistent – dar din ce surse?

    România, alături de Italia, se află în fruntea statelor membre care cer ca finanțarea agriculturii și politicii de coeziune să fie menținută în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034. Țările reunite în grupul ”Prietenii Coeziunii” au transmis o scrisoare comună Președinției irlandeze a Consiliului Uniunii. Statele membre sunt divizate între ”Prietenii Coeziunii” și ”frugalii”, conduși de Germania, care doresc o reducere a bugetului propus de Comisia Europeană. Parlamentul European. La rândul său, dorește o creștere a bugetului pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale. Într-o discuție cu presa, în marja unei conferințe pe teme de dezvoltare regională care a avut loc vineri la București, europarlamentarul PPE Siegfried Mureșan, raportor pentru buget al Legislativului, explică motivele pentru care bugetul multianual al Uniunii Europene ar trebui crescut:   ”Statele care solicită o reducere a bugetului Uniunii Europene greșesc. Provocările noastre sunt mai multe. Oamenii așteaptă mai mult din partea Uniunii Europene, inclusiv în domeniul securității și al apărării. Și, pentru ca Uniunea Europeană să poată să livreze mai mult, e nevoie de un buget mai mare. Creșterile, sigur, trebuie să fie moderate, trebuie să fie justificate. Nu vom putea avea creșteri în toate domeniile, dar important este ca prioritățile tradiționale, coeziune și agricultură să fie apărate. Iar la securitate, apărare și competitivitate să avem alocări mult mai mari, fiindcă sunt necesare față de trecut”, spune europarlamentarul.   Bugetul european are ca principală sursă contribuțiile statelor membre. Cum acestea se confruntă la rândul lor cu constrângeri financiare, o soluție ar fi creșterea veniturilor proprii ale Uniunii Europene. Siegfried Mureșan vorbește despre trei posibile surse de finanțare: ”Posibilitatea realistă de a avea un buget mai mare este ca Uniunea Europeană să genereze noi surse de venit. Noi, Parlamentul European, avem trei idei, trei propuneri în acest sens. Prima: o sursă de venit a Uniunii Europene bazată pe impozitarea giganților tehnologici digitali. Acestea sunt între cele mai mari companii ale lumii. Ele au acces gratuit la 450 de milioane de cetățeni europeni și trebuie să contribuie pentru accesul pe care îl au la piața unică europeană. Ar fi greșit ca noi să nu ne putem finanța cercetarea, securitatea, agricultura, pentru ca Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos , cei mai bogați oameni ai planetei, să aibă acces gratuit la piața unică europeană. A doua posibilitate: o taxare a pariurilor și a jocurilor de noroc online. Și, trei, o sursă proprie de venit bazată pe profiturile făcute cu tranzacții cu criptomonede. Dintre acestea trei, prima, taxarea giganților tehnologici digitali este cea mai importantă. Repet, cred că ar fi greșit ca ei să continue să aibă acces gratuit la cetățenii europeni și noi să nu putem finanța prioritățile noastre. De aceea susțin această sursă proprie de venit”, mai spune europarlamentarul. Parlamentul European urmează să negocieze propunerea de buget cu Consiliul, unde sunt reprezentate statele membre. Deocamdată, acestea sunt divizate, iar timpul presează. Liderii europeni ar vrea ca problema să fie tranșată anul acesta. În orice caz, înaintea alegerilor franceze din primăvara anului viitor, în condițiile în care o eventuală victorie a extremei drepte, reprezentată de Marine Le Pen și Jordan Bardella, ar putea aduce obstacole suplimentare.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  3. 4d ago

    ”Armata Roboților”. Ucraina dezvoltă războiul 3.0

    Dezvoltă Ucraina o armată de roboți umanoizi? În Europa a început să se vorbească despre acest lucru, după mai multe lovituri spectaculoase ale forțelor Kievului pe frontul din Donețk. Dar care este realitatea? Colegii de la RFI Ucraina vin cu explicații. Pe 24 septembrie, în regiunea Donețk, o adevărată escadrilă de roboți tereștri a fost desfășurată în spatele liniilor rusești, la mare adâncime, cu ajutorul unor bombardiere grele fără pilot. Rezultatul? Peste 250 de prizonieri și un dezastru pentru forțele ruse. Aceasta a făcut ca în Europa să se vorbească despre o Armată a Roboților dezvoltată de Ucraina. Cu atât mai mult cu cât la 26 septembrie, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, anunța public lansarea „Armatei Roboților”, următorul pas după ”Armata Dronelor”, care deja a revoluționat modul de purtare a războiului în zilele noastre.   Totuși, după cum arată colegii de la RFI Ucraina, nu este vorba chiar despre ”terminatori” sau scene desprinse din Star Wars. Chiar și așa, tehnologia este impresionantă. Viitorul câmpului de luptă ar trebui să arate astfel: mai întâi, un senzor detectează o amenințare, iar apoi un robot intră în zona de pericol. Roboții umanoizi urmează să evacueze răniții și să transporte muniție. Aceștia vor amplasa mine și vor demina, vor efectua misiuni de recunoaștere, vor apăra poziții și vor angaja ținte. Ei vor fi primii care vor intra în zonele unde, în prezent, viețile soldaților sunt în pericol, după cum a explicat ministrul Fedorov. Citeste siCe a reușit armata ucraineană prin contraofensiva ”Vivaldi” din Donbas   Strategia presupune investiții în tehnologii de apărare și implicarea unor companii, birouri de proiectare și ingineri de top, atât din Ucraina, cât și din străinătate. Principalele obstacole tehnice sunt timpul scurt în care bateria se poate descărca sau zgomotul motorului care poate trăda poziția cu mult înainte ca instalația să ajungă la țintă. Dar ucrainenii par să fi rezolvat aceste constrângeri. Robotul terestru — cu bateria complet încărcată — este transportat la locul dorit cu ajutorul unei drone și este parașutat acolo. Odată ajunsă la sol, unitatea robotică își dezactivează emițătoarele și poate rămâne în modul de așteptare timp de câteva zile, până la momentul acțiunii.   Această poveste spune multe despre ce ”a reușit” regimul de la Kremlin de la declanșarea invaziei:  Și-a ucis și schilodit sute de mii de cetățeni, pe alții, tineri și creativi, i-a împins să fugă din țară de teama încorporării. Și-a pus la pământ industria petrolieră, luată la țintă de ucraineni. A revitalizat NATO și i-a adus acolo pe suedezi și pe finlandezi. A transformat Ucraina într-o putere militară rezilientă și creativă. În așa măsură încât, Ucraina devine furnizor de soluții și echipamente pentru numeroase țări ale lumii. Și chiar Pentagonul lansează proiectul privind războiul viitorului pornind de la experiența ucraineană. Și când ne gândim că mulți încă îl mai consideră pe Vladimir Putin un mare strateg și încă se mai adapă de la presupusa lui înțelepciune ...     Articolul original publicat de RFI Ucraina poate fi accesat aici Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  4. 5d ago

    ”Avem o țară. Cum procedăm?”

    Acest titlu de rubrică din revista Academia Cațavencu a anilor 1990 pare mai actual ca oricând. Votul de ieri din Parlament a arătat că se profilează o apropiere între Partidul Social Democrat, declarat de centru-stânga și pro-european, și extrema dreaptă - un bloc naționalist și eurosceptic cu șanse mari de a strânge o majoritate parlamentară, în actuala configurație. De partea cealaltă, Siegfried Mureșan pare să fi folosit nominalizarea ca pe o șansă de a se profila în politica internă ca principal exponent al partidei pro-europene. Mesajul a fost tranșant și în egală măsură sinucigaș: susțineți sau nu o Românie pe deplin conectată la Europa? Rezultatul s-a văzut. Citeste siSiegfried Mureşan, după respingerea Guvernului său: Partidele care au declanşat criza politică au votat astăzi pentru prelungirea crizei politice Logica politică ne spune că după nominalizarea lui Siegfried Mureșan ar trebui să urmeze, în oglindă, cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Riscul pentru președinte este de a-și vedea spulberată o linie roșie pe care el însuși a trasat-o: fără AUR în formula majoritară. Președintele ar putea reveni la soluția tehnocratului, cu care a mai cochetat. Dar nimic nu s-a schimbat în abordările partidelor de la precedenta încercare nereușită, cu Eugen Tomac. Șansele sunt și acum la fel de reduse, aproape de zero. Societatea rămâne la fel de polarizată precum în preajma alegerilor din 2025. Președintele a eșuat în eforturile sale, mărturisite de peste un an de zile, de a câștiga măcar o parte din tabăra suveranistă de partea democrației. Citeste siTrei scenarii după eșecul lui Siegfried Mureșan. Cheia, în mâna lui Nicușor Dan (Cotidianul) Dimpotrivă, gradul de radicalizare pare chiar să fi crescut, mai ales după reținerea și arestarea lui Călin Georgescu. Acum două săptămâni, violența a coborât de pe rețelele sociale în stradă și următoarele săptămâni și luni nu se anunță deloc mai liniștite. Dar indiferent de cum se va configura viitoarea majoritate, situația României nu se schimbă și partenerii ei nici atât. Premierul, că va fi tehnocrat sau pesedist susținut de AUR, tot va trebui să obțină undă verde pentru programele sale de la Comisia Europeană. Eventual – dacă nu, sigur - cu George Simion de mână în biroul Ursulei von der Leyen. Pentru că e parte a majorității și trebuie să dea asigurări că se aliniază. Altă șansă nu există, alți bani nu sunt. Finanțarea din fonduri europene rămâne vitală. Fără ea, bugetul sucombă. Orice abatere de la statul de drept și normele democratice va genera o reacție imediată. Mecanismele de blocare a banilor europeni există și au fost folosite în cazul Ungariei lui Orban. Vor fi folosite și în cazul României, fără întârziere. Fantasmagorii vânturate de extrema dreaptă, cu naționalizarea întreprinderilor, redeschiderea minelor sau întoarcerea la economia de troc sunt bune pe rețelele sociale. Nu și la guvernare. Și asta o știe și George Simion, cu toată retorica sa. Așa că, întrebarea care stă în fața președintelui și a noastră, a tuturor, este aceasta: ”Avem o țară. Cum procedăm?”   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  5. 6d ago

    ”Putem face asta și aici” – iar alianța PSD-AUR este tot mai aproape

    Dezvăluirile ziarului american The Wall Street Journal, privitoare la afirmațiile ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, sunt confirmate și de ziarul britanic Financial Times. Acesta vorbește despre consecințele asupra situației politice de la București, în contextul unei posibile apropieri dintre Partidul Social Democrat și extrema dreaptă. Când, după The Wall Street Journal, și Financial Times se ocupă îndeaproape de povestea ambasadoarei de la Atena și remarcile ei la adresa României, lucrurile încep să devină cât se poate de serioase. Este vorba despre probabil cele mai importante și influente ziare financiare ale lumii, care ajung acolo unde se iau decizii cu impact global – de la cabinetele celor mai puternici decidenți politici la președinți de mari companii și fonduri de investiții, bancheri sau deținători de mari portofolii bursiere. Financial Times confirmă, prin propriile surse, faptul că Guilfoyle a sugerat prăbușirea guvernului de la București pe 18 martie, în timpul unei cine oficiale la ambasada SUA din Atena, la care au participat peste o duzină de persoane, inclusiv politicieni, membri ai personalului ambasadei și cadre militare. Publicația mai notează că după cina de la Atena, Guilfoyle a călătorit la București, unde s-a întâlnit inclusiv cu liderul PSD Sorin Grindeanu. Nu este clar dacă l-a sfătuit să se retragă din coaliția de guvernare, mai spune cotidianul britanic. The Wall Street Journal a pus presiunile politice pe seama interesului părții americane, în asociere cu firma greacă Aktor, de a vinde gaz petrolier lichefiat, în Bulgaria și România, prin contracte pe termen lung la prețuri foarte mari. Citeste siSiegfried Mureșan, premierul desemnat: Dacă PSD se lipește de AUR, va deveni un partid breloc. Au apus vremurile când aveau 45% din Parlament (Libertatea) De partea sa, Financial Times descrie situația politică tulbure de la București. Iar analistul politic consultat de ziar, Radu Magdin, spune ceea ce este perceput acum în cea mai mare parte a mediului politic românesc: că un foarte probabil eșec al liberalului Siegfried Mureșan în fața Parlamentului va deschide calea pentru o colaborare formală sau informală între centru-stânga și extrema dreaptă. Și, de ce nu? Ambele părți au votat pentru a răsturna guvernul Bolojan. Ambele părți sunt interesate să intre cât de repede în grațiile MAGA și ale lui Donald Trump și pentru aceasta sunt gata să plătească prețul. Poate, chiar, orice preț. În ultimul timp, cu precădere de la nominalizarea lui Siegfried Mureșan, numeroase voci din PSD și-au înăsprit retorica naționalistă și antieuropeană, în ton cu extrema dreaptă. Părțile au colaborat deja împărțindu-și funcții de conducere în Parlament. Și-au numit reciproc oamenii la vârful societăților publice de radio și televiziune. Citeste siPSD și AUR își votează reciproc propunerile pentru șefia TVR și a Radioului Public Au votat împreună pentru interzicerea vânzării pe bursă a unor pachete de acțiuni la companiile de stat. Au susținut un controversat proiect prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Dacă propunerea Siegfried Mureșan cade la vot, conform așteptărilor, președintele va putea face o nouă nominalizare. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, pare încredințat că o va primi. Odată numirea făcută, președintele nu mai deține nicio pârghie constituțională pentru a influența formarea majorității. Se va spulbera astfel una dintre liniile roșii pe care Nicușor Dan însuși a formulat-o: blocarea accesului extremei drepte la guvernare. Iar articolele din The Wall Street Journal și Financial Times stau mărturie: lumea politică și financiară privește cu atenție spre România.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  6. Sep 29

    Planuri de evacuare a populației din regiunea baltică în cazul unui atac rusesc

    Lituania și Polonia elaborează planuri majore de evacuare a populației statelor baltice în cazul unui război de amploare cu Rusia. Un atac rusesc ar putea izola cele trei republici de restul aliaților din UE și NATO, într-unul dintre cele mai sensibile puncte ale Europei. Posibilitatea ca Vladimir Putin să decreteze o amplă mobilizare și să testeze răspunsul Alianței Atlantice îi îngrijorează tot mai mult pe decidenții politici din Europa, după numeroase semnale din partea unor șefi ai serviciilor secrete și înalți comandanți militari. Astfel că, după cum notează mai multe publicații europene, Polonia și Lituania pregătesc proceduri, logistică și infrastructură, inclusiv rute de evacuare pentru civili. Planurile vor facilita, de asemenea, evacuarea locuitorilor din Letonia și Estonia peste granița cu Polonia. Strategii în domeniul apărării sunt îngrijorați de vulnerabilitatea regiunii, dată de așa-numitul Coridor Suwalki, o fâșie de teritoriu cu o lungime de aproximativ 96 de kilometri care face legătura între Polonia și Lituania, mărginită de Rusia și aliatul său, Belarus. Citeste siDe ce se înmulțesc avertismentele oficialilor europeni cu privire la Rusia Această fâșie este cunoscută drept „călcâiul lui Ahile” al NATO. Pregătirile pentru evacuarea populației se desfășoară în cadrul exercițiului lituanian „Vyčio Skliautas 2026”, lansat pe 25 septembrie și care se va încheia pe 3 octombrie. La exerciții participă aproximativ 3.000 de oficiali, ofițeri și reprezentanți ai instituțiilor, autorităților locale, companiilor și organizațiilor neguvernamentale, alături de circa 1.000 de voluntari. De asemenea, în Lituania a sosit o delegație formată din aproximativ 20 de persoane din diverse instituții poloneze. Exercițiile testează sistemele de avertizare a populației, organizarea punctelor de adunare și înregistrare, precum și aspectele legate de transport și deplasarea persoanelor evacuate prin regiuni succesive. Polonia este, de asemenea, implicată în activitățile de planificare a evacuării transfrontaliere. Se estimează că trei sferturi dintre persoane s-ar putea evacua pe cont propriu, în timp ce autoritățile locale i-ar ajuta pe cei care nu pot pleca, acordându-se prioritate familiilor cu copii mici, persoanelor cu dizabilități și vârstnicilor. Citeste siLituania a elaborat planuri de evacuare în faţa ameninţărilor din partea Rusiei, dar este pregătită şi să „riposteze” De asemenea, Lituania își extinde fortificațiile defensive la granița cu Belarus – cel mai apropiat aliat al Rusiei – și cu regiunea Kaliningrad. Letonia vecină cu Lituania, va primi avioane Eurofighter din Germania pentru a-și proteja spațiul aerian în perioada premergătoare alegerilor din 3 octombrie. Finlanda a ridicat un gard cu o lungime de aproape 200 de kilometri de-a lungul frontierei cu Rusia, o inițiativă menită să stăvilească fluxul de migranți neautorizați, după ce Helsinki a acuzat Moscova că folosește solicitanții de azil ca armă. De asemene, se amplifică temerile că Moscova ar putea acționa în arhipelagul nordic Svalbard, împărțit între Rusia și Norvegia. Guvernul de la Oslo își consolidează capacitățile navale și de supraveghere în regiune, iar autoritățile locale din Svalbard investesc în infrastructura critică — având pregătit chiar și un plan de evacuare.   Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  7. Sep 28

    Când IA îi încaieră pe cehi și pe polonezi, în spate se află Rusia

    În această vară, o campanie de dezinformare a încercat să sugereze că Polonia intenționează să recupereze o parte din teritoriul Cehiei. Această operațiune de influențare a incendiat rețelele de socializare în ambele țări. Acum există toate indiciile că a fost vorba despre o operațiune orchestrată de serviciile de informații rusești. După cum relatează ziarul ceh Denik N, preluat de Courrier International, o informație apărută la sfârșitul lunii august, a produs multă emoție pe rețele sociale, atât în Polonia cât și în Cehia. Se spunea că Varșovia ar revendica regiunea cehă Český Tešin (Cieszyn în poloneză), pe care intenționa chiar să o ocupe cu forța. La Praga, ca și la Varșovia, liderii ambelor țări au reacționat prompt, uneori chiar cu umor, respingând orice intenție de a modifica granițele sau de a afecta relațiile de bună vecinătate. Cu toate acestea, acțiunea a stârnit pe rețelele de socializare exact ceea ce autorii ei anticipaseră: certuri și acuzații amplificate prin boți și troli. Scopul? De a semăna, îndoieli cu privire la „ce se întâmplă cu adevărat ” . Problema regiunii este una sensibilă. Cehii au apărat regiunea în 1919 în timpul războiului împotriva polonezilor, înainte ca aceștia din urmă, profitând de Acordul de la München, să o ocupe efectiv în 1938 și 1939. Teritoriul a fost în cele din urmă retrocedat Cehoslovaciei în 1945. Dar de ce problema a revenit brusc în atenție? Politicienii și jurnaliștii de investigație polonezi și cehi, precum și experții străini în securitate cibernetică, sunt de acord că pista duce la Rusia. Anunțuri înșelătoare și documente presupus oficiale Numeroase conturi false su început să posteze anunțuri înșelătoare și documente presupus oficiale care acuzau Varșovia de intenții ostile față de Republica Cehă  - inclusiv un profil fals al ambasadorului ceh în Polonia. Devenea clar că cineva încerca să-i întoarcă pe cehi și polonezi unii împotriva celorlalți. Acum doi ani, o ancheta realizată în comun de revista germană Der Spiegel și publicația media independentă rusă The Insider  a ilustrat modul în care serviciile de informații rusești au reușit să pregătească terenul pentru ”operațiunea Cesky Tesin”. De asemenea, dezvăluie natura sofisticată a acestei activități în cadrul aparatului de propagandă și informații rusesc. Site-ul polonez CyberDefence24 a dezvăluit că textele în limba cehă fuseseră în mod clar generate de inteligența artificială și că această campanie purta semnele unei operațiuni de la Moscova. Povestea trebuie să dea de gândit și în România. Pe rețelele de socializare apar adeseori postări care susțin că Ucraina ar fi ocupat teritorii care au aparținut României – când, de fapt, ocupantul a fost Uniunea Sovietică. De asemenea, tot pe rețelele sociale, ucrainenilor li se spune că România este gata să preia prin forță aceste teritorii, pornind război împotriva Ucrainei. În timp ce românii sunt păcăliți că vor fi mobilizați pentru a lupta de partea Ucrainei împotriva Rusiei. Iată tot atâtea modalități de a semăna diviziune, cu o puternică amprentă a Kremlinului. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

  8. Sep 25

    Ce ar avea România de învățat de la R. Moldova? Iată un exemplu

    O interesantă inițiativă a Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova: un regim de transparență financiară pentru influencerii și creatorii de conținut implicați în campaniile electorale. Ideea ar trebui să dea de gândit și la București. Acum câteva zile, un confrate jurnalist din Republica Moldova mă întreba ce are Chișinăul de învățat de la România în ce privește răspunsul la războiul hibrid. I-am răspuns că nimic. Și că întrebarea trebuia pusă invers: Ce are România de învățat de la Republica Moldova în această privință?  Și iată că informații publicate în aceste zile de colegii de la emisiunea noastră Focus Moldova vin să confirme această idee. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău vrea să-i aducă pe influencerii și creatorii de conținut online sub aceleași principii de transparență care se aplică deja publicității electorale tradiționale. Citeste siR.Moldova începe, prima în spațiul european, reglementarea activității influencerilor și a online-ului în alegeri Conform vicepreședintelui Comisiei, Pavel Postică, regulile care sunt utilizate în mediul offline, adică în viața de zi cu zi, ar trebui să fie valabile și în mediul online. Aceleași reguli pentru toți competitorii, inclusiv transparența finanțării. Dacă un ziar, un post de radio sau de televiziune este obligat prin lege să marcheze publicitatea electorală și să indice finanțatorul, de ce n-ar fi valabil și pentru influenceri? Potrivit oficialului de la Chișinău, au existat cazuri în care se spunea că este vorba despre voluntariat, promovare pro bono, fără un contract. Când, în realitate, era vorba despre cu totul altceva. Astfel, diverși actori, inclusiv actori necunoscuți, au utilizat în alegeri diverse campanii promoționale prin conturi false, neautentice, create artificial,. S-au implicat în alegeri fără ca aceste lucruri să fie declarate în rapoartele privind gestiunea financiară. Vi se pare cunoscut? Influenceri sau creatori de conținut s-au implicat și în campaniile electorale de la noi, fără a exista un dram de transparență în ce privește relațiile contractuale. Ba, unii influenceri au recunoscut, în cele din urmă, că au primit bani pentru susținerea lui Călin Georgescu, în cadrul anchetelor care au urmat anulării alegerilor din 2024. Desigur, o reglementare în această veritabilă junglă online care umbrește dezbaterea publică onestă nu va veni fără strigături. Cum că blochează libertatea de exprimare, că pune pumnul în gură vocilor libere. Dar aceasta n-ar trebui să-i descurajeze pe cei care doresc să aducă transparența în spațiul public. Bine, valabil la Chișinău. Pentru că, la București, subiectul nu este pe agendă. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

See All (24)

About

"Eurocronica" acoperă cele mai importante subiecte europene și le pune în context. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00.

Information

  • Channel
    RFI România
  • Creator
    RFI România
  • Years Active
    2024 - 2026
  • Episodes
    24
  • Rating
    Clean
  • Copyright
    © France Médias Monde
  • Show Website
    Eurocronica

More From RFI România

You Might Also Like